Îngrijirea paliativă are ca scop principal îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor aspecte fizice, psihosociale și spirituale. La Arcadia, accentul este pus pe asigurarea tuturor serviciilor medicale și de suport specifice etapei de boală cronică progresivă, confortul oferit pacientului și familiei acestuia, facilitarea contactului social și a relației pacientului cu membrii familiei și pe menținerea unui program de viață cât mai apropiat de cel normal, chiar și pe durata spitalizării.

11 milioane de euro au plătit ieșenii pentru un proiect al Primăriei, care a condus la creșterea poluării în oraș, creează în continuare haos în trafic și face ca numărul accidentelor rutiere în municipiu să fie din ce în ce mai mare. Sistemul integrat de management al traficului a costat aproximativ 71 milioane lei, iar Primăria a decontat din fonduri UE aproximativ 25 mililoane lei.

Parlamentul a adoptat de curând o lege ce vine în sprijinul persoanelor care identifică și vor să conteste construcțiile ilegale, fără a mai fi obligate să apeleze la Instanță.

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.

Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.

Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.

Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.

Creşterea economică lăudată de autorităţi aproape că nu se vede în felul în care trăiesc românii. O arată cea mai recentă analiză a Institutului Naţional de Statistică privind condiţiile de viaţă din România.

Deputatul Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, atrage atenția asupra problemelor de mediu care afectează calitatea vieții atât la nivelul județului Iași, dar și în România, mai ales în marile aglomerări urbane, fiind cunoscut nivelul ridicat de poluare din marile centre precum București, Iași, Brașov.

 „Considerăm că sunt firești și urgente măsuri care să fie adaptate fiecărui context regional, cu relevanță locală, specifice fiecărei comunități, de tipul monitorizării operatorilor de salubritate, verificarea șantierelor de construcții – montaj și a lucrărilor de infrastructură rutieră, modalitatea de reabilitare și modernizare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, modul de administrare a materialului antiderapant, verificarea derulării lucrărilor de dezafectare și reamenajare, gestionarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deșeuri, verificarea tăierilor de arbori, realizarea de perdele vegetale de protecție”, a declarat Camelia Gavrilă.