Vineri, 22 06 2018
ReporterIS - Vremea

S-au deschis șampanii la SAJ Iași la ultimul salariu. Asistentele iau peste 7.000 de lei, iar un ambulanțier 5.000-6.000 de lei. Au fost medici care au luat între 15.000 și 17.000 de lei salariu net. De la 1 martie, Guvernul mai promite o majorare, un medic primar pe Ambulanță ajunge la 30.000 de lei brut, la nivel de Franța, Anglia sau Germania. Cea mai săracă țară europeană plătește la același nivel cu bogații Europei, fără să economisească nimic și fără să facă infrastructură.

La Serviciul de Ambulanță se dau în acest moment cele mai mari salarii din țară. Nu e vorba de SAJ Iași, ci de veniturile pe ramură, fixate de Guvernul României. Veniturile sunt uriașe raportate cu orice alt sector bugetar din România, putând fi depășite doar la nivel de top management în sistemul bancar și în industria IT. Să spunem doar că un asistent pe ambulanță a ajuns să ia 7.000 de lei net. Iar din martie, conform Guvernului, mai urmează o mărire.

 

Plângeau de bucurie

Surse autorizate din interiorul SAJ Iași spun că în ziua de salariu din ianuarie s-au auzit chiote. Creșterea este substanțială. „Majorările în sector au fost exponențiale cam de la 1 iulie 2017 și urmează alte creșteri”, afirmă unul din experții SAJ consultați de REPORTER DE IAȘI, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

În multe servicii de Ambulanță din țară s-au organizat petreceri ad-hoc în ziua de salariu. Toate așteptările au fost depășite. S-au aduc fursecuri și șampanie, oamenii au plâns de bucurie. Alții au reacționat invers, s-au speriat. „Un medic mi-a spus că îi este frică să bage cardul în bancomat, pentru că nu-i vine să creadă că acest salariu este real și pentru că îi este frică de faptul că minunea nu va dura prea mult”, a povestit o angajată de la SAJ Iași.

 

Rezidentul ia mia de euro/lună

Concret, un șofer pe ambulanță a ajuns în acest moment la 5.200-5.700 de lei, salariu net. Iar de la 1 martie, dacă Guvernul se ține de cuvânt, venitul unui șofer va mai crește cu 20%. „Confirm, au fost salarii la ambulanțieri de 6.000 de lei net. Atenție, aceștia nu sunt simpli șoferi, ci au cursul de specialitate, pot interveni în teren. Se ajunge la acest salariu la cei care depășesc o normă de 160 de ore lucrate pe lună. Unii ajung la 200-220 de ore lunar”, declară expertul consultat de REPORTER DE IAȘI.

Asistentele au luat între 6.000 și 7.000 de lei net, și acestea fiind împărțite în două categorii: principale, cu studii superioare, și asistente cu studii medii.

În Serviciul de Ambulanță, salariul unui medic rezident din anul 1 a ajuns la 3.500 de lei net, la care se mai adaugă 1.000 de lei net pentru câteva gărzi. 4.500 de lei din primul an de muncă. „Noi la Iași nu avem rezidenți”, a precizat expertul.

 

Toți medicii, peste 10.000 de lei

Salariile năucitoare le iau medicii. Sunt trei categorii: primar, specialist și de medicină generală, fără concurs pe specializare. La Iași sunt în total 24 de medici. Un medic primar a câștigat în luna ianuarie între 15.000 și 17.000 de lei sumă netă! „Sunt angajați atât pe contract de gărzi cât și cu contract de muncă normal, cel de bază. Acești bani s-au plătit pe fluturașul pentru luna ianuarie, bani în mână”, precizează sursa REPORTER DE IAȘI.

Un medic specialist a luat în ianuarie între 11.000 și 12.000 de lei net, iar un medic generalist circa 10.000 de lei.

 

Creștere și mai mare din martie

Salariile medicilor de la Ambulanță vor fi și mai mari de la 1 martie. „Se aplică grilele maxime din Legea-cadru a salarizării. Sunt cele mai mari salarii din România”, confirmă expertul consultat de REPORTER. „Vom avea salariu brut de 16.000 de lei, fixat prin lege, la care se adaugă 75% sporul de periculozitate și 15% pentru weekend-uri, vor fi medici care vor avea pe fluturași 30.000 de lei salariu brut lunar. Asta înseamnă 20.000 de lei în mână”, adaugă acesta.

Acesta va fi un salariu de 4.350 de euro pentru un medic de Ambulanță din România. Practic se ajunge aproape de nivelul din Europa Occidentală, unde un medic cu toate gradele, pe același domeniu, poate lua 5.000-5.500 de euro/lună. Dar vorbim de Franța, Germania, Anglia, al căror PIB pe cap de locuitor este de 4-5 ori mai mare decât cel din România.

 

Asistentele se duc în 7.000 de lei lunar

De la 1 martie, o creștere semnificativă a salariului o vor simți și asistentele din Serviciul de Ambulanță, în special cele cu studii superioare, în timp ce șoferii și ambulanțierii vor rămâne pe la 5.000-6.000 de lei, ghinioniștii!

La SAJ Iași lucrează 24 de medici, 210 asistenți și 200 de ambulanțieri, la care se adaugă personalul TESA, ale căror venituri, deși nu sunt foarte mici, nu vor cunoaște creșteri spectaculoase. Un economist gradul 1A nu va lua mai mult decât un ambulanțier, de exemplu.

Este efortul angajaților de la Salvare unul supraomenesc, care să justifice aceste salarii de mii de euro în penultima țară din UE, ca valoare a PIB-ului? „Greul acestei munci cade pe asistente. Sunt femei care au căpătat experiență și rezolvă 80-90% din intervenții. La circa 11.000 de intervenții lunare, sub 5% sunt de competența medicilor, asistentele fac, în general, toată treaba”, afirmă surse autorizate din SAJ Iași.

Directorul Ambulanței Iași, Radu Calistru, un pic jenat: „Guvernul fixează salariile, nu noi”

Ce faci ca să meriți 10.000 de lei/lună, lucrând la stat

 

Directorul SAJ Iași, Radu Calistru, explică oficial ce fac angajații Salvării pentru salariile primite: „Medicii au program legal de şapte ore pe zi, cinci zile pe săptămână, în timp ce asistenţii, ambulanţierii şi operatorii au program de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Pentru a fi acoperit programul de turnus, se fac ore suplimentare pentru a se asigura permanentizarea asistenţei. Aşa se explică de ce angajaţii sunt nevoiţi în unele cazuri să-şi ia ore suplimenatre, iar medicii să facă gărzi. Şi o gardă în sistemul de urgenţă nu se compară cu una, eventual de sâmbătă noaptea, într-un spital. Şi acolo garda este plătită dublu, pe când la noi este plătită la fel. Într-adevăr, din vara anului trecut lucrurile s-au schimbat şi gărzile sunt mai bine plătite”.

 

Multe urgențe, puține grave

Echipajele medicale ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Iaşi au avut în luna ianuarie 11.439 de solicitări. Aproape 6.000 au fost urgenţe de medicale cod roşu şi galben, alte 2.800 au fost urgenţe de cod verde. 570 au reprezentat transporturi medicale asistate sau neasistate, iar restul au reprezentat cazuri care pot fi încadrate în alte specialităţi.

Chiar dacă procentul solicitărilor pentru urgenţe medicale de cod verde şi galben a scăzut faţă de anul trecut, când era de aproape 70%, în continuare mai bine de jumătate dintre solicitări nu necesită intervenţia imediată a ambulanţei, multe cazuri putând fi rezolvate la medicul de familie sau în alte moduri.

 

Maşini învechite, personal puţin

Parcul auto al SAJ Iaşi are în momentul de faţă 66 de ambulanţe înregistrate, dintre care 86% îndeplinesc normele legale de a fi casate din cauza vechimii, cât şi a numărului mare de kilometri. „De obicei, cinci-şase ambulanţe pe tură sunt defecte şi merg la atelier pentru reparaţii sau întreţinere, ce pot dura şi câteva ore“, precizează Radu Calistru.

Din 2014, Serviciul nu a primit nicio ambulanţă nouă, deşi este pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti, la numărul de solicitări.

În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia ar trebui să lucreze în ture de 12 ore cu 24 ore pauză, urmată de o tură de 12 ore şi 48 pauză. Acest lucru nu se poate respecta dat fiind numărul mic de angajaţi. La SAJ Iaşi sunt în prezent 24 de medici, deşi ar trebui să fie cel puţin 36, deficit de personal fiind şi în privinţa asistenţilor şi al ambulanţierilor. Dintre cei 24 de medici, lunar cel puţin doi sunt în concediu.

Salariile din România le surclasează chiar și pe cele din Vest

 

Potrivit site-ului glassdoor.co.uk, în Marea Britanie, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar de 1.833 de lire sterline, adică 9.600 lei. În schimb, un paramedic la Serviciul de Ambulanţă din Londra are un salariu lunar de 3.583 de lire sterline, adică aproape 18.800 lei.

Potrivit site-ului nationalcareersservice.direct.gov.uk, salariul unui asistent pe ambulanţă porneşte de la 1.270 de lire, adică aproximativ 6.671 lei şi poate ajunge în cazul unui asistent cu experienţă la 1.645 de lire sterline, adică 8.640 lei.

Atenție, acestea sunt salariile de bază, în anunțurile de angajare, la care se adaugă sporuri ca și în România.

În Franţa, conform site-ului tindeed.fr, salariul mediu al unui medic ambulanţier este de 2.053 de euro, adică 9.546 lei, în timp ce salariul net al unui asistent, cu ani de experienţă, este de 1.529 de euro, adică 7.109 lei.

Conform site-ului neuvoo.ca, în Canada, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar mediu de 4.965 dolari canadieni, adică 14.897 lei, în timp ce un asistent are un salariu mediu de 4.428 dolari canadieni, adică 13.284 lei, iar un şofer pe ambulanţă ia 2.176 dolari canadieni, adică 6.529 lei.

Țară foarte săracă, bugetari plătiți ca în Germania

România este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, la diferență mică de Bulgaria. Efortul bugetar pentru plata medicilor la nivelul economiilor avansate din UE este uriaș. Scopul declarat: să nu mai plece medicii din țară.

Problema este că România, în ciuda creșterii economice, nu economisește nimic, ba chiar se și împrumută. Nu se construiesc autostrăzi, nu se fac centuri în jurul orașelor mari și medii, numărul spitalelor reabilitate numără anual cât degetele de la o mână, școlile rurale arată ca acum 100 de ani, iar la țară oamenii se îneacă în glod din noiembrie până în aprilie.

Guvernul PSD-ALDE, condus de facto de Liviu Dragnea a ales să plătească medicii la nivelul Uniunii Europene, deși suntem practic cea mai săracă țară europeană.

Medicii din România vor avea salarii apropiate de ale omologilor din Occident, dar PIB-ul României este de 4-5 ori mai mic. România este pe locul 70 la nivel mondial în privința PIB/cap de locuitor. Practic, din bani mult mai puțini se plătesc salarii ca într-o țară foarte bogată.

 

TOP MONDIAL PIB/CAP DE LOCUITOR (2015)

1. Luxemburg – 101.994 dolari

13. Marea Britanie – 43.902

14. Austria – 43.724

16. Canada – 43.413

18. Germania – 40.952

21. Franța - 37.653

26. Italia – 29.867

29. Spania – 26.823

40. Cehia – 17.570

70. România – 8.956

I-au surclasat pe profesori

În urma ultimelor creşteri salariale, în învăţământul universitar, un profesor universitar are un salariu net între 3.173 lei-6.901 lei. Un conferenţiar universitar are un salariu maxim de 4.348 de lei, iar asistentul universitar ia între 1.978 şi 2.715 lei.

În preuniversitar, un profesor debutant are un salariu net de aproximativ 2.000 de lei, iar un profesor cu 40 de ani de experienţă la catedră şi grad I are între 2.045 lei şi 3.948 lei. Cei care au gradul II au un salariu maxim de 3.324 de lei. Un director de şcoală ia aproximativ 4.800 de lei, iar inspectorul şcolar general ia cel mult 6.100 de lei pe lună.

 

Salariile sunt stabilite de Ministerul Sănătăţii, iar bugetul este tot de minister avizat. Noi nu stabilim salarii.”

Radu Calistru, manager general Ambulanţa Iaşi

Published in Slideshow HOMEPAGE
Deputatul PNL Dumitru Oprea condamnă, într-o declarație politică, lipsa de reacție a Guvernului României și a liderilor coaliției PSD-ALDE privind semenele unei potenţiale noi crize economice. În contextul în care pieţele financiare internaţionale continuă să înregistreze căderi şi să producă efecte în economia mondială, actuala putere a sacrificat, de dragul populismului, momentele favorabile de creştere economică, create de guvernările anterioare. 

Redăm integral declaraţia deputatului PNL Dumitru Oprea:


„Coaliția PSD-ALDE nu a valorificat momentele favorabile de creștere economică create de guvernările anterioare. Le-au sacrificat de dragul populismului şi a măsurilor fiscale aberante, menite să acopere dezechilibrele create de interesele personale sau de grup ale artizanilor celebrului program de guvernare PSD-ALDE

Pieţele financiare internaţionale continuă să producă efecte în economia mondială, prin căderi care nu și-au găsit încă explicația. Nici o criză mondială nu seamănă cu alta. În astfel de condiții, în afară de mediul privat, specialiştii BNR, consultanţii fiscali şi analiştii economici, nimeni din executiv sau de la Putere nu este îngrijorat de consecinţele unui nou val de recesiune economică. Când spunem nimeni, ne referim, mai precis, la Ministrul de Finanţe, Eugen-Orlando Teodorovici, intrat într-o spirală a derutei fiscale. Cândva un mare critic al trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat, noul Teodorovici, din era Dragnea, a reuşit să-şi dea jos masca de profesionist şi să pună umărul la izbirea economică a României de zidul numit criză.

Semne că ministrul Teodorovici a trecut în tabăra majoritară a servilismului oferit lui Dragnea s-au simțit încă de la discutarea bugetului de stat în Parlament. Atunci s-a comportat ca un veritabil Florin Iordache al Comisiei de Buget-Finanţe. În toiul nopţii, bugetele ministerelor au fost avizate pozitiv, miniștrii neavând timp nici măcar să se așeze pe scaun pentru a-şi susţine «cauza».

Asemenea celuilalt lider «vizionar» al guvernării PSD-ALDE, care, în plină criză, ne convingea că, în România, economia duduie, actualul ministru de finanțe declara că scăderea burselor internaționale nu ne afectează. Iată de ce, în mod cu totul legitim, ne întrebăm care sunt măsurile «de vreme rea» pe care le planifică ministrul Eugen-Orlando Teodorovici în cazul unei noi crize de proporţii pe pieţele financiare? Când vor înceta contractarea împrumuturilor de miliarde de euro doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale Guvernului? Ce așteptări putem avea de la cea mai iresponsabilă guvernare a României, din ultimii 28 de ani, că ne va asigura trecerea fără pierderi prea mari printr-o eventuală nouă criză economică mondială?"
Published in Actualitate

Cinci echipe se bat pe un loc. Contracandidatele se luptă în meciuri directe, astfel că vor ceda puncte. Botoșaniul nu mai are practic nicio șansă n Iași trebuie să învingă la Timișoara și cu Viitorul acasă.

Cele două victorii obţinute de CSM Politehnica Iaşi în acest an le oferă elevilor lui Flavius Stoican şansa de a intra în play-off pentru prima dată de la introducerea acestui sistem în Liga I. Cu două etape înainte de finalul sezonului regulat, cinci echipe luptă pentru cele trei locuri rămase în play-off deoarece CFR Cluj, FCSB şi CSU Craiova nu pot coborî sub locul al treilea.

 

Intră în play-off şi cu patru puncte

Cu două victorii, la Timişoara şi acasă cu Viitorul lui Hagi, Politehnica acumulează 42 de puncte şi este în play-off deoarece celelalte contracandidate joacă între ele şi este imposibil ca trei din patru echipe să depăşească echipa lui Stoican în clasament.

CSM poate termina în primele şase echipe şi cu patru puncte acumulate în ultimele două etape, adică să bată la Timişoara şi să remizeze cu Viitorul. În această situaţie, ar trebui ca Botoşaniul să piardă la Viitorul şi ar acumula cel mult 39 de puncte, iar Dinamo să nu ia mai mult de un punct în ultimele două partide, cu FCSB şi Astra.

O altă variantă în care ieşenii ajung în play-off cu patru puncte strânse în ultimele două etape este cea în care remizează la Timişoara şi bat Viitorul. Pentru asta ar trebui ca Dinamo să nu ia mai mult de un punct în ultimele două etape şi ar termina cu 39 de puncte, iar Viitorul să nu bată Botoşaniul şi ar termina cu 38 sau 39 de puncte.

Ieşenii pot ajunge în play-off şi cu trei puncte, dar pentru asta ar trebui ca Dinamo şi Viitorul să piardă tot sau să piardă Dinamo tot şi Botoşaniul să ia doar trei puncte.

 

Astra, cu un picior în play-off

Deşi ocupă în prezent locul 4, cu 41 de puncte, Astra Giurgiu are un program greu în ultimele două etape. Elevii lui Edward Iordănescu vor întâlni în deplasare CFR Cluj, echipă care luptă pentru titlu şi Dinamo, formaţie cu care se află în luptă directă pentru intrarea în play-off. Astfel, sunt şanse mari ca giurgiuvenii să nu mai strângă niciun punct în ultimele două etape. Chiar şi aşa, Astra termină în primele şase dacă Iaşul şi Dinamo pierd etapa viitoare, fără a mai conta rezultatele Botoşaniului şi ale Viitorului.

Singurul scenariu în care giurgiuvenii nu intră în play-off cu 41 de puncte este cel în care Dinamo, Iaşul şi Botoşaniul câştigă tot în ultimele două etape. În această situaţie, Dinamo ar acumula 44 de puncte, iar Iaşul şi Botoşaniul câte 42. E totuşi greu de crezut că Viitorul va pierde ambele jocuri cu echipele moldave, iar Dinamo câştigă tot.

 

Viitorul şi moldovenii

Echipa lui Hagi va întâlni în ultimele două etape cele două echipe din Moldova, FC Botoşani şi Poli Iaşi. Cu două victorii, Viitorul este în play-off. Elevii lui Hagi pot termina în primele şase şi cu patru puncte, indiferent de celelalte rezultate. Echipa de la malul mării intră în play-off şi cu un singur succes în cazul în care Iaşul nu câştigă la Timişoara, iar Dinamo ia doar trei puncte în ultimele două jocuri.

O variantă ipotetică duce Viitorul în play-off şi cu un singur punct strâns, însă pentru asta ar trebui ca Botoşaniul sau Iaşul să piardă cu Gaz Metan, respectiv Timişoara sau ca Dinamo să piardă tot, iar Botoşaniul să piardă în ultima etapă sau Iaşul să piardă etapa viitoare.

 

Dinamo – program infernal

Cu 38 de puncte acumulate, Dinamo ocupă ultimul loc de play-out, însă va juca în ultimele două etape cu FCSB şi Astra. Şi dacă ultimul joc poate fi mai uşor câştigat de elevii lui Miriuţă, nu la fel vor sta lucrurile cu FCSB.

Câinii roşii“ pot termina în primele şase şi cu o înfrângere în „eternul derby“ şi un succes în ultima etapă. Pentru asta, FC Viitorul trebuie să câştige partidele cu FC Botoşani şi Poli Iaşi, caz în care grupările moldave ar acumula cel mult 39 de puncte.

 

Transferat de FCSB dar lăsat la Botoşani, Moruţan nu şi-a putut ajuta echipa la meciurile din acest an

Botoşaniul, ca şi scos din cursă

Pentru ca echipa lui Costel Enache să intre în play-off, ar trebui să câştige ultimele două partide, cu FC Viitorul în deplasare şi cu Gaz Metan Mediaş acasă şi să spere că echipa lui Hagi va învinge în ultima etapă Iaşul, situaţie în care FC Botoşani ar acumula 42 de puncte, FC Viitorul – 41 şi Poli – cel mult 39 şi astfel ar termina cel puţin pe locul 6.

În cazul în care Viitorul pierde ambele partide, atunci FC Botoşani are nevoie ca Iaşul să se împiedice la Timişoara şi să acumuleze 39 sau 40 de puncte, iar Astra să nu câştige niciun punct în ultimele două meciuri şi să termine cu 41 de puncte, caz în care şi Dinamo ar trebui să piardă cu FCSB şi să termine cu 41 de puncte.

Ce meciuri mai sunt de jucat

4. Astra 41 p - CFR (d); Dinamo (a)

5. Viitorul 38 p - FC Botoşani (a); Iaşi (d)

6. Dinamo 38 p - FCSB (a); Astra (d)

7. Iaşi 36 p - Timişoara (d); Viitorul (a)

8. FC Botoşani 36 p - Viitorul (d); Mediaş (a)

Published in Slideshow HOMEPAGE

Cinci echipe se bat pe un loc. Contracandidatele se luptă în meciuri directe, astfel că vor ceda puncte. Botoșaniul nu mai are practic nicio șansă n Iași trebuie să învingă la Timișoara și cu Viitorul acasă.

Cele două victorii obţinute de CSM Politehnica Iaşi în acest an le oferă elevilor lui Flavius Stoican şansa de a intra în play-off pentru prima dată de la introducerea acestui sistem în Liga I. Cu două etape înainte de finalul sezonului regulat, cinci echipe luptă pentru cele trei locuri rămase în play-off deoarece CFR Cluj, FCSB şi CSU Craiova nu pot coborî sub locul al treilea.

 

Intră în play-off şi cu patru puncte

Cu două victorii, la Timişoara şi acasă cu Viitorul lui Hagi, Politehnica acumulează 42 de puncte şi este în play-off deoarece celelalte contracandidate joacă între ele şi este imposibil ca trei din patru echipe să depăşească echipa lui Stoican în clasament.

CSM poate termina în primele şase echipe şi cu patru puncte acumulate în ultimele două etape, adică să bată la Timişoara şi să remizeze cu Viitorul. În această situaţie, ar trebui ca Botoşaniul să piardă la Viitorul şi ar acumula cel mult 39 de puncte, iar Dinamo să nu ia mai mult de un punct în ultimele două partide, cu FCSB şi Astra.

O altă variantă în care ieşenii ajung în play-off cu patru puncte strânse în ultimele două etape este cea în care remizează la Timişoara şi bat Viitorul. Pentru asta ar trebui ca Dinamo să nu ia mai mult de un punct în ultimele două etape şi ar termina cu 39 de puncte, iar Viitorul să nu bată Botoşaniul şi ar termina cu 38 sau 39 de puncte.

Ieşenii pot ajunge în play-off şi cu trei puncte, dar pentru asta ar trebui ca Dinamo şi Viitorul să piardă tot sau să piardă Dinamo tot şi Botoşaniul să ia doar trei puncte.

 

Astra, cu un picior în play-off

Deşi ocupă în prezent locul 4, cu 41 de puncte, Astra Giurgiu are un program greu în ultimele două etape. Elevii lui Edward Iordănescu vor întâlni în deplasare CFR Cluj, echipă care luptă pentru titlu şi Dinamo, formaţie cu care se află în luptă directă pentru intrarea în play-off. Astfel, sunt şanse mari ca giurgiuvenii să nu mai strângă niciun punct în ultimele două etape. Chiar şi aşa, Astra termină în primele şase dacă Iaşul şi Dinamo pierd etapa viitoare, fără a mai conta rezultatele Botoşaniului şi ale Viitorului.

Singurul scenariu în care giurgiuvenii nu intră în play-off cu 41 de puncte este cel în care Dinamo, Iaşul şi Botoşaniul câştigă tot în ultimele două etape. În această situaţie, Dinamo ar acumula 44 de puncte, iar Iaşul şi Botoşaniul câte 42. E totuşi greu de crezut că Viitorul va pierde ambele jocuri cu echipele moldave, iar Dinamo câştigă tot.

 

Viitorul şi moldovenii

Echipa lui Hagi va întâlni în ultimele două etape cele două echipe din Moldova, FC Botoşani şi Poli Iaşi. Cu două victorii, Viitorul este în play-off. Elevii lui Hagi pot termina în primele şase şi cu patru puncte, indiferent de celelalte rezultate. Echipa de la malul mării intră în play-off şi cu un singur succes în cazul în care Iaşul nu câştigă la Timişoara, iar Dinamo ia doar trei puncte în ultimele două jocuri.

O variantă ipotetică duce Viitorul în play-off şi cu un singur punct strâns, însă pentru asta ar trebui ca Botoşaniul sau Iaşul să piardă cu Gaz Metan, respectiv Timişoara sau ca Dinamo să piardă tot, iar Botoşaniul să piardă în ultima etapă sau Iaşul să piardă etapa viitoare.

 

Dinamo – program infernal

Cu 38 de puncte acumulate, Dinamo ocupă ultimul loc de play-out, însă va juca în ultimele două etape cu FCSB şi Astra. Şi dacă ultimul joc poate fi mai uşor câştigat de elevii lui Miriuţă, nu la fel vor sta lucrurile cu FCSB.

Câinii roşii“ pot termina în primele şase şi cu o înfrângere în „eternul derby“ şi un succes în ultima etapă. Pentru asta, FC Viitorul trebuie să câştige partidele cu FC Botoşani şi Poli Iaşi, caz în care grupările moldave ar acumula cel mult 39 de puncte.

 

Transferat de FCSB dar lăsat la Botoşani, Moruţan nu şi-a putut ajuta echipa la meciurile din acest an

Botoşaniul, ca şi scos din cursă

Pentru ca echipa lui Costel Enache să intre în play-off, ar trebui să câştige ultimele două partide, cu FC Viitorul în deplasare şi cu Gaz Metan Mediaş acasă şi să spere că echipa lui Hagi va învinge în ultima etapă Iaşul, situaţie în care FC Botoşani ar acumula 42 de puncte, FC Viitorul – 41 şi Poli – cel mult 39 şi astfel ar termina cel puţin pe locul 6.

În cazul în care Viitorul pierde ambele partide, atunci FC Botoşani are nevoie ca Iaşul să se împiedice la Timişoara şi să acumuleze 39 sau 40 de puncte, iar Astra să nu câştige niciun punct în ultimele două meciuri şi să termine cu 41 de puncte, caz în care şi Dinamo ar trebui să piardă cu FCSB şi să termine cu 41 de puncte.

Ce meciuri mai sunt de jucat

4. Astra 41 p - CFR (d); Dinamo (a)

5. Viitorul 38 p - FC Botoşani (a); Iaşi (d)

6. Dinamo 38 p - FCSB (a); Astra (d)

7. Iaşi 36 p - Timişoara (d); Viitorul (a)

8. FC Botoşani 36 p - Viitorul (d); Mediaş (a)

Published in Reportaje

Daniel Niculiţă a ridicat ilegal o mansardă pe un bloc din zona Smârdan: profit curat 400.000 de euro. În Oancea a construit o monstruozitate cu 58 de apartamente, fără parcare. Subsolul l-a transformat în apartamente: profit încă 300.000 de euro. Amenzile sunt cât banii de țigări, iar procesele țin cu anii, fără niciun efect. Pentru surparea din CUG, Mihai Chirica i-a luat apărarea. Modul de operare arată sfidarea legilor și complicitatea Primăriei.

Extindere etaj 3, extindere şarpantă, compartimentare şarpantă fără autorizaţie. Sunt problemele cu care Poliţia Locală merge în instanţă, de un an, împotriva dezvoltatorului imobiliar Cristinel Daniel Niculiţă. Imobilul: un bloc de pe strada Profesor Anton Şesan, în apropiere de Palas, în zona Smârdan.

Compartimentarea şarpantei i-a adus profit în plus, acum se luptă să-l păstreze.

Numai că nu este singura problemă. În cazul altui bloc de pe strada Oancea, a renunţat pur şi simplu la parcarea din subsol şi a făcut acolo apartamente. Consecinţa? Cei 58 de proprietari au la dispoziţie 11 locuri de parcare. Restul parchează pe stradă, iar investitorul a obţinut măcar 300.000 de euro în plus din mişcarea asta.

 

Amendă în 2016

Pe 24 februarie 2016, Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală a fost trimis, după plângeri ale locuitorilor din zonă, pentru a verifica un bloc ridicat în centrul oraşului, pe strada Profesor Anton Şesan la nr. 1. Investiţia era a dezvoltatorului Cristinel Daniel Niculiţă, iar oamenii spuneau că mai construieşte ceva în afara limitei etajului 3, cât era în autorizaţie.

Inspectorii au verificat şi au dat amendă de 5.000 de lei: Niculiţă extinsese etajul 3, ridicase o şarpantă în plus faţă de autorizaţia iniţială şi, mai mult, o compartimentase. „Când a fost aplicată amenda i s-a pus în vedere că are termen de un an pentru a intra în legalitate”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

 

Chiriași fără autorizație

Ce ar fi avut de făcut investitorul? Să ceară la Primărie autorizarea şarpantei şi a compartimentării acesteia. Un an mai târziu, inspectorii au verificat din nou lucrarea şi au cerut actele. Niculiţă nu avea autorizaţie nici acum, iar consecinţa a fost o plângere adresată Judecătoriei, în care Poliţia Locală cere desfiinţarea lucrărilor – dărâmarea acelei şarpante care este ilegală, astfel încât blocul să se termine la nivelul etajului 3.

Cei care locuiesc în bloc habar n-au despre situaţia juridică actuală. „Cei mai mulţi dintre cei care locuim aici suntem chiriaşi. Nu ne ştim vecinii, nu ştim proprietarii celorlalte apartamente. Drept urmare, nu cred că este cineva care să ştie că este un proces în cazul acestui bloc”, ne-a spus unul dintre locatari.

 

Lucrare ilegală, profit uriaș

După ce a ajuns în instanţă cu acest dosar, Daniel Niculiţă a încercat să se apere spunând că Poliţia Locală nu avea cum să-l dea în judecată pentru că nu are director general. Postul este ocupat de un director interimar. „Din ce am înţeles, această contestare a fost rezolvată, procesul merge înainte. Pentru că instituţia a depus la dosar documentaţie conform căreia postul ocupat de actualul director interimar este ocupat cu delegaţie de la Primărie, procedură permisă”, ne-a explicat Daniel Ungureanu.

Cât ar fi putut câştiga Niculiţă dintr-un nivel compartimentat peste blocul din Şesan? La 1.300 euro/mp, la o suprafaţă de aproximativ 400 mp, cât are suprafaţa şarpanta, venitul total este de 520.000 de euro, iar costul total de construire este de maxim 100.000 de euro. Peste 400.000 de euro reprezintă profit curat.

 

58 de apartamente fără parcări

Dezmăţul imobiliar marca Niculiţă nu este singular. În Oancea 20, a obţinut autorizaţie pentru un bloc cu 6 nivele. Imobilul trebuia să aibă parcare în subsol. Dar, în locul parcării au apărut apartamente. Iar lipsa locurilor de parcare din subsol nu a fost compensată cu nimic.

Singurele locuri disponibile sunt cele din jurul blocului, de la stradă şi dintr-o mică parcare aflată în interior. La stradă încap, cu indulgenţă, 8 maşini, iar în curte maximum 3, pentru că au nevoie de culoarul îngust pentru a ieşi.

Blocul are în total 58 de apartamente, iar locuri disponibile de parcare maximum 11. Ceilalţi proprietari de apartamente parchează pe stradă, unde reuşesc să prindă loc.

 

Profit din subsol, în loc de parcare

În cazul subsolului transformat din parcare în apartamente la demisol, profitul investitorului este de aproximativ 300.000 de euro, bani curați, veniți în afara autorizației. Sunt 8 apartamente la demisol, vândute cu circa 45.000 de euro fiecare, iar costurile de compartimentare n-au depășit 60.000 de euror.

Bătălia investitorilor, presiunea lor pentru a obţine un etaj în plus, câteodată fără autorizaţie, este dată de faptul că orice nivel peste fundaţie reprezintă amortizarea investiţiei, apoi profitul. De ce? Pentru că cea mai scumpă componentă a unui imobil este fundaţia. Eşti obligat s-o faci, este scumpă, dar nu vinzi nimic în ea. Pe fiecare etaj ridicat pe fundaţie ai profit. Cu cât mai multe etaje, cu atât mai mare profitul”, ne-a explicat un arhitect ieşean.

Marele jaf din str. Moldovei

Un alt caz sancţionat de către Poliţia Locală a fost cel din strada Moldovei 30 – tot zona Smârdan. Acolo, Daniel Niculiţă a preluat o autorizaţie de construire pentru un bloc căruia i-a mărit aria desfăşurată. Poliţia Locală a aplicat o amendă investitorului, de 5.000 de lei, iar acesta a obţinut o nouă autorizaţie pentru imobil, în 2017. Deputatul Marius Bodea a acuzat, în acest caz, că noua autorizaţie ar fi ilegală. Deputatul a susţinut că imobilul a fost aproape dublat de investitor, fiind ulterior autorizat. Calculul arată că, la o depăşire cu 300 mp a ariei aprobate iniţial, pentru 8 nivele (demisol, parter, 6 etaje) Niculiţă poate obţine în plus 2,8 milioane de euro faţă de ce estima iniţial (sunt 2.400 mp în plus în toată clădirea, la 1.200 euro/mp).

 

Altă ilegalitate, nicio consecință

Una dintre primele încălcări ale legii la Niculiţă a avut loc în 2013, pe strada Rojniţă numărul 5, cei care au făcut sesizare fiind vecinii care au văzut că imobilul avea un etaj în plus faţă de autorizaţie.

La imobilul proprietatea domnului Niculiţă Cristinel - Daniel au fost efectuate verificări în urma cărora s-a constatat că sunt efectuate lucrări de construire neautorizate cu nerespectarea regimului de înălţime, fapt pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire dacă permit condiţiile urbanistice în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată, având drept termen 12.10.2013”, informa atunci Poliţia Locală,

Proces şi cu Inspectoratul de Stat în Construcţii

Nu doar Poliţia Locală se judecă cu Niculiţă, ci şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia cere în instanţă, din decembrie 2017, aproape 30.000 de lei de la investitor, bani pe care acesta îi datorează de când a construit un imobil pe Vasile Lupu 25, în 2012. Suma reprezintă cota de 0,1% din valoarea investiţiei şi cota de 0,7% ce trebuia achitată la recepţionarea lucrărilor.

Conform documentelor depuse la instanţă de ISC, instituţia şi-a cerut banii după 5 ani de la finalizarea lucrărilor (26 iunie 2012). Sumei iniţiale i-au fost adăugate şi penalităţi.

Bomboana de pe colivă

 

( 2014, Dubai: Niculiţă cu fotbalistul argentinian Lavezzi, pe atunci la PSG. Şi ieşeanul a fost fotbalist în tinereţe, de mâna a doua)

Cea mai gravă problemă de imagine a investitorului imobiliar Daniel Cristinel Niculiţă a venit, totuşi, dintr-o altă zonă: surparea străzii în Nicolina. Pe 7 şi 8 ianuarie, s-a produs o rupere a zonei şantierului unui nou bloc al dezvoltatorului, pe o distanţă de 50 de metri. Niculiţă a spus că au fost găsite nişte hrube care apoi s-au surpat, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au venit cu altă variantă: „Executantul nu a respectat întocmai soluţiile tehnice şi tehnologiile de execuţie prevăzute în proiectul de excavaţie şi monitorizare incintă”, după cum a spus şeful ISC Iaşi, Radu Lupăşteanu.

Acesta a mai spus că investitorul nu a asigurat o documentaţie completă, nu au fost întocmite expertiza geotehnică şi raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Lista ilegalităţilor lui Niculiţă

(Niculiţă este un obişnuit al cluburilor de fiţe din Iaşi)

 

A preluat o autorizaţie de construire pe strada Moldovei 30, în zona Smârdan, unde a depăşit aria iniţială a clădirii. A obţinut reautorizare.

A urcat peste etajul 3 cu o şarpantă, pe Profesor Anton Şesan nr 1. Este în proces şi ar putea fi obligat s-o dărâme.

Amendat pentru un etaj în plus, ridicat fără autorizaţie pe Rojniţă nr. 5.

A transformat un subsol care trebuia să fie parcare în apartamente. 58 de apartamente au 11 locuri de parcare.

Şantierul unui bloc din Nicolina a produs o surpare pe 50 de metri a străzii. ISC va face publice amenzile aplicate şi soluţiile aplicate.

 

Published in Slideshow HOMEPAGE

Daniel Niculiţă a ridicat ilegal o mansardă pe un bloc din zona Smârdan: profit curat 400.000 de euro. În Oancea a construit o monstruozitate cu 58 de apartamente, fără parcare. Subsolul l-a transformat în apartamente: profit încă 300.000 de euro. Amenzile sunt cât banii de țigări, iar procesele țin cu anii, fără niciun efect. Pentru surparea din CUG, Mihai Chirica i-a luat apărarea. Modul de operare arată sfidarea legilor și complicitatea Primăriei.

Extindere etaj 3, extindere şarpantă, compartimentare şarpantă fără autorizaţie. Sunt problemele cu care Poliţia Locală merge în instanţă, de un an, împotriva dezvoltatorului imobiliar Cristinel Daniel Niculiţă. Imobilul: un bloc de pe strada Profesor Anton Şesan, în apropiere de Palas, în zona Smârdan.

Compartimentarea şarpantei i-a adus profit în plus, acum se luptă să-l păstreze.

Numai că nu este singura problemă. În cazul altui bloc de pe strada Oancea, a renunţat pur şi simplu la parcarea din subsol şi a făcut acolo apartamente. Consecinţa? Cei 58 de proprietari au la dispoziţie 11 locuri de parcare. Restul parchează pe stradă, iar investitorul a obţinut măcar 300.000 de euro în plus din mişcarea asta.

 

Amendă în 2016

Pe 24 februarie 2016, Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală a fost trimis, după plângeri ale locuitorilor din zonă, pentru a verifica un bloc ridicat în centrul oraşului, pe strada Profesor Anton Şesan la nr. 1. Investiţia era a dezvoltatorului Cristinel Daniel Niculiţă, iar oamenii spuneau că mai construieşte ceva în afara limitei etajului 3, cât era în autorizaţie.

Inspectorii au verificat şi au dat amendă de 5.000 de lei: Niculiţă extinsese etajul 3, ridicase o şarpantă în plus faţă de autorizaţia iniţială şi, mai mult, o compartimentase. „Când a fost aplicată amenda i s-a pus în vedere că are termen de un an pentru a intra în legalitate”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

 

Chiriași fără autorizație

Ce ar fi avut de făcut investitorul? Să ceară la Primărie autorizarea şarpantei şi a compartimentării acesteia. Un an mai târziu, inspectorii au verificat din nou lucrarea şi au cerut actele. Niculiţă nu avea autorizaţie nici acum, iar consecinţa a fost o plângere adresată Judecătoriei, în care Poliţia Locală cere desfiinţarea lucrărilor – dărâmarea acelei şarpante care este ilegală, astfel încât blocul să se termine la nivelul etajului 3.

Cei care locuiesc în bloc habar n-au despre situaţia juridică actuală. „Cei mai mulţi dintre cei care locuim aici suntem chiriaşi. Nu ne ştim vecinii, nu ştim proprietarii celorlalte apartamente. Drept urmare, nu cred că este cineva care să ştie că este un proces în cazul acestui bloc”, ne-a spus unul dintre locatari.

 

Lucrare ilegală, profit uriaș

După ce a ajuns în instanţă cu acest dosar, Daniel Niculiţă a încercat să se apere spunând că Poliţia Locală nu avea cum să-l dea în judecată pentru că nu are director general. Postul este ocupat de un director interimar. „Din ce am înţeles, această contestare a fost rezolvată, procesul merge înainte. Pentru că instituţia a depus la dosar documentaţie conform căreia postul ocupat de actualul director interimar este ocupat cu delegaţie de la Primărie, procedură permisă”, ne-a explicat Daniel Ungureanu.

Cât ar fi putut câştiga Niculiţă dintr-un nivel compartimentat peste blocul din Şesan? La 1.300 euro/mp, la o suprafaţă de aproximativ 400 mp, cât are suprafaţa şarpanta, venitul total este de 520.000 de euro, iar costul total de construire este de maxim 100.000 de euro. Peste 400.000 de euro reprezintă profit curat.

 

58 de apartamente fără parcări

Dezmăţul imobiliar marca Niculiţă nu este singular. În Oancea 20, a obţinut autorizaţie pentru un bloc cu 6 nivele. Imobilul trebuia să aibă parcare în subsol. Dar, în locul parcării au apărut apartamente. Iar lipsa locurilor de parcare din subsol nu a fost compensată cu nimic.

Singurele locuri disponibile sunt cele din jurul blocului, de la stradă şi dintr-o mică parcare aflată în interior. La stradă încap, cu indulgenţă, 8 maşini, iar în curte maximum 3, pentru că au nevoie de culoarul îngust pentru a ieşi.

Blocul are în total 58 de apartamente, iar locuri disponibile de parcare maximum 11. Ceilalţi proprietari de apartamente parchează pe stradă, unde reuşesc să prindă loc.

 

Profit din subsol, în loc de parcare

În cazul subsolului transformat din parcare în apartamente la demisol, profitul investitorului este de aproximativ 300.000 de euro, bani curați, veniți în afara autorizației. Sunt 8 apartamente la demisol, vândute cu circa 45.000 de euro fiecare, iar costurile de compartimentare n-au depășit 60.000 de euror.

Bătălia investitorilor, presiunea lor pentru a obţine un etaj în plus, câteodată fără autorizaţie, este dată de faptul că orice nivel peste fundaţie reprezintă amortizarea investiţiei, apoi profitul. De ce? Pentru că cea mai scumpă componentă a unui imobil este fundaţia. Eşti obligat s-o faci, este scumpă, dar nu vinzi nimic în ea. Pe fiecare etaj ridicat pe fundaţie ai profit. Cu cât mai multe etaje, cu atât mai mare profitul”, ne-a explicat un arhitect ieşean.

Marele jaf din str. Moldovei

Un alt caz sancţionat de către Poliţia Locală a fost cel din strada Moldovei 30 – tot zona Smârdan. Acolo, Daniel Niculiţă a preluat o autorizaţie de construire pentru un bloc căruia i-a mărit aria desfăşurată. Poliţia Locală a aplicat o amendă investitorului, de 5.000 de lei, iar acesta a obţinut o nouă autorizaţie pentru imobil, în 2017. Deputatul Marius Bodea a acuzat, în acest caz, că noua autorizaţie ar fi ilegală. Deputatul a susţinut că imobilul a fost aproape dublat de investitor, fiind ulterior autorizat. Calculul arată că, la o depăşire cu 300 mp a ariei aprobate iniţial, pentru 8 nivele (demisol, parter, 6 etaje) Niculiţă poate obţine în plus 2,8 milioane de euro faţă de ce estima iniţial (sunt 2.400 mp în plus în toată clădirea, la 1.200 euro/mp).

 

Altă ilegalitate, nicio consecință

Una dintre primele încălcări ale legii la Niculiţă a avut loc în 2013, pe strada Rojniţă numărul 5, cei care au făcut sesizare fiind vecinii care au văzut că imobilul avea un etaj în plus faţă de autorizaţie.

La imobilul proprietatea domnului Niculiţă Cristinel - Daniel au fost efectuate verificări în urma cărora s-a constatat că sunt efectuate lucrări de construire neautorizate cu nerespectarea regimului de înălţime, fapt pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire dacă permit condiţiile urbanistice în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată, având drept termen 12.10.2013”, informa atunci Poliţia Locală,

Proces şi cu Inspectoratul de Stat în Construcţii

Nu doar Poliţia Locală se judecă cu Niculiţă, ci şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia cere în instanţă, din decembrie 2017, aproape 30.000 de lei de la investitor, bani pe care acesta îi datorează de când a construit un imobil pe Vasile Lupu 25, în 2012. Suma reprezintă cota de 0,1% din valoarea investiţiei şi cota de 0,7% ce trebuia achitată la recepţionarea lucrărilor.

Conform documentelor depuse la instanţă de ISC, instituţia şi-a cerut banii după 5 ani de la finalizarea lucrărilor (26 iunie 2012). Sumei iniţiale i-au fost adăugate şi penalităţi.

Bomboana de pe colivă

 

( 2014, Dubai: Niculiţă cu fotbalistul argentinian Lavezzi, pe atunci la PSG. Şi ieşeanul a fost fotbalist în tinereţe, de mâna a doua)

Cea mai gravă problemă de imagine a investitorului imobiliar Daniel Cristinel Niculiţă a venit, totuşi, dintr-o altă zonă: surparea străzii în Nicolina. Pe 7 şi 8 ianuarie, s-a produs o rupere a zonei şantierului unui nou bloc al dezvoltatorului, pe o distanţă de 50 de metri. Niculiţă a spus că au fost găsite nişte hrube care apoi s-au surpat, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au venit cu altă variantă: „Executantul nu a respectat întocmai soluţiile tehnice şi tehnologiile de execuţie prevăzute în proiectul de excavaţie şi monitorizare incintă”, după cum a spus şeful ISC Iaşi, Radu Lupăşteanu.

Acesta a mai spus că investitorul nu a asigurat o documentaţie completă, nu au fost întocmite expertiza geotehnică şi raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Lista ilegalităţilor lui Niculiţă

(Niculiţă este un obişnuit al cluburilor de fiţe din Iaşi)

 

A preluat o autorizaţie de construire pe strada Moldovei 30, în zona Smârdan, unde a depăşit aria iniţială a clădirii. A obţinut reautorizare.

A urcat peste etajul 3 cu o şarpantă, pe Profesor Anton Şesan nr 1. Este în proces şi ar putea fi obligat s-o dărâme.

Amendat pentru un etaj în plus, ridicat fără autorizaţie pe Rojniţă nr. 5.

A transformat un subsol care trebuia să fie parcare în apartamente. 58 de apartamente au 11 locuri de parcare.

Şantierul unui bloc din Nicolina a produs o surpare pe 50 de metri a străzii. ISC va face publice amenzile aplicate şi soluţiile aplicate.

 

Published in Anchete

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top