Iașul, în fruntea listei la rectificarea bugetară făcută de Guvern. Administrația județeană urmează să distribuie până la închiderea anului fiscal 35 de milioane de lei.

150 de angajaţi de la cinci primării din mediul rural, beneficiari ai unor contracte ruşinoase din bani publici. La Țibănești costă mai mult să-ți faci analizele decât la Președinția României. Legea care obligă angajatorii să încheie contracte pentru evaluarea medicală a angajaţilor reprezintă un nou prilej de tunuri memorabile din bani publici. La o lună de la înfiinţare, o firmă din municipiul Iaşi a pus pe masa unor primării de la ţară un extravagant „Pachet gold” de 385 lei pentru un angajat. Deşi multe dintre analizele din acest pachet aveau preţuri umflate, primăriile din Comarna şi Ţibăneşti au acceptat oferta. Primăria Mironeasa a ales un pachet de 280 de lei/persoană, iar Şcheia şi Moşna – 100 de lei/angajat. S-a ajuns ca la Ţibăneşti să se plătească 16.555 de lei pentru 43 de angajaţi, în timp ce Administraţia Prezidenţială, cu 200 de angajaţi, a achitat pentru aceleaşi servicii 9.800 lei. 80% din angajatorii din România plătesc între 20 şi 80 de lei/angajat pentru astfel de analize.

„Băieţii deştepţi” din energie au drept corespondent două „fete deştepte” în sistemul medical ieşean. Într-o lună şi jumătate, Oxana Bejenaru şi Ionela Agafiei au semnat mai multe contracte cu primării de la ţară, oferind la schimb analize medicale la preţuri umflate.

Câştiguri imediate

Oxana Bejenaru şi Ionela Agafiei au simţit că există o pâine bună de mâncat pe piaţa de medicina muncii. De circa 10 ani, există o prevedere legală care obligă toţi angajatorii să plătească pentru evaluarea medicală a angajaţilor. Fetele veneau după clipe dificile: Bejenaru rămăsese fără cabinetul de medic de familie de la Miroslava, închis pentru că nu avea numărul minim de pacienţi cerut de lege, în timp ce Agafiei a încercat să prindă un post de asistent medical la Spitalul Sf. Maria, fără succes, aşa că s-a înscris la Universitatea Apollonia.

La sfârşitul lui august 2016, cele două prietene au înfiinţat firma Medical-Europe SRL, au pus pe hârtie o ofertă şi au purces la treabă, ţinta fiind banii mai multor primării din judeţ. Au avut ceva reuşite: între 27 septembrie şi 10 noiembrie, au semnat contracte cu primăriile din Moşna, Comarna, Şcheia, Mironeasa şi Ţibăneşti pentru evaluarea medicală a circa 150 de angajaţi din aceste instituţii, suma totală primită pentru aceste servicii fiind de circa 38.000 de lei.

Analize „de lux” pe banii angajatorului la mai multe primării din judeţul Iaşi

Concurenţa, tarife mult mai mici

La Ţibăneşti şi Comarna, autorităţile au ales oferta cea mai scumpă, un aşa-numit „Pachet Gold” de 385 lei/angajat cu următoarele analize şi preţuri:

examen clinic general 80 lei;

aviz medical/fişă de aptitudine 60 lei;

EKG; electrocardiograma cu interpretare 70 lei;

screening oftalmologic, acuitate vizuală, simţ cromatic 50 lei;

glicemie+HbA1c 40 lei;

examen psihologic 40 lei;

probe vestibulare 10 lei;

coprocultură 30 lei;

examen coproparazitologic 15 lei.

Spre comparaţie, firma Med Class SRL din Roman care oferă aceleaşi servicii, având, la rândul său, contracte cu primării din Iaşi (Balş, Ungheni, Hălăuceşti, Ruginoasa), a primit de fiecare dată câte 58 de lei/angajat, tarifele defalcate din care aveau de ales beneficiarii fiind sensibil mai mici:

examen clinic 25 lei;

examen psihologic 25 lei;

aviz medicina muncii (eliberare fişă aptitudine) 5 lei;

EKG (electrocradiografie) 18 lei.

În plus, pentru mai mult de 15 angajaţi, cei de la Med Class se deplasau gratis la locul de muncă al angajatorului, cu o echipă mobilă.    

Un specialist în medicina muncii, consultat de REPORTER DE IAŞI, spune că  pachetul complet „Gold” prezentat de Medical-Europe are preţuri prea mari faţă cele reale. „Nu ar trebui să depăşească valoarea de 100-150 de lei. Mai mult, avizul medical trebuie să fie inclus în pachet. Nu poţi să taxezi separat pentru aviz”, a declarat specialistul ieşean.

Primăriţa din Ţibăneşti nu ştie pe ce dă banii

Contactată de REPORTER DE IAŞI, Aurica Cobuz, primarul din Ţibăneşti, a declarat că nu ştie despre ce este vorba şi că un angajat s-a ocupat de acest contract. „Nu m-am ocupat personal de asta, nu ştiu despre ce este vorba. Din câte ştiu nici nu s-a semnat (achiziţia apare, însă, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice SEAP n.r.). Persoana de la Achiziţii este acum la Prefectură. Nu vă pot da relaţii. Dacă se confirmă că preţul e prea mare, vom verifica şi vă vom da un răspuns”, a spus Cobuz.

Edilul din Comarna pare să dea înapoi din cauza contractului cu Medical-Europe. El a declarat că a reziliat contractul deoarece preţurile erau prea mari. El confirmă investigaţia REPORTER DE IAŞI şi afirmă că aceleaşi servicii le-a găsit la preţul de 80 de lei. „Am reziliat contractul respectiv (fusese atribuit pe 28 octombrie, conform SEAP n.r.). Veneau tot felul de doctoriţe. Oamenii nu erau mulţumiţi, îi chemau undeva în Canta, în Iaşi, le arătau un aparat. Angajaţii mei mai spuneau că doctoriţa nu ar fi medic generalist, am citit că au şi ceva probleme financiare. Acum, luăm aceleaşi servicii cu 80 de lei de la Iaşisting”, a spus Constantin Grădinaru, primarul din Comarna.

Pentru procurori, preţ de 45 de lei

În ţară şi în Iaşi, la instituţii cu pretenţii sau cu angajaţi cu responsabilităţi multiple, abundă exemplele de preţuri mult mai mici decât cele ale Medical-Europe. MunMedica SRL a cerut Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova 45 lei pentru fiecare set de analize. Institutul Cultural Român a plătit 6 lei pentru un  examen coproparazitologic, 12 lei pentru aviz  psihologic, 6 lei pentru o fişă de aptitudini şi 6 lei pentru o electrocardiogramă.

Ape Prut Iaşi a tocmit o firmă din Bacău care are de mers în patru judeţe să examineze 720 de angajaţi, plătind 30 de lei pentru fiecare. Ministerul Justiţiei achită câte 17 lei pentru fiecare din cei 400 de angajaţi, iar Administraţia Prezidenţială, care a semnat contractul în luna august, cu gigantul privat Sanador, a plătit 9.800 de lei pentru cei circa 200 de angajaţi (aproape 50 de lei/persoană).

Primăria Iaşi: 17,4 lei de angajat

Reprezentanţii Primăriei Iaşi au declarat că, anual, pentru cei 630 de angajaţi, analizele nu au costat mai mult de 11.000 de lei, adică 17,4 lei pentru fiecare persoană.

Serviciile de medicina muncii reprezintă totalitatea serviciilor medicale, care asigură prevenirea, depistarea bolilor legate de profesie, precum şi capacităţii de muncă a angajaţilor. Conform Hotărârii de Guvern nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, investigaţiile pot consta din: examen clinic general, acuitate vizuală, întocmirea dosarului medical, examen oftalmologic, examen neuro-psihiatric, glicemie, audiogramă, electrocardiogramă, ORL, spirogramă.

Administratorul Medical-Europe, Oxana Bejenaru, a intrat agresiv pe piaţă

Reprezentant firmă: „E prost cine plăteşte, nu cine cere”

REPORTER DE IAŞI a încercat să discute cu reprezentanţii firmei Medical-Europe. Ionela Agafiei, asociată în firmă, a precizat că oferă declaraţii doar prin intermediul avocaţilor. „SEAP este o piaţă liberă. Nu l-a obligat nimeni pe domnul primar să semneze acest contract. E prost cine plăteşte, nu cine cere. Noi nu am primit nicio notificare privind rezilierea contractului de la Comarna, vrem să primim motivarea rezilierii. Nu vrem să apelăm la instanţă, vrem să ştim de ce a fost reziliat acel contract”, a spus avocatul Cristina Rusu. Ea a mai spus că firma are colaborări cu medici din domeniul medicinii muncii.

Citește și O nouă victimă în țeapa cu modellingul din Centru

Preţuri medicina muncii 2016 (tarif pentru un angajat)

Ţibăneşti, Comarna 385 lei

Mironeasa 280 lei

Şcheia, Moşna 100 lei

Balş, Ungheni, Hălăuceşti, Ruginoasa 58 lei

Strunga 20 lei

Loteria Română 27 lei

Administraţia Prezidenţială 49 lei

Ape Prut 30 lei

Ministerul Tineretului şi Sportului 20-40 lei

Ministerul Educaţiei Naţionale 65 lei

Aproape o mie persoane evacuate din localitățile afectate de inundații în județul Galați și-au petrecut noaptea de miercuri spre joi la rude, prieteni sau în spații amenajate de primării.

Purtătorul de cuvânt al ISU Galați, Cătălin Sion, a precizat pentru Agerpres că din cele aproximativ 930 de persoane evacuate, 44 și-au petrecut noaptea în cămine culturale și școli, dintre care 20 din comuna Pechea în sala de sport.

Circulația nu a fost reluată pe DN 25, acesta fiind inundat pe porțiunea Vameș-Tudor Vladimirescu. De asemenea, sunt inundate segmente din drumurile județene 251, 253, 255, 255 C și din cinci drumuri comunale. Traficul feroviar în Gara CFR Galați a fost reluat.

ISU Galați acționează în sprijinul autorităților locale la Pechea, Slobozia Conachi și Cuza Vodă cu 70 de militari și 15 motopompe.

Primarul din Pechea, Mihăiță Măncilă, a declarat că la ora actuală, în mare parte, apele s-au retras, dar mai sunt și câteva zone în care mai este apă. De asemenea, sunt case unde nu se mai poate locui, iar acești oameni vor primi ajutoare.

„Situația celor evacuați este stabilă, 20 de persoane au fost cazate în sala de sport a comunei, iar celelalate persoane au stat la vecini sau la rude rude, iar restul au stat în caselor lor de frica să nu rămână fără lucruri”, a declarat primarul din Pechea.

Meteorologul Meda Andrei a declarat că vineri nu va mai ploua și nici în prima parte a zilei de sâmbătă. Doar în a doua parte a zilei va ploua puțin, dar nu la fel de mult.

(Sursa: EVZ.ro)

Sistemul centralizat de termoficare este cea mai bună soluție privind furnizarea apei calde și a încălzirii pentru aglomerările urbane, a fost concluzia dezbaterilor de la București, de joi 22 septembrie, în cadrul Conferinței Naționale „Termoficarea la răscruce de drumuri. Soluții pentru salvarea sistemelor centralizate din România”. Evenimentul a strâns la aceeași masă rotundă reprezentați ai Guvernului României, ai autorităților locale, ai autorităților de reglementare, ai investitorilor privați și, nu în ultimul rând, ai clienților sistemelor centralizate de termoficare.

Dezbaterea de la Hotel Intercontinental a scos în evidență atât problemele de sistem din România, în ceea ce privește termoficarea centralizată, cât și soluțiile prin care acestea pot fi depășite. În acest sens, în cadrul conferinței au fost prezentate 3 modele de succes, unde rezultatele arată că sistemul centralizat de termoficare rămâne cea mai eficientă soluție pentru asigurarea agentului termic: Iași, Oradea și Chișinău.

Vorbitorii invitați la conferință au căzut de acord că soluția optimă pentru revitalizarea Sistemului de Alimentare Centralizat cu Energie Termică (SACET) este dat de o sumă de factori, responsabilitatea principală revenind autorităților publice locale și centrale. Astfel, autoritățile locale trebuie să-și asume obligațiile stipulate de lege privind susținerea SACET, în timp ce autoritățile centrale trebuie să pună la dispoziție cadrul legal care să favorizeze investițiile pe termen mediu și lung. Triunghiul responsabilității este completat de operatorii SACET, care trebuie să-și redefinească atitudinea față de clienți și să le ofere acestora atât servicii de calitate, cât și informații transparente asupra costurilor finale.

Aproape 200 de persoane au participat la cea mai importantă dezbatere asupra viitorului SACET organizată recent în România: reprezentanți ai autorităților centrale și locale din toate regiunile țării, ai operatorilor de termoficare, ai clienților și ai mass-media.

Organizatorii au insistat din start asupra situației reale în care se găsește sistemul de termoficare centralizat din România. „Acest serviciu este unul de utilitate publică de impact maxim asupra populației, care așteaptă de la noi soluții reale”, a declarat Doru Ciocan, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). „Încălzirea locală este o decizie locală: primarul și consiliul local trebuie să-și asume soluția de încălzire, pentru că acesta este serviciul care contribuie cel mai mult la (in)satisfacția cetățenilor. Poți accepta să stai 2-3 zile fără curent, dar nu poți sta 2-3 nopți de iarnă fără căldură”, a completat Emil Calotă, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). „Sper să facem schimb de informații utile și să oferim exemple de succes pentru ca termoenergetica românească să devină mai eficientă în viitor”, a menționat Gérard Verdebout, Președintele Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE). „Avem nevoie de o implicare mai puternică atât a legiuitorului  și autorităților centrale, cât și a operatorilor și a asociațiilor de profil, pentru a găsi soluția potrivită”, a cerut Frank Hajdinjak, președinte al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

Energia, element al securității naționale. Care este situația actuală a Serviciilor Publice de Termoficare din România

„Avem nevoie să aliniem strategia energetică a României la principalele axe ale strategiei definite la nivel european. Sistemul centralizat de termoficare este fără doar şi poate un instrument strategic în orice politică de tranziţie energetică. Avem nevoie de reforme profunde în acest domeniu, de investiţii puternice în toate sectoarele: al producţiei de căldură şi de electricitate, graţie cogenerării de înaltă eficienţă, al reţelelor de transport şi distribuţie a agentului termic, al reabilitării energetice a clădirilor şi asa mai departe. Guvernul se implică în asigurarea unui cadru legislativ coerent, transparent şi previzibil pentru a putea atrage investitori, creând astfel locuri de muncă şi asigurând bunăstarea populaţiei, în cele mai bune condiţii economice şi de mediu pentru aceasta”, a transmis Costin Borc, Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

„Pe Programul de finanțare 2014 – 2020 avem 1,8 miliarde de euro, din care 444 milioane euro sunt pentru clădiri rezidențiale, 390 milioane euro pentru clădirile publice și 40 milioane euro pentru iluminatul public. Autoritățile locale sunt pregătite, am lansat deja unele ghiduri de finanțare, iar în noiembrie și decembrie se vor putea depune proiecte”, a anunțat Sirma Caraman, Secretar de Stat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cum depășim criza sistemului de termoficare? Exemple de bune practici: Oradea, Iași, Chișinău

Municipiul Oradea primește apă caldă și căldură de la Termoficare S.A. Oradea, societate înființată în anul 2013. Preluând centrala pusă în funcțiune din 1966 și având peste 70% din rețelele primare îmbătrânite, operatorul a beneficiat de una din cele mai mari investiții în termoficare din România: 104 milioane euro, din care 88 de milioane au reprezentat fonduri europene. Prin reabilitarea rețelelor și cazanelor, modernizarea și automatizarea punctelor termice, implementarea sistemului informatic de citire a contoarelor, comunicarea intensă cu clienții, operatorul de termoficare din Oradea a oprit debranșările și a început să aducă clienți noi în sistem, de la apartamente la hale industriale, școli, spitale etc.

Eduard Florea, City Manager la Primăria Municipiului Oradea, a explicat cum a reușit orașul să repună pe picioare sistemul centralizat de termoficare: „Am accesat fonduri europene pentru refacerea rețelelor și reabilitatea centralei. 70% din populație este alimentată de SACET, iar acum avem o nouă turbină pe gaz și oferim un serviciu de calitate. Cea mai importantă lecție pentru noi: sprijinul reciproc între primărie, operator și populație”. „Am făcut cele mai mari investiții din România în sistemul de termoficare, din toate sursele posibile: fonduri europene, bugetul național sau local. Am construit cea mai modernă sursă de producere a energiei termice, dar avem în continuare probleme cu pierderile din rețele. Ne vom concentra investițiile pentru reabilitarea acestor rețele”, a completat Dan Crețu, director comercial Termoficare Oradea.

În vara anului 2011, Iașul era într-o situație critică: fostul CET S.A. a intrat în colaps financiar, combustibilul lipsea din depozite, iar furnizarea energia termică a fost oprită. Un oraș cu peste 300.000 locuitori era lăsat fără apă caldă și se preconiza o iarnă fără căldură. Soluția: organizarea unei proceduri de urgență, prin care a fost ales un prestator de servicii care să ajute la depășirea momentului critic (iarna 2011 – 2012), apoi lansarea licitației internaționale pentru delegarea serviciului de termoficare.

Astăzi, Municipiul Iași are semnat un contract pe 20 de ani cu operatorul Veolia Energie Iași, Primăria fiind în continuare proprietarul sistemului de termoficare, iar operatorul acționând pe baza unui contract de performanță. Investițiile cu fonduri europene au dus la creșterea gradului de eficiență în operarea SACET: centralele de producție au fost modernizate și conformate la noile norme de mediu, iar porțiuni din conductele principale din rețeaua primară au fost reabilitate. Pentru următorul cadru financiar, sunt depuse proiecte de finanțare europeană în valoare de aproape 50 milioane euro, care vizează înlocuirea a cca 150 km de conducte primare și secundare.

„Falimentul CET la Iași ne-a lăsat în brațe o problemă fierbinte. A fost punctul de pornire pe un drum care a salvat termoficarea la Iași. Am făcut licitație internațională, iar în 2012 am semnat contractul de delegare a activității, iar imaginea termoficării s-a schimbat în bine. Populația a început să înțeleagă că termoficarea este soluția firească în orașele mari. Într-un viitor apropiat, vom scădea și tariful la gigacalorie, pentru toate tipurile de clienți”, a explicat Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași.

În paralel, operatorul SACET Iași s-a concentrat asupra optimizării și eficienței tehnice, crescând randamentul global cu 5% și asigurând un grad de continuitate în furnizarea serviciului de 96,9%. Plecând de la problemele din trecut, Veolia Energie Iași a pus la punct un plan de măsuri concrete:

• întreaga cantitate de cărbune este adusă la Iași cel târziu în luna octombrie
• s-au înlocuit rețelele primare și secundare care aveau risc de avarie
• s-au introdus conducte de recirculare, pentru a furniza apă caldă la temperatura corectă
• clienții au la dispoziție multiple căi de comunicare: centru de apel non-stop cu număr gratuit în orice rețea (0 800 800 123), adresa de email This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., Biroul de Relații cu Clienții, contul de Facebook Veolia Energie Iași
• echipele de intervenție sunt disponibile 7 zile din 7, 24 ore / zi
• audiențe publice și întâlniri cu clienții la scara blocului

„În anii 2009, 2010, 2011, fiecare buletin de știri anunța probleme cu căldura la Iași sau sumele enorme care trebuiau plătite de ieșeni pe listele de la asociații. Tabloul era completat de blocajul complet în comunicarea cu clienții, care a dus la pierderea încrederii în termoficare și la debranșări în masă. Astăzi, în schimb, termoficarea centralizată s-a transformat la Iași și a început să câștige încrederea autorităților locale și a ieșenilor”, a spus Ana-Maria Icătoiu, director comercial și de comunicare Veolia Energie Iași. „Am acționat pe 3 direcții principale, având ca țintă clientul: eficientizarea producției, securizarea portofoliului de clienți și dezvoltarea - reconectarea și conectarea de noi clienți. În primii ani s-a investit major în cazanul de la Holboca, în turbine, în rețele, exact unde erau probleme. În paralel, s-au desfășurat proiectele europene, iar rezultatul se vede în numărul foarte mic de avarii din prezent”, a detaliat Alexandru Teleru, director general Veolia Energie Iași.

În plus, în premieră pentru România, Veolia Energie Iași a derulat o campanie susținută privind repartizarea corectă a costurilor cu încălzirea, iar mii de familii din Iași și-au primit înapoi banii plătiți în plus pe lista asociației de proprietari sau locatari.

În aceste condiții, termoficarea din Iași a redevenit atractivă atât pentru clienții persoane fizice, cât și pentru marii agenți economici, spitale, centre comerciale, biserici, școli, instituții de cultură etc, care au revenit în sistem. În ultimii 3 ani, Veolia a racordat la Iași zeci de clădiri mari, echivalentul de consum a 100 de blocuri cu 4 etaje.

Un alt proiect pilot, derulat cu succes la Iași, este cel privind contorizarea individuală cu distribuția pe orizontală în blocurile de locuit. Conductele vechi se înlocuiesc cu unele noi, „pe orizontală”, iar fiecare apartament este contorizat individual, proprietarii având deplinul control asupra temperaturii ambientale. „Este o soluție aplicată în mai multe orașe, dar la Iași am încercat să mergem în toate cartierele, să se vadă economiile de costuri. Energia produsă în sistem centralizat este mai ieftină decât cea produsă cu o soluție individuală, iar acest proiect demonstrează acest lucru. Sperăm ca acest proiect să fie aplicat la scară națională, pentru că rezolvă două mari probleme: eficientizarea clădirilor și contorizarea individuală”, a explicat Alexandru Teleru.

„Salvarea termoficării de la Iași reprezintă un pariu câștigat: racordăm clienți noi, clădiri mari cu profil diferit, unități școlare. Dar cel mai important pentru noi este faptul că simțim încrederea ieșenilor în serviciul pe care îl oferim”, a concluzionat Ana-Maria Icătoiu.

Al treilea exemplu de succes vine de la Chișinău. Echipa din capitala Republicii Moldova a preluat expertiza trecutului, dar a lansat un program de restructurare și modernizare a sistemului de termoficare. Datoriile față de furnizori au scăzut, pierderile de energie termică au fost diminuate, iar situația financiară s-a îmbunătățit. „Situația la Chișinău a fost foarte grea, consumatorii nici nu vroiau să audă de noi, administrația publică de-abia acum a început să recunoască greșelile trecutului și sperăm să lucreze cu noi pentru dezvoltarea sistemului centralizat de încălzire”, a spus Veaceslav Eni, director general Termoelectrica S.A. Chișinău.

Ce schimbări trebuie făcute pentru salvarea sistemelor centralizate de termoficare ?

„După mai mult de 15 ani de activitate în acest domeniu, am senzația că nu am progresat foarte mult. În ultimii 4-5 ani, piața din România s-a schimbat, prețul gazului a crescut, puterea de cumpărare a scăzut, iar efectele au apărut. Principiul ‚o cladire  = un singur sistem de încălzire’ nu este respectat”, a atras atenția Frédéric Faroche, director general Veolia Energie România.

În schimb, ambiguitatea legislativă nu ajută la clarificarea situației în ceea ce privește viitorul SACET. „Asociațiile producătorilor și distribuitorilor de energie termică și asociațiile profesionale din domeniul termoficării centralizate au lucrat și încă mai lucrează un proiect de lege privind alimentarea cu energie termică în sistem centralizat. Am fost consultați și am acordat sprijinul nostru, acum mingea este la cei care au făcut legea”, a spus Doru Ciocan, Președintele ANRSC.

Emil Calotă, vicepreședintele ANRE, a cerut Guvernului să susțină contorizarea individuală, luând ca exemplu Iașul: „Municipiul Iași este un exemplu elocvent: cetățeanul nu va veni către sistemul centralizat dacă operatorul nu oferă transparență și informații clare referitoare la costuri.Guvernul României ar trebui să susțină contorizarea individuală, pentru că ar putea fi cea mai importantă componentă din programul de reabilitare a blocurilor”.

„Sistemul, așa cum funcționează acum, nu se poate autosusține. Toată Europa implementează sistemul centralizat, doar la noi lucrurile sunt diferite: s-a pierdut eficiența prin acordări de ajutoare sau subvenții care nu ajută în mod real. Pe termen mediu și lung trebuie să ne uităm către acele instrumente care să stimuleze investițiile care să apară. Sistemul are nevoie de o lege și de o strategie clară.”, a spus Corina Popescu, Secretar de Stat la Ministerul Energiei.

În schimb, Silvia Vlăsceanu, Director Executiv ACUE, s-a arătat rezervată vizavi de ideea ca o nouă lege să reprezintă salvarea SACET: „Nu știu dacă o nouă lege salvează sistemul, ci toate schimbările sunt la mâna noastră, a celor din acest domeniu. Ca reprezentant al ACUE, ne dorim predictibilitate, care să fie respectată indiferent cui i se adresează.”

Ultimul cuvânt l-a avut reprezentantul clientului final, cetățeanul care plătește factura la apă caldă și căldură. Mihai Mereuță, Președinte Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat, s-a arătat nemulțumit de implicarea autorităților locale în asumarea reală a responsabilității privind gestionarea SACET, apreciind în schimb exemplele din cele 3 orașe prezentate la conferință: „Reprezentanții din Iași, Chișinău sau Oradea sunt singurii care au înțeles importanța consumatorului și s-au raportat la acesta. În rest, avem impresia că toată lumea se ocupă de SACET, dar nu se rezolvă mai nimic.”

Primăriile din judeţul Vaslui nu mai au bani pentru plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap. O parte dintre primari spun că vor apela la o măsură extremă și îi vor trimite pe asistenții persoanelor cu handicap în șomaj.

Pentru că nu pot face faţă cu cheltuielile legate de plata asistenţilor personali şi ca să nu-i lase pe aceşti oameni fără un venit, unii primari se gandesc sa ii dea in somaj.

„Avem întârzieri la plata asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi, pentru că nu am avut, efectiv, bani. Situaţia în care ne aflăm nu este bună deloc. Nu putem lăsa aceşti oameni fără bani. Facem demersurile necesare pentru a-i trimite în şomaj, aşa cum am mai făcut când bugetul a fost insuficient. Oricum, dacă în perioada următoare nu va fi o rectificare bugetară, nici bani de salarii nu vom avea până la sfârşitul anului”, a declarat, primarul comunei vasluiene Lipovăţ, Valerian Hriscu.

Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Vaslui, Ciprian Trifan, mai mulţi primari au luat în calcul varianta trimiterii în şomaj a asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, deoarece nu dispun de fonduri pentru plata lor.

„Sunt primării în care restanţele sunt de două-trei luni. În discuţiile pe care le am cu primarii, aceştia spun mereu că nu au bani pentru plata asistenţilor persoanelor cu dizabilităţi. De altfel, nu sunt fonduri nici pentru buna funcţionare a primăriilor, pentru cheltuieli de întreţinere. Edilii caută diverse soluţii, dar este nevoie de bani, fiindcă, în caz contrar, primăriile vor intra în blocaj”, a declarat Ciprian Trifan.

La nivelul judeţului Vaslui sunt în plată aproximativ 1.700 de asistenţi personali ai persoanelor cu dizabilităţi.

(Sursa: radioiasi.ro)

S-au cheltuit zeci de milioane de euro pentru a fi pus la punct un sistem de colectare a deşeurilor şi, în unele comune, totul s-a blocat. Câtorva primării le este frică de faptul că vor exista săteni care nu vor plăti serviciul de salubritate şi le vor fi blocate conturile.

În perioada următoare va fi organizată una dintre cele mai mari licitaţii din judeţ, privind concesionarea activităţii de salubritate. La o populaţie de aproximativ 800.000 de persoane, pentru acest contract sunt estimate cheltuieli de aproximativ 4 milioane de lei pe lună.

Consecinţă gravă

Măsura este o condiţie impusă în contractul de finanţare europeană în cadrul proiectului „Sistem de management al deşeurilor în judeţul Iaşi.„Însă, pentru asta, localităţile din judeţ trebuie să adopte şi un regulament care nu este agreat în unanimitate. Astfel, în patru comune, Ciurea, Oţeleni, Andrieşeni şi Mirosloveşti, edilii nu vor să adopte regulamentul prin care taxele de salubritate să fie plătite la Primărie, varianta preferată în aceste localităţii fiind colectarea banilor „din gospodărie în gospodărie”. În replică, reprezentanţii Consiliului Judeţean susţin că primăriile care nu adoptă regulamentul riscă să fie excluse din ADIS (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate) Iaşi, organizaţie-cheie în punerea pe roate a sistemului. Asta ar însemna că primăriile vizate trebuie să returneze banii de care au beneficiat în proiectul european privind managementul deşeurilor.

Groapa de la Ţuţora, locul unde ar trebui să ajungă, în final, deşeurile din comune

Mărul discordiei: taxă sau tarif?

Proiectul prevede eliminarea taxatorilor care merg din uşă în uşă, cetăţenii urmând să plătească taxa de salubrizarea la sediile primăriilor. „A fost analizată situaţia contractelor şi s-a observat că, în mediul rural, colectarea se face foarte greu. Sistemul de tarifare implică cheltuieli suplimentare. Primăria are pârghii în cazul persoanelor care nu plătesc taxa”, a declarat Laura Păstrăvanu, managerul proiectului.

„În loc să ne ocupăm de administraţie, ar trebuie să plătim dinainte pentru salubritate” Cătălin Lupu, primar Ciurea

Cătălin Lupu, primarul comunei Ciurea, este nemulţumit de această idee.”Dacă primăria nu plăteşte, te bagă în rahat, la propriu. Operatorul poate să-ţi blocheze conturile. În Consiliul Local am spus ce se prefigurează, iar proiectul a fost respins. În loc să ne ocupăm de administraţie, ar trebuie să plătim dinainte pentru salubritate. Noi avem acum 3.000 de contracte. Calculul este făcut pe numărul de persoane din comună. Cum recuperăm banii de la cetăţeni? O treime din locuitori este plecată în străinătate, sunt beneficiari de ajutoare sociale, sunt o mie de cetăţeni romi. Ne vom consulta şi vom lua o decizie în perioada următoare”, a explicat primarul din Ciurea.

Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași