Luni, 17 12 2018
Funcționarea rulotelor ca mici restaurante este posibilă printr-un șir de fente ce încalcă prevederile stricte de protecție a securității alimentare. Comercianții de tip fast-food, înghesuiți în rulotele din zona Copou, nu îndeplinesc condițiile de funcționare. Găselnițele din legislație și complicitatea autorităților fac însă ca acest tip de comerț să prospere, punând în pericol sănătatea ieșenilor. Exisă indicii că patronii acestor afaceri au excusivitate și „binecuvântare” de la conducerea Primăriei.  

Fac bani mulți din vânzarea unor produse alimentare preparate pe loc, fără respectarea unor norme legale minime. Este vorba despre rulotele amplasate în zone cu un vad comercial foarte bun, în Parcul Expoziției sau pe Bulevardul Carol I, în apropierea Universității „Alexandru Ioan Cuza“.

Funcționarea rulotelor ca mici restaurante este posibilă printr-un șir de fente ce încalcă prevederile stricte de protecție a securității alimentare. Comercianții de tip fast-food, înghesuiți în rulotele din zona Copou, nu îndeplinesc condițiile de funcționare. Găselnițele din legislație și complicitatea autorităților fac însă ca acest tip de comerț să prospere, punând în pericol sănătatea ieșenilor. Exisă indicii că patronii acestor afaceri au excusivitate și „binecuvântare” de la conducerea Primăriei.  

Fac bani mulți din vânzarea unor produse alimentare preparate pe loc, fără respectarea unor norme legale minime. Este vorba despre rulotele amplasate în zone cu un vad comercial foarte bun, în Parcul Expoziției sau pe Bulevardul Carol I, în apropierea Universității „Alexandru Ioan Cuza“.

Cursă contracronometru până când se poate produce un incident ce va afecta sănătatea elevilor. Reprezentanţii şcolii au contestat decizia Direcţiei de Sănătate Publică, dar au pierdut procesul. Concluziile inspectorilor sună ca un rechizitoriu: fără apă potabilă, toalete insalubre - în afara corpurilor de şcoală, frigiderul pentru lapte prea mic, iluminat natural necorespunzător, săli de clasă subdimensionate, curte fără gard care să împiedice accesul animalelor.  

Şcoala Generală din Andrieşeni se judecă de doi ani cu Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, contestând deciziile de retragere a două autorizaţii sanitare de funcţionare, la Şcoala şi Grădiniţa Andrieşeni, precum şi la Şcoala cu clasele I-VIII Glăvăneşti. Reprezentanţii Direcţiei Iaşi acuză lipsa unor condiţii minime în care o şcoală trebuie să-şi desfăşoare activitatea, iar prima instanţă le-a dat dreptate şi a respins acţiunea unităţii de învăţământ.  

Cursă contracronometru până când se poate produce un incident ce va afecta sănătatea elevilor. Reprezentanţii şcolii au contestat decizia Direcţiei de Sănătate Publică, dar au pierdut procesul. Concluziile inspectorilor sună ca un rechizitoriu: fără apă potabilă, toalete insalubre - în afara corpurilor de şcoală, frigiderul pentru lapte prea mic, iluminat natural necorespunzător, săli de clasă subdimensionate, curte fără gard care să împiedice accesul animalelor.  

Şcoala Generală din Andrieşeni se judecă de doi ani cu Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, contestând deciziile de retragere a două autorizaţii sanitare de funcţionare, la Şcoala şi Grădiniţa Andrieşeni, precum şi la Şcoala cu clasele I-VIII Glăvăneşti. Reprezentanţii Direcţiei Iaşi acuză lipsa unor condiţii minime în care o şcoală trebuie să-şi desfăşoare activitatea, iar prima instanţă le-a dat dreptate şi a respins acţiunea unităţii de învăţământ.  

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, semnalează  problema dezvoltării urbane tot mai accentuate a marilor orașe din țara noastră, care aduce noi provocări din punctul de vedere al confortului urban, al unei vieți sănătoase și din perspectiva a ceea ce numim oraș modern sau smart city. Termenul de smart city este utilizat pentru a desemna orașele care apelează intensiv la tehnologiile noi, dedicate  îmbunătățirii serviciilor publice, creșterii nivelului de confort al cetățenilor din localitățile urbane și rurale, eficientizării consumurilor de resurse și reducerii cheltuielilor pe termen mediu și lung.
O vasluiancă explică ce simplu e să faci zeci de mii de euro pe un hectar de cultură. Vasluianca Eugenia Ignat a început cultivatul pe un singur hectar, iar acum trece la al doilea. Investiția nu este mare, plantele suportă bine seceta, iar producția se vinde repede pe internet. În anul de producție maxim, un hectar aduce venituri de 80.000 de euro.

 

Pasionată de agricultură, vasluianca Eugenia Ignat, a ajuns să transforme cultivarea fructelor goji într-o adevărată afacere.

O vasluiancă explică ce simplu e să faci zeci de mii de euro pe un hectar de cultură. Vasluianca Eugenia Ignat a început cultivatul pe un singur hectar, iar acum trece la al doilea. Investiția nu este mare, plantele suportă bine seceta, iar producția se vinde repede pe internet. În anul de producție maxim, un hectar aduce venituri de 80.000 de euro.

 

Pasionată de agricultură, vasluianca Eugenia Ignat, a ajuns să transforme cultivarea fructelor goji într-o adevărată afacere.

Le-au crescut de-au scăzut: 10% din totalul salariaților din Sănătate eu lefurile tăiate. „Creşterea” salariilor în sistemul sanitar: la Iaşi, 20% dintre angajaţii de la Spitalul de Copii, 30% dintre cei de la Pneumo şi 50% de la Spitalul Grajduri au avut lefuri mai mici de la 1 martie. Au fost cazuri în care s-au luat salarii mai mici cu 1.200-1.500 de lei faţă de luna precedentă. După ce, iniţial, s-a aratăt inflexibilă, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, zilele trecute, că „nu are nici o problemă” să facă modificări.

 

Modificările legislative din Legea salarizării au creat o adevărată isterie în sistemul sanitar ieşean. Mult trâmbiţatele creşteri salariale s-au transformat în diminuări ale veniturilor în momentul modificării regulamentului sporurilor. Cele mai mare pierderi salariale se înregistrează la Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Institutul de Psihiatrie „Socola“ şi Spitalul de Psihiatrie Grajduri. Venituri mai mici au avut şi asistentele, infirmierele şi brancardierii de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ şi de la „Sf. Spiridon“.

Le-au crescut de-au scăzut: 10% din totalul salariaților din Sănătate eu lefurile tăiate. „Creşterea” salariilor în sistemul sanitar: la Iaşi, 20% dintre angajaţii de la Spitalul de Copii, 30% dintre cei de la Pneumo şi 50% de la Spitalul Grajduri au avut lefuri mai mici de la 1 martie. Au fost cazuri în care s-au luat salarii mai mici cu 1.200-1.500 de lei faţă de luna precedentă. După ce, iniţial, s-a aratăt inflexibilă, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, zilele trecute, că „nu are nici o problemă” să facă modificări.

 

Modificările legislative din Legea salarizării au creat o adevărată isterie în sistemul sanitar ieşean. Mult trâmbiţatele creşteri salariale s-au transformat în diminuări ale veniturilor în momentul modificării regulamentului sporurilor. Cele mai mare pierderi salariale se înregistrează la Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Institutul de Psihiatrie „Socola“ şi Spitalul de Psihiatrie Grajduri. Venituri mai mici au avut şi asistentele, infirmierele şi brancardierii de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ şi de la „Sf. Spiridon“.

Consilierii locali PMP s-au axat, în propunerile de amendamente la bugetul municipiului Iași, pe proiecte care vizează, optimizarea sistemului de sănătate. „Este dorința de a fi aproape de ieşeni şi pentru a îmbunătăţi în beneficiul comunităţii locale propunerea de buget pentru anul 2018”, a spus consiliera PMP Violeta Găburici.

În urma votului din şedinţa de CL de astăzi, consilierii PMP au obţinut alocarea de fonduri pentru o serie de investiţii la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon”, înfiinţarea unui centru medico-social în Municipiul Iaşi (amendamente depuse de consilierul local Violeta Găburici) precum şi un studiu de fezabilitate pentru construirea unui pod peste pârâul Vămăşoaia, care va uşura viaţa a zeci de copii care zilnic ocolesc aproximativ 3 km pentru a ajunge la Școala Generală nr. 2 „Veronica Micle” (amendament depus de consilierul local Daniel Piftor).

După ce, în 2017, consilierii PMP au obţinut înfiinţarea unei substaţii de ambulanţă în zona Păcurari, în acest an aceştia continuă seria amendamentelor pentru sistemul de sănătate. Apariţia unui centru medico-social în Municipiul Iaşi va degreva spitalele şi va acoperi deficitul de funcţionare al unităţilor sanitare pe acest segment. Concret, se vor elimina cazurile sociale care sufocă spitalele de boli cronice prin acordarea de servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale.

Astfel, prin crearea unei instituţii rezidenţiale care să adăpostească persoane aflate într-o dublă situaţie de risc, din punct de vedere medical dar şi din punct de vedere social, se vor degreva unităţile medicale din oraş. „Pentru că investiţiile în sistemul de sănătate sunt o prioritate pentru consilierii locali ai PMP, şi în acest an am depus o serie de amendamente care vin să îmbunătăţească calitatea vieţii ieşenilor. Acest centru şi construirea, în acest an, a substaţiei de ambulanţă din zona Păcurari, reprezintă reuşita consilierilor PMP şi concretizarea muncii şi promisiunilor făcute în campanie”, a declarat Violeta Găburici, liderul de grup al consilierilor PMP Iaşi.

Pagina 1 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top