Proiectul imobiliar Cicoarei se va bucura de spații verzi, un parc urban, spații de joacă pentru copii și o multitudine de alte facilități moderne. Raportul dintre suprafața construită și spațiile verzi și de agrement este indicat de coeficienții CUT și POT. Valorile acestor indicatori depășesc așteptările pentru noul ansamblu rezidențial.
Scrisoare către Prefect: inventarul a trei ani de abuzuri și interpretări aberante ale legii. Un proiect imobiliar de pe strada Smârdan a bulversat viețile a zeci de locuitori din zonă. Cel mai recent episod: dezvoltatorul Laurențiu Timofte încearcă să mai obțină un nivel la blocul ridicat deja.
Scrisoare către Prefect: inventarul a trei ani de abuzuri și interpretări aberante ale legii. Un proiect imobiliar de pe strada Smârdan a bulversat viețile a zeci de locuitori din zonă. Cel mai recent episod: dezvoltatorul Laurențiu Timofte încearcă să mai obțină un nivel la blocul ridicat deja.
De două ori a depășit limitele autorizației de construcție și Primăria a iertat-o. Investitoarea a înghesuit un bloc oribil printre casele din Valea Adâncă. Trebuia să facă un P+2, dar până la urmă a ridicat trei etaje. A mărit ilegal și suprafața construcției și înălțimea, găsind înțelegere la Primărie, ceea ce a devenit o practică. Anterior, în zona Sf. Andrei, Oana Pandele construise un bloc pe doar 300 mp, fără locuri de parcare.
Mod de lucru: o parte dintre dezvoltatorii imobiliari ai Iașului modifică de capul lor indicatorii urbanistici și abia ulterior cer „OK”-ul Primăriei prin portița numită „intrare în legalitate”. Un caz școală în acest sens este și cel al blocului ridicat de Oana Elena Pandele pe aleea Valea Adâncă la numărul 31.
De două ori a depășit limitele autorizației de construcție și Primăria a iertat-o. Investitoarea a înghesuit un bloc oribil printre casele din Valea Adâncă. Trebuia să facă un P+2, dar până la urmă a ridicat trei etaje. A mărit ilegal și suprafața construcției și înălțimea, găsind înțelegere la Primărie, ceea ce a devenit o practică. Anterior, în zona Sf. Andrei, Oana Pandele construise un bloc pe doar 300 mp, fără locuri de parcare.
Mod de lucru: o parte dintre dezvoltatorii imobiliari ai Iașului modifică de capul lor indicatorii urbanistici și abia ulterior cer „OK”-ul Primăriei prin portița numită „intrare în legalitate”. Un caz școală în acest sens este și cel al blocului ridicat de Oana Elena Pandele pe aleea Valea Adâncă la numărul 31.
Primarul e protectorul imobiliarului Radu Băcăoanu: refuză să pună în aplicare o sentință definitivă. Pe strada din Moara de Vânt, dezvoltatorul avea voie să construiască două apartamente și el a construit 14. Judecătorii au stabilit că Radu Băcăoanu a ridicat un bloc în Tătărași încălcând legea și au decis demolarea imobilului. Sentința definitivă din acest caz datează din mai 2016, iar clădirea e și acum la (nela)locul ei. Primarul protejează un dezvoltator care a șters pe jos cu legile și regulile urbanistice.
De aproape doi ani, Primăria Iași refuză să pună în aplicare o hotărâre definitivă a Curții de Apel Bacău. Municipalitatea ieșeană trebuie să emită o decizie de demolare a unui bloc construit ilegal și situat pe strada Valter Mărăcineanu nr. 5A, însă primarul Mihai Chirica a refuzat, în repetate rânduri, să facă acest lucru. Oamenii din zonă sunt deranjați de faptul că legea nu este aplicată.
Primarul e protectorul imobiliarului Radu Băcăoanu: refuză să pună în aplicare o sentință definitivă. Pe strada din Moara de Vânt, dezvoltatorul avea voie să construiască două apartamente și el a construit 14. Judecătorii au stabilit că Radu Băcăoanu a ridicat un bloc în Tătărași încălcând legea și au decis demolarea imobilului. Sentința definitivă din acest caz datează din mai 2016, iar clădirea e și acum la (nela)locul ei. Primarul protejează un dezvoltator care a șters pe jos cu legile și regulile urbanistice.
De aproape doi ani, Primăria Iași refuză să pună în aplicare o hotărâre definitivă a Curții de Apel Bacău. Municipalitatea ieșeană trebuie să emită o decizie de demolare a unui bloc construit ilegal și situat pe strada Valter Mărăcineanu nr. 5A, însă primarul Mihai Chirica a refuzat, în repetate rânduri, să facă acest lucru. Oamenii din zonă sunt deranjați de faptul că legea nu este aplicată.
Complexul Era crește într-o lună cât alții în 10 ani. Milionul de metri pătrați ce urmează a fi construiți au fost aprobați în doar 4 luni de șefii Primăriei, în lipsa căilor de acces. În noul PUZ cerut de Ermes Holding apare o eroare gravă: în descrierea parametrilor viitoarelor construcții scrie CUT 3, adică 1 milion mp construiți, și POT 60% (amprentă la sol). În tabelul ce însoțește schița noilor investiții, parametrii sunt cu totul alții: CUT 1, adică 330.000 mp construiți, și POT 50% adică mai puțin cu 3,3 ha de hale. Diferența este inexplicabilă, fiind vorba de 670.000 mp ce urmează a fi închiriați. Proiectul a trecut fulgerător prin Primărie, din martie până în iunie, în timp ce alții așteaptă câte 3 ani. Ermes este doar intermediarul afacerii, urmând să vândă acest PUZ către adevărații dezvoltatori. Pentru succesul tranzacției, îi trebuia aprobare pe niște parametri maximali. În tot acest timp, traficul din zonă este sugrumat pe kilometri întregi și Primăria n-a pus nicio condiție.
O scamatorie cu cărțile la vedere, un truc de milioane de euro. Asta încearcă să facă firma care deține 33 hectare de teren pe șes Bahlui, la Complexul Era din Păcurari. Concret, Ermes Holding, proprietara terenului, a făcut demersuri la Primărie pentru obținerea unui plan urbanistic zonal (PUZ) în vederea construirii celui mai mare mall din Moldova. Dar 33 de hectare arie desfășurată a clădirilor se pot transforma, printr-o simplă ștampilă, în 100 de hectare, triplând astfel profitul. Investiția de sute de milioane de euro este controversată și din alte două motive: lipsa căilor de acces și a neclarificării subiectului parcărilor.
Complexul Era crește într-o lună cât alții în 10 ani. Milionul de metri pătrați ce urmează a fi construiți au fost aprobați în doar 4 luni de șefii Primăriei, în lipsa căilor de acces. În noul PUZ cerut de Ermes Holding apare o eroare gravă: în descrierea parametrilor viitoarelor construcții scrie CUT 3, adică 1 milion mp construiți, și POT 60% (amprentă la sol). În tabelul ce însoțește schița noilor investiții, parametrii sunt cu totul alții: CUT 1, adică 330.000 mp construiți, și POT 50% adică mai puțin cu 3,3 ha de hale. Diferența este inexplicabilă, fiind vorba de 670.000 mp ce urmează a fi închiriați. Proiectul a trecut fulgerător prin Primărie, din martie până în iunie, în timp ce alții așteaptă câte 3 ani. Ermes este doar intermediarul afacerii, urmând să vândă acest PUZ către adevărații dezvoltatori. Pentru succesul tranzacției, îi trebuia aprobare pe niște parametri maximali. În tot acest timp, traficul din zonă este sugrumat pe kilometri întregi și Primăria n-a pus nicio condiție.
O scamatorie cu cărțile la vedere, un truc de milioane de euro. Asta încearcă să facă firma care deține 33 hectare de teren pe șes Bahlui, la Complexul Era din Păcurari. Concret, Ermes Holding, proprietara terenului, a făcut demersuri la Primărie pentru obținerea unui plan urbanistic zonal (PUZ) în vederea construirii celui mai mare mall din Moldova. Dar 33 de hectare arie desfășurată a clădirilor se pot transforma, printr-o simplă ștampilă, în 100 de hectare, triplând astfel profitul. Investiția de sute de milioane de euro este controversată și din alte două motive: lipsa căilor de acces și a neclarificării subiectului parcărilor.
