Orice om de afaceri își dorește ca afacerea lui să meargă foarte bine. Nu același lucru se poate spune și despre Ștefan Vuza, care, de câțiva ani, se chinuie să îngroape Iașitex SA. Cel puțin aceasta este concluzia angajaților firmei ieșene, care îl acuză pe patron că dorește cu orice preț închiderea societății pentru a putea valorifica terenurile pe care se află unul dintre marile branduri ieşene din domeniul confecţiilor.
Orice om de afaceri își dorește ca afacerea lui să meargă foarte bine. Nu același lucru se poate spune și despre Ștefan Vuza, care, de câțiva ani, se chinuie să îngroape Iașitex SA. Cel puțin aceasta este concluzia angajaților firmei ieșene, care îl acuză pe patron că dorește cu orice preț închiderea societății pentru a putea valorifica terenurile pe care se află unul dintre marile branduri ieşene din domeniul confecţiilor.
Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi ordonanţa de urgenţă privind măsuri pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi, angajaţi din IT, cercetare-dezvoltare şi inovare, sezonieri, salariaţii cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav, dar şi angajaţii part-time, a anunţat Nelu Barbu, purtător de cuvânt al Executivului.
„Pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Guvernului României a fost introdusă şi adoptată o ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi. (…) Este vorba despre angajaţi din patru domenii, patru categorii: domeniile IT, care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, cei care lucrează în cercetare – dezvoltare, inovare, cei care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier, precum şi salariaţii care sunt încadraţi cu handicap grav sau accentuat. Măsura se aplică pentru veniturile obţinute în anul 2018 şi asigură, este foarte important, acelaşi nivel al veniturilor din salarii şi asimilate salariilor realizate în anul 2017, astfel încât angajatorii acestora să nu fie obligaţi la un efort financiar suplimentar”, a precizat Nelu Barbu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei de Guvern.
El a precizat că „acordarea acestei facilităţi este condiţionată (…) de majorarea venitului salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din decembrie 2017, având în vedere transferul sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat”.
„Este şi o formulă de calcul pentru aceste categorii de angajaţi. Practic, prin acest act normativ statul român suportă de la bugetul de stat o parte din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajat, formula de calcul se aplică venitului brut al angajatului pentru a determina partea de contribuţie socială de sănătate care urmează să fie compensată de la buget. (…) Precizez că valoarea reprezentând diferenţa pozitivă dintre contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată şi calculată potrivit prevederilor Codului fiscal şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută la sursă se stabileşte de angajator şi se evidenţiază distinct ca sumă dedusă în declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, pe scurt formularul 112. Persoanele care desfăşoară acelaşi tip de activitate, din cele patru domenii despre care v-am vorbit, cele patru categorii, dar sunt angajate în instituţii publice nu beneficiază de această scutire, întrucât salariile acestora au fost majorate de la 1 ianuarie 2018 pentru a compensa aplicarea transferului sarcinii fiscale”, a arătat Barbu.
Purtătorul de cuvânt al Executivului a menţionat că o altă prevedere a OUG „asigură conservarea venitului net pentru angajaţii care lucrează part-time, atât din sistemul public, cât şi pentru cei din sistemul privat”.
„Mai exact, începând cu ianuarie 2018, persoanelor care au contract individual de muncă cu timp parţial, deci part-time, li se vor reţine contribuţiile de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate raportate la venitul brut de care beneficiază, iar diferenţa până la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim pe economie va fi suportată în numele angajatului de instituţia bugetară angajatoare sau de către angajatorul privat – pentru că ştiţi foarte bine că existau acele discuţii privind faptul că anumite persoane nu ar fi putut să plătească acele contribuţii prevăzute pentru salariul minim brut pe economie pentru persoanele care desfăşoară activităţi în regim part-time. Sigur, prin această modificare nu se mai pune problema”, a afirmat Barbu.
El a mai spus că OUG introduce şi o altă măsură „pentru protejarea veniturilor persoanelor aflate în concediu medical şi care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, pentru a nu le fi afectat venitul”. „Pentru aceste persoane contribuţiile de asigurări sociale vor fi calculate în raport cu venitul brut de care beneficiază persoana respectivă, adică indemnizaţia de şomaj, să spunem, şi nu în raport cu salariul mediu pe economie, cum stabilea legislaţia anterioară”, a precizat Nelu Barbu. (Agerpres/ FOTO guv.ro)
„La data de 29 octombrie, la ora 6.35, pe raza localităţii Tomeşti, poliţiştii au depistat în flagrant delict trei persoane care circulau cu o autoutilitară în care au fost găsite 124 cutii din carton în care erau ambalate pulpe de pui refrigerate, cu greutatea de 1.318 kilograme. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că cele 124 de cutii ar fi fost sustrase dintr-o societate comercială aflată pe raza localităţii Tomeşti, unde persoanele sunt angajate. Autovehiculul a fost ridicat şi indisponibilizat pentru cercetări, iar cantitatea de 1.318 kilograme de pulpe de pui a fost restituită societăţii comerciale. De asemenea, în urma probatoriului administrat, au fost aduse la cercetări alte cinci persoane bănuite de săvârşirea infracţiunii de furt calificat“, a precizat Anca Vîjiac, din cadrul Poliţiei Iaşi, citată de „Ziarul de Iași”.
Dintre cei opt angajaţi suspectaţi de furt, patru persoane cu vârste între 36 şi 49 de ani au fost reţinute pentru 24 de ore, apoi au fost prezentate Parchetului, care a decis arestarea acestora pentru 30 de zile.
Potrivit poliţiştilor, între lunile decembrie 2015 şi octombrie 2016, din firmă au dispărut 40 de tone de carne de pui şi curcan, în valoare de 300.000 de lei. Poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au precizat că, în acest caz, cercetările sunt continuate.
Potrivit liderului de sindicat Ion Marian, angajații nu și-au mai primit salariile din luna ianuarie, iar din februarie bunurile rafinăriei se află sub sechestru.
„Angajații nu și-au mai primit salariile din luna ianuarie, iar din februarie bunurile RAFO se află sub sechestru instituit de instanță în urma unei cereri formulate de un acționar minoritar. Din această dimineață (marți — n.r.), RAFO nu mai are nici curent electric, furnizarea fiind sistată pentru neplata de mai bine de trei luni a facturilor către furnizor. Acest fapt, au atenționat salariații astăzi în cadrul mitingului, pune în pericol instalațiile aflate în conservare de mai bine de patru ani. Acestea puteau fi repuse în funcțiune rapid tocmai pentru că se află într-o stare bună și pretabilă la redeschiderea producției în cazul în care patronatul ar decide, a spus, conform Agerpres, Ion Marian.
În acest an, RAFO a fost vândut de două ori. Inițial, acționarul principal PETROCHIMICAL INDUSTRY Viena, aparținând omului de afaceri Iacov Goldovsky, a cedat pachetul majoritar către un investitor din Republica Moldova, care a renunțat apoi la contract, iar din luna iulie l-a cedat omului de afaceri belgian Daniel Goldenberg. Acesta, conform declarațiilor protestatarilor și președintelui Consiliului de Administrație al RAFO, Miroslav Dermenjiev, nu a mai dat niciun semn că ar intenționa să repună unitatea în producție.
Intrarea în faliment și disponibilizarea personalului ar permite salariaților să obțină plăți compensatorii, restanțele salariale începând din ianuarie 2016 și intrarea în șomaj. Exact aceste cereri le formulează protestatarii de la RAFO care solicită conducerii un protocol scris în această privință.
(Sursa: libertatea.ro)