Luni, 15 10 2018
După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.

După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.

Complexul Era crește într-o lună cât alții în 10 ani. Milionul de metri pătrați ce urmează a fi construiți au fost aprobați în doar 4 luni de șefii Primăriei, în lipsa căilor de acces. În noul PUZ cerut de Ermes Holding apare o eroare gravă: în descrierea parametrilor viitoarelor construcții scrie CUT 3, adică 1 milion mp construiți, și POT 60% (amprentă la sol). În tabelul ce însoțește schița noilor investiții, parametrii sunt cu totul alții: CUT 1, adică 330.000 mp construiți, și POT 50% adică mai puțin cu 3,3 ha de hale. Diferența este inexplicabilă, fiind vorba de 670.000 mp ce urmează a fi închiriați. Proiectul a trecut fulgerător prin Primărie, din martie până în iunie, în timp ce alții așteaptă câte 3 ani. Ermes este doar intermediarul afacerii, urmând să vândă acest PUZ către adevărații dezvoltatori. Pentru succesul tranzacției, îi trebuia aprobare pe niște parametri maximali. În tot acest timp, traficul din zonă este sugrumat pe kilometri întregi și Primăria n-a pus nicio condiție.



O scamatorie cu cărțile la vedere, un truc de milioane de euro. Asta încearcă să facă firma care deține 33 hectare de teren pe șes Bahlui, la Complexul Era din Păcurari. Concret, Ermes Holding, proprietara terenului, a făcut demersuri la Primărie pentru obținerea unui plan urbanistic zonal (PUZ) în vederea construirii celui mai mare mall din Moldova. Dar 33 de hectare arie desfășurată a clădirilor se pot transforma, printr-o simplă ștampilă, în 100 de hectare, triplând astfel profitul. Investiția de sute de milioane de euro este controversată și din alte două motive: lipsa căilor de acces și a neclarificării subiectului parcărilor.

Complexul Era crește într-o lună cât alții în 10 ani. Milionul de metri pătrați ce urmează a fi construiți au fost aprobați în doar 4 luni de șefii Primăriei, în lipsa căilor de acces. În noul PUZ cerut de Ermes Holding apare o eroare gravă: în descrierea parametrilor viitoarelor construcții scrie CUT 3, adică 1 milion mp construiți, și POT 60% (amprentă la sol). În tabelul ce însoțește schița noilor investiții, parametrii sunt cu totul alții: CUT 1, adică 330.000 mp construiți, și POT 50% adică mai puțin cu 3,3 ha de hale. Diferența este inexplicabilă, fiind vorba de 670.000 mp ce urmează a fi închiriați. Proiectul a trecut fulgerător prin Primărie, din martie până în iunie, în timp ce alții așteaptă câte 3 ani. Ermes este doar intermediarul afacerii, urmând să vândă acest PUZ către adevărații dezvoltatori. Pentru succesul tranzacției, îi trebuia aprobare pe niște parametri maximali. În tot acest timp, traficul din zonă este sugrumat pe kilometri întregi și Primăria n-a pus nicio condiție.



O scamatorie cu cărțile la vedere, un truc de milioane de euro. Asta încearcă să facă firma care deține 33 hectare de teren pe șes Bahlui, la Complexul Era din Păcurari. Concret, Ermes Holding, proprietara terenului, a făcut demersuri la Primărie pentru obținerea unui plan urbanistic zonal (PUZ) în vederea construirii celui mai mare mall din Moldova. Dar 33 de hectare arie desfășurată a clădirilor se pot transforma, printr-o simplă ștampilă, în 100 de hectare, triplând astfel profitul. Investiția de sute de milioane de euro este controversată și din alte două motive: lipsa căilor de acces și a neclarificării subiectului parcărilor.

Studiu de caz: iei câteva sute de metri între blocuri, perimetre închise, ca niște curți interioare. Terenuri retrocedate și, în general, cumpărate pe nimica toată cu drepturi litigioase, obținând sentințe cu cântec.

Cine te-a pus să iei terenul? Nimeni. Ce faci cu el? Vii și ne sufoci cu un bloc tip ciupercă, pentru a mări ilegal aria construită, din acela cu geamuri mici, blocuri-pușcărie, albe cu dungi maro.

Ai dat 150.000 de euro pe teren, mai bagi 400.000 de euro în fundație și, când ajungi pe la etajul 2, deja îți vin banii de la cei care cumpără apartamentele prin bancă și, în 6 luni, termini blocul. Cu 550.000 de euro investiție proprie faci 50 de apartamente, super-afacere, ai 11.000 de euro cost personal/apartament.

Inițial, ai aprobare pe un P+4, dar te duci la reautorizare, dai șpagă, și mai iei un etaj, iar la sfârșit mai faci tu o mansardă de 800 mp, fără să te vadă nimeni. Ai 6 etaje și parter, pe un teren de 600-700 mp, și ai construit locuințe ca niște celule, de 35-40 mp, cu balcoane de 1 mp, le vinzi cu 1.100 euro/mp, faci 2 milioane de euro și ai băgat maxim 700.000-800.000, cu tot cu șpăgi.

Oamenii se trezesc cu încă un bloc-plombă în fața geamurilor, ieșind din casa scării ca sub un asediu, înghesuiți deja în cartierele lui Ceaușescu, cu mașini claie peste grămadă, cu tomberoane revărsate, fără niciun copac, ești ca într-un ghetou, dar te obișnuiești și nu-ți mai dai seama. Tot ce rămâne în urmă e profitul de 1 milion de euro pe care un dezvoltator îl face în 8 luni dintr-un singur bloc, trântit în bătaie de joc pe o palmă de pământ liber.

Asta se întâmplă de 15 ani și constructorii spun că dezvoltarea nu poate fi oprită. E o nenorocire. Un oraș murdar, oribil, îngrămădit, ieftin, ca o pușcarie cu blocuri-dormitor, înghesuite peste alei, peste parcări, peste locuri în care înainte se jucau niște copii.

Achiței face din nou același lucru în Păcurari. Având sprijinul Comisiei de Urbanism, formată din consilieri care, de asemenea, sunt dezvoltatori imobiliari, al Comisiei de Oportunitate, formată din arhitecți care, în mod tragicomic, sunt angajați tot de către cei care cer aprobările, și cu sprijinul lui Chirica și Harabagiu, care i-au subjugat pe angajații Serviciului de Urbanism ca într-o închisoare, un experiment tiranic în care corupția anihilează orice tentativă de a gândi liber.

Achiței îi spune reporterului: „Ce vreți să fac cu terenul? Vi-l vând vouă". Omul trebuie să facă profit. Cu orice preț. Nimic altceva din acel cartier nu mai contează, doar un profit extravazat de o lăcomie care strică tot echilibrul. Achiței face în Păcurari, cu un bloc-plombă, profit de 70%.

Dezvoltarea înseamnă zone rezidențiale, perimetre largi, proiecte unitare, investiții în alei, parcări subterane, magazine, săli de sport, e cu totul altă afacere. Aici profitul scade la numai 25%.

În această diferență constă toată drama. Blocurile-plombă ale lui Chirica sunt un blestem. O Putere confiscată de politicieni-imobiliari, de arhitecți în conflict de interese, de oameni de afaceri care sponsorizează partidele. E o dictatură.

Distanța față de școală și de celelalte blocuri este de 15-20 m. În urmă cu 4 ani, dezvoltatorul luase autorizație de parcare, dar s-a apucat de construit bloc. I-au desființat lucrările, iar acum cere din nou aprobare de la Primărie. Vecinii din zonă făcuseră scandal, acum încă n-au aflat nimic.

A treia încercare să fie cu noroc. Asta își dorește controversatul investitor în imobiliare Gheorghe Achiței cu cei 1.089 metri pătrați de teren pe care-i deține în Păcurari la numerele 166-168.

Inițial, acum patru ani, a vrut să facă o parcare. N-a reușit, l-a oprit Inspectoratul de Stat în Construcții. Acum doi ani, s-a gândit să facă un bloc. Ghinion, n-a primit aprobare de la Primărie. Zilele acestea, mai face o ultimă tentativă. Vrea tot bloc. De fapt, ar vinde și terenul gol, orice numai să-l valorifice cumva.

Nu vreți să-l cumpărați?”, a întrebat, șmecherește, Achiței.

 

Autorizat pentru parcare

Cei 1.089 de metri pătrați au trecut în proprietatea lui Gheorghe Achiței în noiembrie 2013, în baza unui contract de vânzare–cumpărare. Vânzătorul revendicase anterior respectiva parcelă. „A făcut parte din terenul școlii, dar a fost retrocedat”, a explicat Cristina Nicoleta Crețu, directoarea școlii gimnaziale „Ion Creangă”.

La câteva luni de la tranzacție, în februarie 2014, pe numele lui Gheorghe Achiței a fost emis un certificat de urbanism în vederea amenajării, pe acel teren, a unei parcări sub și supraterană descoperită. Ulterior, pe 15 iulie a fost emisă și autorizația de construire tot pentru parcare.

Lucrările au început la scurt timp, însă au stârnit reacții vehemente din partea locatarilor din blocurile vecine. Aceștia au invocat faptul că zona se va aglomera, că blocurile vor fi înghesuite, că nu vor fi suficiente locuri de parcare. De la proprietatea lui Achiței și până la clădirea școlii, dar și până la cel mai apropiat bloc sunt 15-20 de metri. În plus, în urma săpăturilor inițiale, peretele de pământ dinspre curtea școlii s-a surpat pe câțiva metri.

În ciuda scandalului, Achiței a făcut o groapă în care a turnat câțiva pereți de beton. Un control al Inspectoratului de Stat în Construcții i-a închis șantierul în toamna lui 2014.

 

 

Nu a respectat autorizația

Perseverent, Gheorghe Achiței a revenit cu o nouă cerere la Primărie. Pe 7 aprilie 2016, solicitarea investitorului a fost respinsă. „Construire imobil locuințe pe teren proprietate nu se aprobă – terenul este construit, cu nerespectarea autorizației de construire nr. 654/15.07.2017, a avizelor, a proiectului, a reglementărilor tehnice în vigoare conform procesului verbal de control al IJC Iași din 16.10.2014”, se arată în documentul publicat pe site-ul Primăriei Iași. Cu alte cuvinte, lui Achiței i se reproșa că nu a respectat autorizația și că, totuși, pe acel teren a fost construit ceva.

 

Vrea PUZ pentru bloc

Șantierul a fost și încă este abandonat. Sunt urme vizibile de degradare, mustățile de fier-beton sunt ruginite, gardul de împrejmuire este deteriorat. Dar Gheorghe Achiței nu a renunțat la valorificarea proprietății. Pe 18 decembrie 2017, acesta a cerut Primăriei aprobare pentru desființarea construcției „edificată cu nerespectarea autorizației de construire”, cea din iulie 2014.

În paralel, în aceeași zi, Gheorghe Achiței a cerut Primăriei aprobare pentru efectuarea unui Plan Urbanistic Zonal în vederea construirii unei clădiri cu locuințe colective și spații comerciale. Adresa este aceeași: Păcurari nr. 166-168.

Deocamdată, vreau să intrăm în legalitate. Să eliminăm construcțiile de acolo. Apoi, vedem ce facem. Poate nu mai ridic nimic și vând terenul așa cum e”, a declarat Gheorghe Achiței.

Oamenii n-au aflat noile planuri
Chiar dacă pe site-ul Primăriei figurează cu solicitare de PUZ, Achiței a afirmat că nu a demarat nicio consultare publică. „De ce să consult oamenii? V-am zis că deocamdată nu fac nimic acolo”, a precizat investitorul.


Oamenii din zonă nu știu absolut nimic despre noile planuri ale lui Achiței. Nici directoarea școlii „Ion Creangă” n-a auzit nimic. „Nu este nicio consultare. Știu că în trecut au fost discuții, oamenii din zonă ziceau că vor fi afectați. În ceea ce privește școala noastră, nu cred că am avea de suferit”, a declarat directoarea Cristina Nicoleta Crețu.

Scandal uriaș în Galata, cu Achiței în prim plan

Investitorul în imobiliare Gheorghe Achiței a fost protagonistul unui scandal public în luna octombrie a anului trecut. Astfel, liberalii au scos la iveală faptul că Achiței intenționa construirea a 12 blocuri în Galata, cu încălcarea mai multor prevederi legale.

Trei ar fi fost neregulile identificate de liberali: numărul blocurilor ar fi fost dublat de la șase la 12, la regimul de înălțime a apărut un nivel în plus, iar înălțimea maximă la cornișă lăsa loc de speculații, permițând investitorului mansardarea clădirilor. Cu alte cuvinte, sporirea profitului în detrimentul condițiilor normale de locuit: spațiu aerisit, locuri de joacă, zonă verde.

Distanța față de școală și de celelalte blocuri este de 15-20 m. În urmă cu 4 ani, dezvoltatorul luase autorizație de parcare, dar s-a apucat de construit bloc. I-au desființat lucrările, iar acum cere din nou aprobare de la Primărie. Vecinii din zonă făcuseră scandal, acum încă n-au aflat nimic.

A treia încercare să fie cu noroc. Asta își dorește controversatul investitor în imobiliare Gheorghe Achiței cu cei 1.089 metri pătrați de teren pe care-i deține în Păcurari la numerele 166-168.

Inițial, acum patru ani, a vrut să facă o parcare. N-a reușit, l-a oprit Inspectoratul de Stat în Construcții. Acum doi ani, s-a gândit să facă un bloc. Ghinion, n-a primit aprobare de la Primărie. Zilele acestea, mai face o ultimă tentativă. Vrea tot bloc. De fapt, ar vinde și terenul gol, orice numai să-l valorifice cumva.

Nu vreți să-l cumpărați?”, a întrebat, șmecherește, Achiței.

 

Autorizat pentru parcare

Cei 1.089 de metri pătrați au trecut în proprietatea lui Gheorghe Achiței în noiembrie 2013, în baza unui contract de vânzare–cumpărare. Vânzătorul revendicase anterior respectiva parcelă. „A făcut parte din terenul școlii, dar a fost retrocedat”, a explicat Cristina Nicoleta Crețu, directoarea școlii gimnaziale „Ion Creangă”.

La câteva luni de la tranzacție, în februarie 2014, pe numele lui Gheorghe Achiței a fost emis un certificat de urbanism în vederea amenajării, pe acel teren, a unei parcări sub și supraterană descoperită. Ulterior, pe 15 iulie a fost emisă și autorizația de construire tot pentru parcare.

Lucrările au început la scurt timp, însă au stârnit reacții vehemente din partea locatarilor din blocurile vecine. Aceștia au invocat faptul că zona se va aglomera, că blocurile vor fi înghesuite, că nu vor fi suficiente locuri de parcare. De la proprietatea lui Achiței și până la clădirea școlii, dar și până la cel mai apropiat bloc sunt 15-20 de metri. În plus, în urma săpăturilor inițiale, peretele de pământ dinspre curtea școlii s-a surpat pe câțiva metri.

În ciuda scandalului, Achiței a făcut o groapă în care a turnat câțiva pereți de beton. Un control al Inspectoratului de Stat în Construcții i-a închis șantierul în toamna lui 2014.

 

 

Nu a respectat autorizația

Perseverent, Gheorghe Achiței a revenit cu o nouă cerere la Primărie. Pe 7 aprilie 2016, solicitarea investitorului a fost respinsă. „Construire imobil locuințe pe teren proprietate nu se aprobă – terenul este construit, cu nerespectarea autorizației de construire nr. 654/15.07.2017, a avizelor, a proiectului, a reglementărilor tehnice în vigoare conform procesului verbal de control al IJC Iași din 16.10.2014”, se arată în documentul publicat pe site-ul Primăriei Iași. Cu alte cuvinte, lui Achiței i se reproșa că nu a respectat autorizația și că, totuși, pe acel teren a fost construit ceva.

 

Vrea PUZ pentru bloc

Șantierul a fost și încă este abandonat. Sunt urme vizibile de degradare, mustățile de fier-beton sunt ruginite, gardul de împrejmuire este deteriorat. Dar Gheorghe Achiței nu a renunțat la valorificarea proprietății. Pe 18 decembrie 2017, acesta a cerut Primăriei aprobare pentru desființarea construcției „edificată cu nerespectarea autorizației de construire”, cea din iulie 2014.

În paralel, în aceeași zi, Gheorghe Achiței a cerut Primăriei aprobare pentru efectuarea unui Plan Urbanistic Zonal în vederea construirii unei clădiri cu locuințe colective și spații comerciale. Adresa este aceeași: Păcurari nr. 166-168.

Deocamdată, vreau să intrăm în legalitate. Să eliminăm construcțiile de acolo. Apoi, vedem ce facem. Poate nu mai ridic nimic și vând terenul așa cum e”, a declarat Gheorghe Achiței.

Oamenii n-au aflat noile planuri
Chiar dacă pe site-ul Primăriei figurează cu solicitare de PUZ, Achiței a afirmat că nu a demarat nicio consultare publică. „De ce să consult oamenii? V-am zis că deocamdată nu fac nimic acolo”, a precizat investitorul.


Oamenii din zonă nu știu absolut nimic despre noile planuri ale lui Achiței. Nici directoarea școlii „Ion Creangă” n-a auzit nimic. „Nu este nicio consultare. Știu că în trecut au fost discuții, oamenii din zonă ziceau că vor fi afectați. În ceea ce privește școala noastră, nu cred că am avea de suferit”, a declarat directoarea Cristina Nicoleta Crețu.

Scandal uriaș în Galata, cu Achiței în prim plan

Investitorul în imobiliare Gheorghe Achiței a fost protagonistul unui scandal public în luna octombrie a anului trecut. Astfel, liberalii au scos la iveală faptul că Achiței intenționa construirea a 12 blocuri în Galata, cu încălcarea mai multor prevederi legale.

Trei ar fi fost neregulile identificate de liberali: numărul blocurilor ar fi fost dublat de la șase la 12, la regimul de înălțime a apărut un nivel în plus, iar înălțimea maximă la cornișă lăsa loc de speculații, permițând investitorului mansardarea clădirilor. Cu alte cuvinte, sporirea profitului în detrimentul condițiilor normale de locuit: spațiu aerisit, locuri de joacă, zonă verde.

Consilierii locali PMP s-au axat, în propunerile de amendamente la bugetul municipiului Iași, pe proiecte care vizează, optimizarea sistemului de sănătate. „Este dorința de a fi aproape de ieşeni şi pentru a îmbunătăţi în beneficiul comunităţii locale propunerea de buget pentru anul 2018”, a spus consiliera PMP Violeta Găburici.

În urma votului din şedinţa de CL de astăzi, consilierii PMP au obţinut alocarea de fonduri pentru o serie de investiţii la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon”, înfiinţarea unui centru medico-social în Municipiul Iaşi (amendamente depuse de consilierul local Violeta Găburici) precum şi un studiu de fezabilitate pentru construirea unui pod peste pârâul Vămăşoaia, care va uşura viaţa a zeci de copii care zilnic ocolesc aproximativ 3 km pentru a ajunge la Școala Generală nr. 2 „Veronica Micle” (amendament depus de consilierul local Daniel Piftor).

După ce, în 2017, consilierii PMP au obţinut înfiinţarea unei substaţii de ambulanţă în zona Păcurari, în acest an aceştia continuă seria amendamentelor pentru sistemul de sănătate. Apariţia unui centru medico-social în Municipiul Iaşi va degreva spitalele şi va acoperi deficitul de funcţionare al unităţilor sanitare pe acest segment. Concret, se vor elimina cazurile sociale care sufocă spitalele de boli cronice prin acordarea de servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale.

Astfel, prin crearea unei instituţii rezidenţiale care să adăpostească persoane aflate într-o dublă situaţie de risc, din punct de vedere medical dar şi din punct de vedere social, se vor degreva unităţile medicale din oraş. „Pentru că investiţiile în sistemul de sănătate sunt o prioritate pentru consilierii locali ai PMP, şi în acest an am depus o serie de amendamente care vin să îmbunătăţească calitatea vieţii ieşenilor. Acest centru şi construirea, în acest an, a substaţiei de ambulanţă din zona Păcurari, reprezintă reuşita consilierilor PMP şi concretizarea muncii şi promisiunilor făcute în campanie”, a declarat Violeta Găburici, liderul de grup al consilierilor PMP Iaşi.

Înfiinţarea substaţiei de ambulanţă din Păcurari, amendament depus de către consilierii PMP la bugetul pentru anul 2017, devine realitate. Locaţia noii substaţii va fi pe amplasamentul fostei autogări din Sos. Moara de Foc, nr. 22. “Acest proiect, care se concretizează ca urmare a unui amendament depus de către noi, consilierii locali ai PMP, cred că este una dintre cele mai importante investiţii din sistemul medical ieşean. Înfiinţarea substaţiei de ambulanţă din Păcurari înseamnă o şansă în plus la viaţă, în condiţiile în care este binecunoscut faptul că orice minut contează atunci când vorbim despre salvarea unor vieţi. Primul pas a fost făcut deja, urmând ca, în cel mai scurt timp posibil, aceasta va deveni funcţională“, a declarat Violeta Găburici, consilier local al PMP Iaşi.

Această substaţie de ambulanţă era necesară în condiţiile în care distanţa de la sediul central al Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Iaşi la ieşirile din oraş este mare (de peste 8 km fiecare) iar supraaglomerarea traficului rutier în Municipiului Iaşi face ca timpul de deplasare la solicitare pe timpul zilei spre partea de Vest a municipiului şi spre E 583 să ajungă chiar şi la 25 – 30 min faţă de maxim 15 minute, în condiţiile în care promptitudinea intervenţiei este determinantă pentru salvarea vieţii pacienţilor.

Amendamentul aprobat anul trecut la solicitarea consilierilor PMP are multiple beneficii, printre care:

  1. Intervenţia rapidă a echipajelor Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi la solicitările din zona de Vest a municipiului, reducându-se timpul de deplasare la 5 min de la 25-30 min, beneficiari fiind peste 150.000 locuitori din cartierele Păcurari, Copou, Universitate, Târguşor Copou, Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân.
  2. Accesul extrem de rapid spre drumul european E 583 unde accidentele de circulaţie grave sunt foarte frecvente pe tronsonul Iasi - Podu Iloaiei -Tg. Frumos, nemaifiind necesară traversarea întregului oraş şi implicit câştigul de timp în favoarea vieţii pacienţilor.
  3. Asigurarea unei locaţii pentru evacuare în cadrul Planului de evacuare în caz de situaţii de urgenţă, asigurându-se mijloacele de telecomunicaţii (radio, telefon, legătură cu 112, internet).
  4. Posibilitatea alocării şi a unui echipaj SMURD.

Înfiinţarea de noi substaţii de ambulanţă precum şi redeschiderea celor din judeţ va rămâne prioritatea reprezentanţilor PMP. „Este un proiect foarte important pentru Municipiul Iaşi, concretizat în urma unor numeroase demersuri. La nivelul judeţului Iaşi sunt necesare şi alte substaţii noi de ambulanţă precum şi ca Guvernul să aloce fonduri pentru achiziţionarea de noi ambulanţe pentru Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi, în condiţiile în care marea majoritate a acestora sunt uzate. Vom continua demersurile pentru înfiinţarea de noi substaţii precum şi soluţiile corecte pentru redeschiderea celor din judeţ”, a declarat deputatul Petru Movilă.

Un incendiu a izbucnit la ieşirea din Iaşi, dinspre Păcurari, în zona clădirii Ideo.

Din primele informaţii reise că focul a cuprins vegetaţia uscată de pe marginea carosabilului.

La faţa locului intervin mai multe echipaje al pompierilor de la ISU Iaşi pentru stingerea flăcărilor.

Nu s-au înregistrat victime. (Radio Iaşi/ FOTO arhivă radioiasi.ro)

Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top