Marti, 20 02 2018

Reporter Online

Vremea se schimbă radical, de astăzi, ninsorile şi lapoviţa cuprinzând cea mai mare parte din ţară, mai mult, din cauza intensificării vântului, temperatura resimţită va fi mai mică decât cea din termometre, spune meteorologul Alina Şerban.

Alina Şerban: Vorbim despre un proces de răcire care va continua şi pe parcursul următoarelor două zile, când valorile termice vor continuă să scadă uşor la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile extracarpatice, în partea de sud şi de est, astfel încât în zona Moldovei maximele vor fi chiar negative în partea de nord şi de centru a acesteia, spre – 2 grade la amiază. În zona Olteniei şi a Munteniei nu vom avea mai mult de 2- 3 grade la amiază. Şi în zona Capitalei ploile se vor transforma treptat în lapoviţă şi, apoi, în câţiva fulgi de zăpadă. Acest proces de răcire este dublat şi de intensificări ale vântului, astfel încât senzaţia de rece va fi cu mult amplificată, temperaturile resimţite de corpul uman vor fi chiar uşor negative.” (Rador/ FOTO adevarul.ro)

Un elev din judeţul Botoşani a fost admis la Baltic Aviation Academy din Vilnius, Lituania, una dintre cele mai bune 5 instituţii de profil din lume.

A ales să studieze în afară pentru că România pregăteşte doar piloţi militari, iar liniile aeriene private nu şcolarizează încă piloţi comerciali.

Bogdan George Barabasa este e încă elev în clasa a XII-a A la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, judetul Botoşani şi a susţinut deja testări pentru admiterea la Academie, la matematică, fizică, engleză, un test psihologic şi un test complex (viteză de reacţie, multitasking, memorie de scurtă durată).

Va face practică la Wizz Air pentru a deveni pilot de linie comercială şi va avea locul de muncă asigurat la finalul cursurilor. Disciplina şi determinarea, dar şi seriozitatea cu care tratează învăţătura, l-au ajutat pe Bogdan să îşi vadă visul din copilărie aproape împlinit. (Radio Iaşi/ FOTO descopera.ro)

Un bărbat în vârstă de 73 de ani a fost găsit decedat, astăzi dimineaţă, pe marginea unui drum sătesc din localitatea Broscăuţi, judeţul Botoşani, după ce zeci de jandarmi, poliţişti şi pompieri l-au căutat pe tot parcursul nopţii.

Bărbatul, din localitatea Satul Nou, a plecat sâmbătă seară de acasă pentru a transporta în câmp, cu o căruţă, nişte coceni de porumb. Alertată că bărbatul nu a revenit la domiciliu, familia a sunat la 112, iar peste 30 de poliţişti, pompieri şi jandarmi au început căutările.

Corpul neînsufleţit al botoşăneanului a fost găsit, duminică dimineaţă, de un taximetrist. Bătrânul era îngheţat, iar cadrele medicale de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă nu au putut face altceva decât să constate decesul.

„Cadavrul a fost preluat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală în vederea efectuării necropsiei. Poliţiştii au deschis un dosar penal de moarte suspectă şi efectuează cercetări pentru stabilirea tuturor împrejurărilor de producere a evenimentului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Maria Carp. (Agerpres/ FOTO digi24.ro )

Un avion cu 66 de oameni la bord s-a prăbuşit, dimineață, în Iran. Autoriătățile au anunțat că nu există niciun supraviețuitor.

Aeronava aparținea companiei Aseman Airlines, decolase din capitala Teheran şi se îndrepta către un oraş din sud-vestul ţării. „Toate serviciile de urgenţă sunt în alertă”, au anunţat agenţiile Isna şi Fars, citându-l pe Pirhossein Koolovand, şeful serviciului naţional de intervenţie.

La bord erau 60 de pasageri şi şase membri ai echipajului, iar potrivit primelor date, motivul prăbușirii ar fi fost vremea rea. (Agerpres/ FOTO Romania TV)

Ministrul transporturilor, Lucian Şova, a vorbit astăzi, la Bacău, despre auditul Curţii de Conturi privind modul în care au fost finanţate şi modernizate proiecte de infrastructură rutieră.

Lucian Şova a declarat, în exclusivitate pentru RRA, că este nevoie de maximă determinare, pentru a evita riscul de a pierde bani de la Uniunea Europeană.

Lucian Şova: Constatăm la această dată că auditul Curţii de Conturi, care reprezintă interesele Uniunii Europene cu privire la modul în care au fost finanţate şi finalizate proiecte de infrastructură rutieră, ne atrage atenţia că există unele disfuncţionalităţi la nivelul unor obiective, cum ar fi, de exemplu, centura Constanţei la profil de autostradă, şi nu numai, care încă nu au îndeplinit toate condiţionalităţile. Manifestăm maximă atenţie, dar trebuie şi maximă determinare să încheim aceste subiecte pentru a nu risca corecţii semnificative din partea Comisiei Europene.

Ministrul transporturilor s-a referit şi la polemica dusă de parlamentari din mai multe judeţe din Moldova, vizând cele două variante de autostradă care ar urma să lege vestul ţării de est: Târgu Mureş – Iaşi sau Braşov – Bacău – Iaşi.

Lucian Şova: Sunt două proiecte care nu sunt în concurenţă. Fiecare dintre ele va merge pe exerciţiul financiar corespunzător, având în vedere că finanţarea pentru autostrada Braşov – Bacău şi mai departe este prevăzută pentru exerciţiul financiar începând din 2020, spre deosebire de autostrada Iaşi – Târgu Mureş, care este finanţabilă din acest exerciţiu financiar. Se desfăşoară activităţi pe fiecare dintre ele, însă am credinţa că la sfârşit proiectul cel mai viabil va fi primul care va fi gata şi acela va oferi o posibilitate pentru cetăţenii provinciei Moldova să treacă mai repede munţii şi să călătorească până în Europa.

Ministrul Şova consideră că antreprenorii cu capital românesc, care participă la construcţia de autostrăzi, dovedesc o mai mare seriozitate decât firmele străine. (Rador/ FOTO napocanews.ro)

Numărul localităţilor care au semnat o Declaraţie simbolică de Unire cu România a ajuns la 34 odată cu semnarea, vineri, a documentului de către satul Chetrosu din raionul Drochia.

Documentul semnat de către Consiliul sătesc din Chetrosu se constituie într-un demers adresat Preşedinţiei şi Parlamentul României, dar şi Legislativului de la Chişinau. În Declaraţia de Unire, aleşii locali din satul Chetrosu evocă invaliditatea pactului Ribbentrop – Molotov şi amintesc de dreptul la autodeterminare al cetăţenilor, care, în acest caz, îl reprezintă ‘Unirea necondiţionată cu Ţara-Mamă, România’, a relatat portalul Deschide.md.

Proiectul semnării unui astfel de document a fost iniţiat de Platforma Civică ‘Acţiunea 2012’, care se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti.

În continuare, portalul Deschide.md prezintă lista completă a localităţilor din Republica Moldova care au semnat 0 Declaraţie de Unire cu România: 1) Parcova (Edineţ); 2) Ulmu (Ialoveni); 3) Bardar (Ialoveni); 4) Ruseştii Noi (Ialoveni); 5) Puhoi (Ialoveni); 6) Vasieni (Ialoveni); 7) Feşteliţa (Ştefan Voda); 8) Opaci (Căuşeni); 9) Goteşti (Cantemir); 10) Săseni (Calaraşi); Nişcani (Călăraşi); 11) Sărăţenii Vechi (Teleneşti); 13) Grăţieşti (Municipiul Chişinău); 14) Boghiceni (Hânceşti); 15) Codreanca (Străşeni); 16) Floreni (Anenii Noi); 17) Târşitei (Telenesti); 18) Măgurele (Ungheni); 19) Răzeni (Ialoveni); 20) Cucoara (Cahul); 21 Băcioi (Municipiul Chişinău); 22) Meleşeni (Călăraşi); 23) Ordăşei (Teleneşti); 24) Visoca (Soroca); 25) Bădiceni (Soroca); 26) Ghiduleni (Rezina); 27) Drăsliceni (Criuleni); 28) Capaclia (Cantemir); 29) Ursoaia (Căuşeni); 30) Oraşul Cimişlia; 31) Vatici (Orhei); 32) Cioreşti (Nisporeni); 33) Horeşti (Nisporeni); 34) Chetrosu (Drochia)

Recent, liderul Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România, Traian Băsescu, a spus în cadrul unei emisiuni televizate că va denunţa, în calitate de parlamentar, pactul Ribbentrop – Molotov din 1939, după cum consemnează portalul Agora.md.

‘Suntem în anul Centenarului. Eu ca Preşedinte am denunţat pactul Ribbentrop – Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare, cu semnătura mea şi a celorlalţi parlamentari PMP, un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul Ribbentrop-Molotov şi efectele lui’, a spus Traian Băsescu la 5 februarie.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de către ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, aminteşte Agora.md.

În urma semnării pactului, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, conform aceluiaşi portal. (Agerpres/ FOTO puterea.ro)

Un proces de la Tribunal scoate la iveală o plată umflată în cadrul unui proiect european administrat de Luminița Munteanu, directoarea Direcției de Asistență Comunitară n 36.000 de lei, bani europeni, au fost achitați unui cabinet psihologic. OIR Brăila a respins plata și cere banii înapoi. Judecătorii au dat prima sentință: banii au fost achitați ilegal.

Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, instituţie condusă de Luminiţa Munteanu, a pierdut în primă instanţă procesul cu Administraţia pentru Fonduri Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Sud Est şi dacă la apel se va păstra decizia are de returnat suma de 36.350 lei pentru două plăţi făcute ilegal în cadrul unui proiect european. Banii au fost plătiţi în cadrul unui proiect european către un cabinetul individual de psihologie şi unul de avocatură.

 

Ce s-a întâmplat

DAC a solicitat Tribunalului Iaşi anularea în totalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului aferent proiectului POSDRU şi suspendarea executării măsurii reţinute până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reprezentanţii POSDRU Sud Est susţin că DAC Iaşi a fost beneficiara unei finanţări nerambursabile, conform contractului de finanţare de pe 8 octombrie 2014, în calitate de autoritate contractantă. Procesul verbal contestat a fost primit la 21 martie 2017, iar, prin acesta, DAC ar fi fost obligată să restituie suma de 36.350 de lei, reprezentând neeligibilitatea sumelor pentru plata a două facturi din 2015.

Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu trebuie să dea înapoi nişte bani europeni deoarece a făcut nişte plăţi după încheierea contractului. „Plăţile către cabinetul psihologic şi către cabinetul de avocatură au fost făcute după terminarea contractului“, susţine directorul OIR POSDRU Sud Est, Emilia Voicu.

 

Suveică de conturi

Banii europeni au intrat în contul de trezorerie al DAC pe data de 24 decembrie 2015. Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu a transferat sumele în conturile Municipiului Iaşi (ordonator principal) pe 28 decembrie 2015. Pe 31 decembrie 2015, sumele au ajuns în contul instituţiei, care a transferat banii către SES 2 – Copy Center Dac SRL. Firma a fost înfiinţată de DAC în cadrul acestui proiect, având activitatea de început finanţată din fondurile asigurate de proiectul european. Pe data de 5 ianuarie 2016 s-au făcut plăţile către cabinetul individual psihologic şi către cabinetul de avocatură, fiind depăşit termenul legal şi încălcându-se astfel prevederile legale.

 

Cum se explică suma

La SES 2 – Copy Center Dac SRL erau patru angajaţi şi un administrator, iar DAC Iaşi a plătit cei 36.000 lei pentru atestarea psihologică a acestora.

Tarifele pentru avizele psihologice nu sunt limitate de vreun cadru legal, dar preşedintele filialei ieşene a Colegiului Psihologilor din România, Mihail Gaşpar, susţine că suma primită de cabinetul psihologic de la DAC Iaşi este mult prea mare comparativ cu sumele practicate. „Consiliul Concurenţei a interzis stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate. Totuşi, este imposibil să iei 36.000 lei pentru testarea a cinci persoane. O evaluare psihologică pentru angajare se taxează cu cel mult 40 lei. În cazul unui consult complex nu se poate lua mai mult de 150-200 lei. Indiferent de ce serviciu s-ar fi prestat nu se putea lua pentru cinci persoane 36.000 de lei. E o greşeală!“, spune Mihail Gaşpar.

Bani veniţi de la UE

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Din suma totală de 6,3 milioane de lei, DAC Iaşi şi Asociaţia Surâsul Albastru au primit suma de 3,2 milioane de lei.

Toate cheltuielile cu închirierea unui sediu, achiziţionarea de produse şi servicii necesare, salarii şi alte cheltuieli făcute pe parcursul unui an ajung undeva aproape de 28.000 de euro. Pentru o singură societate, DAC Iaşi a primit 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro la vremea respectivă.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, a ascuns cheltuielile din bani publici

 

Cheltuielile, ţinute sub cheie

Pentru prezentarea exactă a modului în care s-au făcut achiziţiile de către SES-urile înfiinţate de DAC, echipa REPORTER DE IAŞI a solicitat în mod repetat Direcţiei aceste informaţii, însă am fost trimişi la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea.

Un proces de la Tribunal scoate la iveală o plată umflată în cadrul unui proiect european administrat de Luminița Munteanu, directoarea Direcției de Asistență Comunitară n 36.000 de lei, bani europeni, au fost achitați unui cabinet psihologic. OIR Brăila a respins plata și cere banii înapoi. Judecătorii au dat prima sentință: banii au fost achitați ilegal.

Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, instituţie condusă de Luminiţa Munteanu, a pierdut în primă instanţă procesul cu Administraţia pentru Fonduri Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Sud Est şi dacă la apel se va păstra decizia are de returnat suma de 36.350 lei pentru două plăţi făcute ilegal în cadrul unui proiect european. Banii au fost plătiţi în cadrul unui proiect european către un cabinetul individual de psihologie şi unul de avocatură.

 

Ce s-a întâmplat

DAC a solicitat Tribunalului Iaşi anularea în totalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului aferent proiectului POSDRU şi suspendarea executării măsurii reţinute până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reprezentanţii POSDRU Sud Est susţin că DAC Iaşi a fost beneficiara unei finanţări nerambursabile, conform contractului de finanţare de pe 8 octombrie 2014, în calitate de autoritate contractantă. Procesul verbal contestat a fost primit la 21 martie 2017, iar, prin acesta, DAC ar fi fost obligată să restituie suma de 36.350 de lei, reprezentând neeligibilitatea sumelor pentru plata a două facturi din 2015.

Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu trebuie să dea înapoi nişte bani europeni deoarece a făcut nişte plăţi după încheierea contractului. „Plăţile către cabinetul psihologic şi către cabinetul de avocatură au fost făcute după terminarea contractului“, susţine directorul OIR POSDRU Sud Est, Emilia Voicu.

 

Suveică de conturi

Banii europeni au intrat în contul de trezorerie al DAC pe data de 24 decembrie 2015. Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu a transferat sumele în conturile Municipiului Iaşi (ordonator principal) pe 28 decembrie 2015. Pe 31 decembrie 2015, sumele au ajuns în contul instituţiei, care a transferat banii către SES 2 – Copy Center Dac SRL. Firma a fost înfiinţată de DAC în cadrul acestui proiect, având activitatea de început finanţată din fondurile asigurate de proiectul european. Pe data de 5 ianuarie 2016 s-au făcut plăţile către cabinetul individual psihologic şi către cabinetul de avocatură, fiind depăşit termenul legal şi încălcându-se astfel prevederile legale.

 

Cum se explică suma

La SES 2 – Copy Center Dac SRL erau patru angajaţi şi un administrator, iar DAC Iaşi a plătit cei 36.000 lei pentru atestarea psihologică a acestora.

Tarifele pentru avizele psihologice nu sunt limitate de vreun cadru legal, dar preşedintele filialei ieşene a Colegiului Psihologilor din România, Mihail Gaşpar, susţine că suma primită de cabinetul psihologic de la DAC Iaşi este mult prea mare comparativ cu sumele practicate. „Consiliul Concurenţei a interzis stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate. Totuşi, este imposibil să iei 36.000 lei pentru testarea a cinci persoane. O evaluare psihologică pentru angajare se taxează cu cel mult 40 lei. În cazul unui consult complex nu se poate lua mai mult de 150-200 lei. Indiferent de ce serviciu s-ar fi prestat nu se putea lua pentru cinci persoane 36.000 de lei. E o greşeală!“, spune Mihail Gaşpar.

Bani veniţi de la UE

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Din suma totală de 6,3 milioane de lei, DAC Iaşi şi Asociaţia Surâsul Albastru au primit suma de 3,2 milioane de lei.

Toate cheltuielile cu închirierea unui sediu, achiziţionarea de produse şi servicii necesare, salarii şi alte cheltuieli făcute pe parcursul unui an ajung undeva aproape de 28.000 de euro. Pentru o singură societate, DAC Iaşi a primit 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro la vremea respectivă.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, a ascuns cheltuielile din bani publici

 

Cheltuielile, ţinute sub cheie

Pentru prezentarea exactă a modului în care s-au făcut achiziţiile de către SES-urile înfiinţate de DAC, echipa REPORTER DE IAŞI a solicitat în mod repetat Direcţiei aceste informaţii, însă am fost trimişi la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea.

Licitaţie pentru servicii de pază la Ecopiaţa contestată de un participant din cauza preţului prea mic al ofertei câştigătorului. Ceilalţi jucători din piaţă spun că este imposibil de atins legal un asemenea preţ. „Calculele noastre de rentabilitate arată un preţ minim de 12 lei cu TVA ora, ca să fim într-o marjă de profit de 2%. De unde obţine profit Pantera la 9 lei, nu ştiu”, spune un concurent.

Ecopiaţa SA, firma Primăriei care administrează pieţe din Iaşi şi Hotel Municipal, a scos la licitaţie un contract de pază pe un an pentru cele 9 obiective ale sale. A fost fixată o sumă maximă de 560.000 de lei fără TVA pentru toate punctele dar, după aflarea câştigătorului şi a preţului acestuia, unul dintre participanţi s-a dus în instanţă. Cere să i se explice cum poate o firmă de pază să îşi plătească oamenii, să-i îmbrace, să-i transporte şi să facă şi profit din 9 lei/oră.

 

Cel mai mic preţ

Directorul Ecopiaţa SA, Cristinel Stărică, spune că a mers din start pe varianta celui mai mic preţ. „Am ales să-mi protejez bugetul, este treaba firmelor care vor să lucreze cu mine să se încadreze în cât pot eu oferi”, ne-a spus Stărică. Directorul spune că licitaţia a ţinut cont de un singur detaliu: preţul cel mai mic. Şi acesta a fost oferit de Compania de Pază Pantera SRL din Iaşi, care a oferit 8,91 lei fără TVA/oră pentru un post mobil de 24 de ore şi 9,35 lei fără TVA/oră pentru post mobil orele 19-7. „Pentru ce să dau altor firme 18 lei/oră pentru fiecare agent când pot da mult mai puţin?”, mai spune Stărică. Directorul Ecopiaţa a mai explicat că, deşi o firmă a solicitat majorarea bugetului acordat, a fost refuzată. „Înainte de a fixa preţul ne-am uitat pe SEAP să vedem ce tarife sunt acolo, după asta ne-am ghidat”, mai spune Stărică.

 

Suspect de mic

Cum a ajuns Compania de Pază Pantera la doar 9 lei preţ/oră pe fiecare agent, în condiţiile în care concurenţii direcţi spun că este imposibil? „Calculul se face în felul următor: avem un salariu minim de plătit care ne costă pe noi 1.947 de lei. Această sumă se împarte la câte ore munceşte agentul –168 de ore lunar – şi rezultă un preţ minim de 11,6 lei/oră doar pentru a asigura salariul. Dar aici nu mai calculăm dotarea, uniforma, maşinile, intervenţia, pregătirea, eventual şi profitul firmei?”, ne-au explicat juriştii de la MTS Securitate. Cu alte cuvinte, pentru ca un om să acopere 8 ore dintr-o zi şi să-şi scoată doar salariul, calculul firmei care-l trimite în teren porneşte de la 12 lei/ora. Dar, suma trebuie să fie mai mare pentru a acoperi celelalte cheltuieli ale sale. „Noi avem informaţii despre cum se ajunge la acel preţ, doar că noi am ales să procedăm corect şi să participăm la licitaţie cu preţ real”, ne-au mai spus juriştii MTS Securitate. Aceştia afirmă că Pantera ar fi participat la licitaţie spunând că îşi asigură rentabilitatea angajând şomeri peste 45 de ani sau persoane cu handicap, pentru care ar primi o subvenţie de la stat.

 

Contestaţie de la MTS

Exact pe acest detaliu, MTS Securitate a contestat licitaţia. Mai ales că, din 3 participanţi, a avut preţul cel mai mare: 14,18 lei fără TVA/oră pentru posturi mobile de 24 de ore sau de 12 ore. „Pe 4 ianuarie 2018, am primit o notificare de la MTS Securitate SRL Iaşi prin care această firmă a solicitat anularea deciziei prin care s-a stabilit clasamentul financiar în cadrul acestei proceduri, precizând că în modul de calcul al preţului este considerat că nu ar trebui luate în calcul subvenţiile primite pentru angajarea persoanelor defavorizate, aceste subvenţii fiind legale”, se specifică în documentaţia de la Ecopiaţa. Firma Primăriei a ales să nu bage în seamă contestaţia, iar MTS s-a dus la judecată. „Avem două contestaţii pe acelaşi subiect. Una din acest an, una de anul trecut”, au afirmat cei de la MTS Securitate.

Surse din piaţă: „Imposibil de atins legal acest preţ”

Reprezentanţii altor companii din piaţă spun că au ales să nu participe la licitaţia de la Ecopiaţa tocmai din cauza preţului foarte mic oferit. „Am ştiut de licitaţie, am văzut preţul oferit, noi avem toate calculele făcute pe hârtie, ştim din start dacă putem merge sau nu. În cazul acesta, era imposibil, calculele noastre de rentabilitate arată că avem nevoie de minimum 12 lei fără TVA pentru a plăti legal oamenii, a acoperi cheltuielile şi a avea o marjă de profit de 2%”, ne-au explicat reprezentanţii unei alte companii importante din Iaşi. Aceştia mai spun că există o practică a mai multor firme de a anunţa la licitaţiile la care merg că lucrează cu şomeri sau persoane cu handicap. „Suntem în aceeaşi piaţă, ştim cum merg lucrurile. Nu există aşa ceva. Angajaţii de peste 45 de ani luaţi direct din şomaj - cei care primesc subvenţia de 900 de lei, sau persoanele cu handicap, sunt greu, dacă nu aproape imposibil de găsit. În realitate, în cazul acelei companii avem oameni slab pregătiţi, cu salarii mai mici decât cele enunţate, cu dotare proastă. Sunt practici întâlnite pe piaţa firmelor de securitate”, au susţinut reprezentanţii altei firme de securitate.

 

Administratorul Eugen Apetrei admite că ia subvenţie de la stat

 

Cine este Pantera

Compania de Pază Pantera SRL o are ca unic acţionar pe Maria Paparuz. Administrator este Eugen Apetrei. Firma a fost înfiinţată în 2008 şi, pe 2016, a avut o cifră de afaceri de 2,15 milioane de lei, cu un profit de 489.448 de lei. Aceeaşi firmă a mai câştigat un contract cu Ecopiaţa la finalul lui 2016, pentru 2017, la preţul de 8,44 lei/ora cu program non-stop. Şi acea achiziţie a fost contestată de MTS, tot din cauza preţului suspect de mic. Ca şi la licitaţia de la finalul anului, Compania de Securitate Pantera a motivat că angajează şomeri peste 45 de ani sau persoane defavorizate pentru paza din obiectivele Ecopiaţa. „Nu angajăm numai şomeri la firmă, dar pentru acest contract cu Ecopiaţa mergem pe această variantă pentru a fi competitivi. În acest fel luăm subvenţia de la stat şi putem acoperi diferenţa de cost între ceea ce spuneau alţii că este pragul de rentabilitate şi oferta noastră. Cred că Ecopiaţa a studiat înainte ofertele, atunci când au făcut calcule pentru o sumă maximă de acoperit”, ne-a explicat Eugen Apetrei, administratorul Companiei de Pază Pantera.

În trecut, contractele de la Ecopiaţa ajungea în mod invariabil la firme deţinute sau controlate de pesedistul Constantin Adăscăliţei.

 

Licitaţie pentru servicii de pază la Ecopiaţa contestată de un participant din cauza preţului prea mic al ofertei câştigătorului. Ceilalţi jucători din piaţă spun că este imposibil de atins legal un asemenea preţ. „Calculele noastre de rentabilitate arată un preţ minim de 12 lei cu TVA ora, ca să fim într-o marjă de profit de 2%. De unde obţine profit Pantera la 9 lei, nu ştiu”, spune un concurent.

Ecopiaţa SA, firma Primăriei care administrează pieţe din Iaşi şi Hotel Municipal, a scos la licitaţie un contract de pază pe un an pentru cele 9 obiective ale sale. A fost fixată o sumă maximă de 560.000 de lei fără TVA pentru toate punctele dar, după aflarea câştigătorului şi a preţului acestuia, unul dintre participanţi s-a dus în instanţă. Cere să i se explice cum poate o firmă de pază să îşi plătească oamenii, să-i îmbrace, să-i transporte şi să facă şi profit din 9 lei/oră.

 

Cel mai mic preţ

Directorul Ecopiaţa SA, Cristinel Stărică, spune că a mers din start pe varianta celui mai mic preţ. „Am ales să-mi protejez bugetul, este treaba firmelor care vor să lucreze cu mine să se încadreze în cât pot eu oferi”, ne-a spus Stărică. Directorul spune că licitaţia a ţinut cont de un singur detaliu: preţul cel mai mic. Şi acesta a fost oferit de Compania de Pază Pantera SRL din Iaşi, care a oferit 8,91 lei fără TVA/oră pentru un post mobil de 24 de ore şi 9,35 lei fără TVA/oră pentru post mobil orele 19-7. „Pentru ce să dau altor firme 18 lei/oră pentru fiecare agent când pot da mult mai puţin?”, mai spune Stărică. Directorul Ecopiaţa a mai explicat că, deşi o firmă a solicitat majorarea bugetului acordat, a fost refuzată. „Înainte de a fixa preţul ne-am uitat pe SEAP să vedem ce tarife sunt acolo, după asta ne-am ghidat”, mai spune Stărică.

 

Suspect de mic

Cum a ajuns Compania de Pază Pantera la doar 9 lei preţ/oră pe fiecare agent, în condiţiile în care concurenţii direcţi spun că este imposibil? „Calculul se face în felul următor: avem un salariu minim de plătit care ne costă pe noi 1.947 de lei. Această sumă se împarte la câte ore munceşte agentul –168 de ore lunar – şi rezultă un preţ minim de 11,6 lei/oră doar pentru a asigura salariul. Dar aici nu mai calculăm dotarea, uniforma, maşinile, intervenţia, pregătirea, eventual şi profitul firmei?”, ne-au explicat juriştii de la MTS Securitate. Cu alte cuvinte, pentru ca un om să acopere 8 ore dintr-o zi şi să-şi scoată doar salariul, calculul firmei care-l trimite în teren porneşte de la 12 lei/ora. Dar, suma trebuie să fie mai mare pentru a acoperi celelalte cheltuieli ale sale. „Noi avem informaţii despre cum se ajunge la acel preţ, doar că noi am ales să procedăm corect şi să participăm la licitaţie cu preţ real”, ne-au mai spus juriştii MTS Securitate. Aceştia afirmă că Pantera ar fi participat la licitaţie spunând că îşi asigură rentabilitatea angajând şomeri peste 45 de ani sau persoane cu handicap, pentru care ar primi o subvenţie de la stat.

 

Contestaţie de la MTS

Exact pe acest detaliu, MTS Securitate a contestat licitaţia. Mai ales că, din 3 participanţi, a avut preţul cel mai mare: 14,18 lei fără TVA/oră pentru posturi mobile de 24 de ore sau de 12 ore. „Pe 4 ianuarie 2018, am primit o notificare de la MTS Securitate SRL Iaşi prin care această firmă a solicitat anularea deciziei prin care s-a stabilit clasamentul financiar în cadrul acestei proceduri, precizând că în modul de calcul al preţului este considerat că nu ar trebui luate în calcul subvenţiile primite pentru angajarea persoanelor defavorizate, aceste subvenţii fiind legale”, se specifică în documentaţia de la Ecopiaţa. Firma Primăriei a ales să nu bage în seamă contestaţia, iar MTS s-a dus la judecată. „Avem două contestaţii pe acelaşi subiect. Una din acest an, una de anul trecut”, au afirmat cei de la MTS Securitate.

Surse din piaţă: „Imposibil de atins legal acest preţ”

Reprezentanţii altor companii din piaţă spun că au ales să nu participe la licitaţia de la Ecopiaţa tocmai din cauza preţului foarte mic oferit. „Am ştiut de licitaţie, am văzut preţul oferit, noi avem toate calculele făcute pe hârtie, ştim din start dacă putem merge sau nu. În cazul acesta, era imposibil, calculele noastre de rentabilitate arată că avem nevoie de minimum 12 lei fără TVA pentru a plăti legal oamenii, a acoperi cheltuielile şi a avea o marjă de profit de 2%”, ne-au explicat reprezentanţii unei alte companii importante din Iaşi. Aceştia mai spun că există o practică a mai multor firme de a anunţa la licitaţiile la care merg că lucrează cu şomeri sau persoane cu handicap. „Suntem în aceeaşi piaţă, ştim cum merg lucrurile. Nu există aşa ceva. Angajaţii de peste 45 de ani luaţi direct din şomaj - cei care primesc subvenţia de 900 de lei, sau persoanele cu handicap, sunt greu, dacă nu aproape imposibil de găsit. În realitate, în cazul acelei companii avem oameni slab pregătiţi, cu salarii mai mici decât cele enunţate, cu dotare proastă. Sunt practici întâlnite pe piaţa firmelor de securitate”, au susţinut reprezentanţii altei firme de securitate.

 

Administratorul Eugen Apetrei admite că ia subvenţie de la stat

 

Cine este Pantera

Compania de Pază Pantera SRL o are ca unic acţionar pe Maria Paparuz. Administrator este Eugen Apetrei. Firma a fost înfiinţată în 2008 şi, pe 2016, a avut o cifră de afaceri de 2,15 milioane de lei, cu un profit de 489.448 de lei. Aceeaşi firmă a mai câştigat un contract cu Ecopiaţa la finalul lui 2016, pentru 2017, la preţul de 8,44 lei/ora cu program non-stop. Şi acea achiziţie a fost contestată de MTS, tot din cauza preţului suspect de mic. Ca şi la licitaţia de la finalul anului, Compania de Securitate Pantera a motivat că angajează şomeri peste 45 de ani sau persoane defavorizate pentru paza din obiectivele Ecopiaţa. „Nu angajăm numai şomeri la firmă, dar pentru acest contract cu Ecopiaţa mergem pe această variantă pentru a fi competitivi. În acest fel luăm subvenţia de la stat şi putem acoperi diferenţa de cost între ceea ce spuneau alţii că este pragul de rentabilitate şi oferta noastră. Cred că Ecopiaţa a studiat înainte ofertele, atunci când au făcut calcule pentru o sumă maximă de acoperit”, ne-a explicat Eugen Apetrei, administratorul Companiei de Pază Pantera.

În trecut, contractele de la Ecopiaţa ajungea în mod invariabil la firme deţinute sau controlate de pesedistul Constantin Adăscăliţei.

 

Pagina 1 din 62

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top