Sambata, 20 01 2018

Reporter Online

Serviciul Regional de Prognoză a Vremii din Bacău a emis o informare meteo de ninsori, precipitaţii mixte şi polei valabilă de vineri de la ora 20 şi până sâmbătă dimineaţă pentru toate judeţele Moldovei.

Potrivit acesteia, la noapte în zonele montane va ninge și se va depune strat nou de zăpadă. În restul regiunii precipitațiile vor fi mixte și local se va forma ghețuș sau polei.

De asemenea, de sâmbătă (20 ian) de la ora 15 şi până duminică dimineaţă (21 ian, ora 6) va intra în vigoare o informare meteorologică de intensificări ale vântului mai ales în zona montană înaltă şi în sudul Moldovei.

Începând din a doua parte a zilei de duminică (21 ianuarie) aria precipitațiilor va fi în extindere în majoritatea regiunilor și treptat vor predomina ninsorile.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

Comisia Europeană a anunţat vineri că va organiza pe 30 ianuarie, la Bruxelles, o reuniune ministerială cu participarea a nouă state membre, inclusiv România, vizate de procedura de infringement pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului, transmite AFP.

Ţările respective fac parte din cele 23 de state care depăşesc limitele de emisii fixate în Uniunea Europeană pentru dioxidul de azot sau particulele fine (PM10), poluanţi legaţi mai ales de circulaţia rutieră şi care sunt periculoşi pentru sănătate.

Executivul comunitar a decis să-i convoace la Bruxelles pe miniştrii mediului din Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia, Spania şi Ungaria, ţări contra cărora Comisia Europeană are în vedere să sesizeze Curtea de Justiţie a UE (CJUE).

Reuniunea ministerială din 30 ianuarie are în vedere ‘a proteja cetăţenii şi a clarifica faptul că, dacă nu există o ameliorare a calităţii aerului, atunci vor exista consecinţe juridice’ pentru ţările respective, a declarat vineri comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella.

Peste 400.000 de oameni îşi pierd viaţa prematur în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza calităţii precare a aerului, care stă şi la originea unor boli respiratorii şi cardiovasculare.

Directiva europeană 50/2008 stabileşte limitele de calitate a aerului care nu pot fi depăşite în niciun loc din Uniunea Europeană şi care obligă statele membre să limiteze expunerea cetăţenilor europeni la substanţele poluante din aer.

În pofida acestei obligaţii, calitatea aerului rămâne o problemă în multe ţări membre. Astfel, în 23 din cele 28 de state membre standardele de calitate a aerului sunt încă depăşite – în total în peste 130 de oraşe din Europa.

(Agerpres/FOTO arhivă blog.auditeco.ro)

Procurorii din Vatra Dornei au trimis în judecată, sub acuzaţiile de ultraj şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, un bărbat care este acuzat că i-ar fi dat un pumn unui poliţist, care a vrut să aplaneze un scandal pe care agresorul îl stârnise într-un local.

Într-un comunicat remis AGERPRES, vineri, de Biroul de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava se arată că poliţistul a fost lovit cu pumnul după ce a mers să aplaneze un conflict în restaurantul în care agresorul provocase un scandal, fiind solicitat de agentul de pază al localului.

Potrivit sursei citate, în noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie 2017, în jurul orei 00,41, Robert Andrei Parfene a lovit cu pumnul în zona feţei un agent şef adjunct de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Vatra Dornei, în timp ce acesta se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În urma acestei agresiuni, agentul de poliţie a suferit leziuni ce au necesitat 3 – 4 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform concluziilor raportului de constatare medico-legală.

Ancheta a mai stabilit că, pe parcursul intervenţiei la acel eveniment, Parfene l-a tras pe poliţist de mâneca stângă a uniformei, iar fermoarul hainei s-a rupt în zona umărului stâng.

Dosarul a fost trimis spre soluţionare Judecătoriei Vatra Dornei, iar Parfene a fost cercetat sub control judiciar.

(Agerpres/FOTO arhivă eclujeanul.ro)

Vremea este foarte bună pentru agricultură, iar temperaturile ridicate pe care le-am avut până acum câteva zile în toată ţara, umiditatea din sol şi din atmosferă a permis tuturor culturilor care au fost semănate în toamnă să răsară, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul unei conferinţe la Institutul Naţional de Statistică (INS).

‘Este o vreme foarte bună pentru agricultură. Eu mai spus-o şi o repet: temperaturile ridicate pe care le-am avut până acum câteva zile în toată ţara, umiditatea din sol şi din atmosferă a permis tuturor culturilor care au fost semănate în toamnă să răsară, undele dintre ele şi în mare majoritate să înfrăţească, să acopere solul, să avem o densitate corespunzătoare la fiecare cultură, înţelegând aici grâul, orzul, orzoaica de toamnă şi rapiţa. Este adevărat că la cultura de rapiţă pe anumite suprafeţe în ţară sunt goluri în cultură, densităţi mai mici şi probabil că în primăvară fermierul va decide ca o anumită suprafaţă, în funcţie de situaţia concretă de la faţa locului, să o întoarcă şi să reînsămânţeze suprafaţa respectivă cu culturi de primăvară’, a spus Petre Daea.

De asemenea, acesta a afirmat că a existat o anumită îngrijorare din partea pomicultorilor legat de situaţia în care temperatura se menţinea şi prin asigurarea sumei de temperaturi necesare pentru fiecare fenofază în parte puteau să iasă din repausul vegetativ o parte din speciile pomicole, dar că nu s-a ajuns în această situaţie.

Lucrările agricole vor fi sistate temporar în zilele cu precipitaţii, în timp ce la culturile de toamnă se va menţine stadiul de repaus vegetativ, în cea mai mare parte a ţării, relevă prognoza agrometeorologică întocmită de Administraţia Naţională de Meteorologie, pentru perioada 19 – 25 ianuarie.

Conform estimărilor, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara. Izolat, în centrul, estul, nordul şi nord-estul Moldovei, precum şi în centrul Dobrogei se vor înregistra deficite de apă în sol.

Pe fondul temperaturilor scăzute din aer şi sol, la culturile agricole de toamnă se va menţine stadiul de repaus vegetativ, în cea mai mare parte a ţării. Totodată, în semănăturile tardive, cerealierele de toamnă aflate în faza de răsărire şi insuficient călite vor prezenta vârful frunzelor brunificat (1-3 cm).

La culturile de orz şi grâu, din cauza alternanţei îngheţ-dezgheţ la sol, izolat va fi posibilă înregistrarea fenomenului de ‘descălţare’ a plantelor.

Specialiştii notează, totodată, că, în funcţie de data semănatului, culturile de orz şi grâu de toamnă vor parcurge răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea (20-100%). Sub aspect fenologic, rapiţa se va afla predominant în faza de înfrunzire (7-11 frunze), starea de vegetaţie a plantelor fiind în general medie şi slabă.

Nu în ultimul rând, speciile pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus biologic în toate regiunile agricole.

În condiţiile agrometeorologice menţionate în prognoza de specialitate, lucrările în câmp vor fi sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.

(Agerpres/FOTO arhivă glasul-hd.ro)

Medicii de la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi spun că evoluţia stării de sănătate a poliţistului rănit la începutul lunii decembrie 2017, în timpul unei misiuni în Rădăuţi, este bună şi că acesta urmează să fie transferat la o clinică Târgu Mureş, la cererea familiei.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi, dr. Mircea Grămadă, a declarat că poliţistul a fost supus unei noi examinări la computerul tomograf, analizele imagistice indicând o evoluţie favorabilă la nivelul leziunilor grave pe care acesta le prezenta la internarea în spital, la nivelul capului.

‘Nu au apărut elemente care să sugereze necesitatea unei intervenţii chirurgicale în acest moment. La cererea familiei, va fi transferat într-o secţie de recuperare neuromotorie de la Târgu Mureş, în regim privat. În acest moment, cadrele medicale de la noi încearcă să obţină un loc pentru acest pacient. Deficitul pe care îl prezenta postoperator încă persistă. Pentru aceasta este necesar să urmeze atât tratament medicamentos, cât şi procedurile de la această clinică’, a declarat dr. Mircea Grămadă.

Conform acestuia, neurochirurgii preconizează că poliţistul va trebui să revină la spital după o perioadă de şase luni sau un an, pentru efectuarea unei operaţii de reconstrucţie a calotei craniene.

Poliţistul Dan Ciprian Sfichi, de la Serviciul de Acţiuni Speciale Suceava, a fost grav rănit în dimineaţa zilei de 5 decembrie, după ce a fost atacat cu o sabie, în timpul unei percheziţii ce se desfăşura în casa unui interlop din Rădăuţi.

Poliţistul a fost transferat cu elicopterul SMURD la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, unde există un Centru de Excelenţă. Aici, poliţistul a fost operat de o echipă formată din zece medici de urgenţă, neurochirurgi şi ortopezi – traumatologi. Din cauza gravităţii leziunii suferite la cap, medicii au fost foarte rezervaţi în ceea ce priveşte şansele acestuia de supravieţuire, ei vorbind de un adevărat miracol.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, Ionel Arsene, nu intenţionează să renunţe la mandat, ca urmare a anchetei pe care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au declanşat-o faţă de el.

Printr-un mesaj transmis, vineri, pe Facebook, şeful CJ Neamţ subliniază că îşi va continua activitatea în fruntea instituţiei.

‘Celor care sperau că prin această acţiune a procuraturii nu îmi voi continua activitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ le transmit că nu voi renunţa la exercitarea mandatului pe care nemţenii mi l-au încredinţat. Avem treabă în perioada următoare, avem proiecte de implementat’, a afirmat Arsene.

Acesta se consideră nevinovat şi spune că va demonstra acest lucru în instanţă.

‘Au fost multe speculaţii, multe interpretări care s-au făcut cu privire la dosarul de care sunt vizat. Nu voi sta acum să le demontez, ci voi lăsa justiţia să arate adevărul. Am încredere în conduita magistraţilor, am încredere în capacitatea lor de a judeca cu celeritate acest caz. Nu voi face comentarii cu privire la dosar. Voi demonstra în instanţă datele cu privire la nevinovăţia mea’, a mai scris preşedintele CJ Neamţ, pe Facebook.

Ionel Arsene a fost plasat, vineri, sub control judiciar, în baza unui mandat emis de magistraţii Tribunalului Bacău.

Judecătorii băcăuani au respins propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii Serviciului teritorial Bacău al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), dispunând instituirea controlului judiciar pentru 60 de zile în cazul lui Arsene.

Preşedintele CJ Neamţ a fost reţinut, joi, de procurorii DNA pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei PSD Neamţ, a primit de la o persoană, martor în cauză, suma de 100.000 euro pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.

Procurorii susţin că banii remişi de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului Bucureşti urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Programatorii cu studii medii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior vor fi scutiţi de impozitul pe salariu de la 1 februarie 2018, a anunţat Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Măsura vizează un număr aproximativ de 15.000 de programatori, în plus faţă de cei scutiţi până în prezent.

Cei care vor să beneficieze de această scutire trebuie să facă dovada înscrierii în învăţământul superior.

De asemenea, ordinul sprijină atingerea indicatorilor de ţară privind ponderea absolvenţilor de facultate în totalul populaţiei din România.

Până în prezent, erau scutiţi de impozitul de venitul salarial doar absolvenţii de studii superioare.

Ordinul comun al MCSI, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Educaţiei Naţionale a fost publicat în Monitorul Oficial.

Conform unui studiu al Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software, publicat în luna decembrie 2017, industria IT din România şi-a dublat veniturile în 6 ani, ajungând o piaţă ce valorează aproximativ 5 miliarde de euro. (Rador/ FOTO timedout.net)

Situaţie dramatică la rugby, handbal şi baschet: neplătiţi cu lunile, jucătorii fac foamea şi îşi iau tălpăşiţa. Toate aceste echipe depind de finanţarea Primăriei, lovită la rându-i, în buget, de decizii ale Guvernului. Pe de altă parte, cele trei formaţii nici nu rup gura târgului, ba dimpotrivă: toate sunt pe ultimul loc în campionatele în care participă.

Situaţia dezastruoasă de la CS Politehnica Iaşi, unde sportivii nu mai sunt plătiţi de câteva luni bune – rugbiştii, de exemplu, nemaivăzând un ban de cinci luni, aruncă în colaps gruparea ieşeană. Fără banii de la Fundaţia Sportului Ieşean, echipele de rugby, handbal şi baschet sunt ca şi retrogradate. „De la Minister am primit anul trecut 3,2 milioane lei. Din aceşti bani, aproximativ 70% s-au cheltuit cu cele trei echipe. Numai o deplasare la Timişoara înseamnă 13.000 lei. Aşteptăm data de 16 februarie, după ce se stabileşte bugetul Consiliului Local. Din ce am înţeles, e o reducere a bugetului de aproape 16 milioane de euro faţă de anul trecut. Dacă nu vin banii de la Fundaţie, situaţia este foarte grea“, spune Vasile Manole, preşedintele CS Politehnica Iaşi. Mesajul transmis de primarul Mihai Chirica este cât se poate de clar: „Jucătorii dacă au răbdare, continuăm cu ei, dacă nu... continuăm cu alţii!“

 

Bugete doar pe hârtie

Anul trecut, până în vară, echipa de handbal a primit lunar de la Fundaţia Sportului Ieşean 100.000 lei, cea de rugby – 100.000 lei, iar la baschet au ajuns câte 40.000 lei. „Din toamnă, după ce handbalul şi baschetul au promovat în prima ligă, sumele propuse au fost de 100.000 lei pentru handbal, la rugby – 80.000 lei şi 120.000 lei, la baschet. La rugby a scăzut, iar la baschet suma s-a triplat deoarece acolo salariile sunt mult mai mari la nivelul primului eşalon. La rugby, salariile jucătorilor sunt de 2-3.000 lei, la handbal la fel, iar la baschet 1.000-3.000 euro, cu excepţia lui Tzintzadze – 5.000 euro“, precizează Manole.

 

Nu au ce pune pe masă

Din septembrie, rugbiştii nu au mai primit niciun leu, astfel că mulţi au ajuns în situaţia de a nu avea nici măcar ce să pună pe masă. „Marea majoritate şi-a căutat şi şi-a găsit echipe în altă parte. Jucătorii din Tonga şi Africa de Sud nu s-au mai întors la echipă. Clubul le-a propus celor care rămân să le dea o indemnizaţie lunară de 500 lei, iar celor care nu sunt din Iaşi să le asigure cazare şi masă“, spune antrenorul Cosmin Raţiu.

Una dintre cele mai grele situaţii o are George Mătasă. „El are doi copii mici, de care are grijă soţia. Ei practic trăiesc din banii de la rugby. Este tragic ce se întâmplă“, adaugă Raţiu. „Nu aş vrea să treacă nimeni prin ce am trecut eu. Să nu ai bani să le iei copiilor ceva de Sărbători! Foarte greu ne descurcăm. Am avut noroc că ne-a mai ajutat mama soţiei, dar nu putem să mai continuăm aşa“, spune Mătasă. „Situaţia este imposibilă! Sunt mulţi dintre băieţi care au rate la bănci şi pe care nu le-au mai putut plăti. Unii sunt studenţi şi nu au bani să achite căminul. Alţii au copii şi nu au ce să le dea să mănânce“, completează căpitanul echipei, Ştefan Druşcă.

 

Vina domnului Manole“

În viziunea jucătorilor, principalul vinovat pentru situaţia dezastruoasă în care s-a ajuns este preşedintele clubului. „La rugby nu a fost niciodată roz situaţia, dar nici atât de grav cum este acum. Sincer, regret că m-am întors din Franţa să joc la Iaşi. Principalul vinovat pentru dezastrul de acum este domnul Manole. El a fost pus politic şi nu a ştiut să managerieze situaţia de la club. I-am spus de mai multe ori că pot aduce nişte sponsori mici la echipă, însă dumnealui a refuzat. În Franţa echipele din eşaloanele inferioare sunt susţinute de mai mulţi sponsori locali. Aşa puteam face şi la Iaşi, dar nu s-a dorit. Eu, din decembrie, am renunţat să mai joc şi sunt preparator fizic. De multe ori, în acest campionat, am pus bani de la mine pentru a avea băieţii ce să mănânce. Nu e normal să ai sâmbătă după-amiază meci şi tu, ca jucător, să nu mai fi mâncat de vineri!“, acuză Marian Moroşan.

 

Salariaţii şi-au luat banii

Dacă sportivii nu au mai văzut vreun ban de câteva luni bune, salariaţii de la CS Politehnica sunt cu salariile la zi. „Fiind instituţie publică, suntem obligaţi să plătim din banii de la Minister salariile angajaţilor. Organigrama noastră cuprinde un director, doi referenţi, doi contabili, o secretară, doi şoferi, administrator la cămin, femeie de serviciu şi portar. Antrenorii nu şi-au primit banii pentru că nu fac parte din acea organigramă“, explică Manole. Bugetul lunar de salarii este de aproximativ 60.000 lei.

 

În Divizia Naţională cu juniorii

În Superligă mai sunt şase etape de jucat, însă ieşenii vor evolua în aceste partide cu juniorii, soarta echipei fiind deja pecetluită. „Neplătiţi de cinci luni, am ajuns în situaţia de a-i lăsa pe jucători să plece la alte echipe. Toader, Butnariu şi Plai cu certitudine pleacă. Nu vreau să desfiinţez echipa, dar nu pot ţine jucătorii dacă nu-i plătesc. Am făcut cerere la Federaţie să ne permită să jucăm cu juniorii. Sunt câţiva la final de carieră care vor rămâne. Cel mai bine pentru noi, în condiţiile în care sunt probleme cu finanţarea, să jucăm cu juniorii în Divizia Naţională de Seniori. Aşa vor putea creşte în câţiva ani şi vom putea reveni în Superligă. Altă variantă nu avem“, zice Manole.

Preşedintele Manole aşteaptă din nou bani publici, de data asta de la CJ

 

Speranţe de doi bani pentru handbalişti

Departe de a fi roză este şi situaţia echipei de handbal. Manole speră ca echipa să fie ajutată financiar de Consiliul Judeţean. În cazul în care se materializează discuţiile cu CJ-ul şi vin banii solicitaţi până la finele lunii ianuarie, cu trei jucători buni transferaţi, echipa poate rămâne în prima ligă, consideră şeful CS Politehnica. Varianta pesimistă, în care banii nu vin, înseamnă automat retrogradarea şi căutarea unor juniori cu care să se formeze o nouă echipă.

La baschet, unde întârzierile la plata salariilor au ajuns la trei luni, Manole are norocul că managerul Gabriel Toma a reuşit să-i convingă pe jucători să nu plece. „Varianta de avarie acolo ar fi să renunţăm la străini şi să folosim jucătorii locali, de la echipa a doua, dar asta ar însemna revenirea în liga secundă de sezonul viitor“, mai spune Manole.

 

Bani mai puţini sau deloc

Anul trecut, Fundaţia Sportului Ieşean a alocat aproape 800.000 de euro pentru echipele de handbal, baschet şi rugby, însă anul acesta sumele se vor reduce drastic. „Ştim că situaţia este dificilă şi că jucătorii nu şi-au primit bani ide câteva luni, dar până pe 16 februarie, când ar trebui să se stabilească bugetul Primăriei, echipele nu vor primi niciun ban. În momentul în care vin banii de la Primărie, imediat noi îi dăm echipelor“, spune directorul executiv al Fundaţiei Sportului Ieşean, Cosmin Coman.

O retrocedare blocată cu anii pentru fostul comisar de poliţie Alexandru Tărnăuceanu s-a rezolvat deodată, „pe repede înainte” n Primit în iunie 2017, terenul de 3 hectare de pe malul lacului Aroneanu a fost vândut la preţ subevaluat, Tărnăuceanu pretextând: „N-aveam nevoie de bani” n Schema seamănă cu cele din retrocedări dubioase cercetate în trecut de DNA.

13 ani s-a chinuit fostul comisar şef de poliţie Alexandru Radu Tărnăuceanu să intre în posesia a trei hectare de teren, moştenire de la părinţi. Iar când i-a primit, în sfârşit, i-a vândut în doar câteva săptămâni. La un preţ incredibil de mic. Explicaţia pensionarului MAI, absolut uluitoare: „N-aveam nevoie de bani”.

 

Ca și cum ai câștiga la Loto

Punerea în posesie, emiterea titlului de proprietate, dar şi vânzarea a 30.000 de metri pătraţi pe malul lacului Aroneanu s-au petrecut toate în doar câteva luni. Succesiunea evenimentelor sugerează că, după 13 ani de ghinion, norocul i-a surâs comisarului Tărnăuceanu: a fost ales, din vraful de dosare, tocmai el. Asta, da, coincidenţă! La fel de spectaculos, în aceeaşi zonă şi cam în aceeaşi perioadă, au fost împroprietărite şi neamurile viceprimarului Gabriel Harabagiu. 1,5 hectare de teren au ajuns la soacra acestuia.

În schimb, pentru muritorii de rând, Primăria nu are teren de dat. „Această punere în posesie contrastează cu sutele de refuzuri ale Primăriei la notificările cetăţenilor care fac cereri de acordare în compensare a altor bunuri cu motivarea că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL.

 

Cum l-a luat, l-a şi dat

Concret, Tărnăuceanu a primit cele trei hectare pe malul lacului Aroneanu în iunie 2017 şi le-a înstrăinat în octombrie în schimbul a doar 268.138 lei, echivalentul a 60.000 de euro. Tărnăuceanu i-a dat terenul lui Mircea Apostu (om de afaceri, fost sponsor al echipei de fotbal feminin Navobi), în fapt un interpus al controversatului basarabean Ion Drăniceru. Acesta este, pe scurt, deznodământul cel puţin curios al unui anevoios proces de reconstituire a dreptului de proprietate.

 

Două titluri pe acelaşi teren

Pe larg, povestea stă în felul următor: Dumitru Tărnăuceanu (tatăl comisarului şef de poliţie Alexandru Radu) a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar din 2003. Un an mai târziu, acestuia i-a fost emis un titlu de proprietate pentru trei hectare în extravilanul comunei Ciurea. Când fiul, comisarul de poliţie, a cerut punerea efectivă în posesie, a aflat că exista suprapunere. Adică, fix pe acel teren era, încă din 2001, un alt proprietar, Ioana Cătuneanu. „Terenul a fost vândut succesiv mai multor persoane, fiind construite şi mai multe case”, a precizat Alexandru Radu Tărnăuceanu.



Cereri peste cereri
La 10 ani de la emiterea titlului, Tărnăuceanu a pornit asaltul pentru a primi o altă suprafaţă, tot de trei hectare, în locul celei din Ciurea pe care era suprapunere. Astfel, în 19 februarie 2014, comisarul de poliţie a cerut Primăriei „punerea în posesie pe un alt amplasament aflat la dispoziţia comisiei de fond funciar Iaşi”. În iulie 2014, avocaţii lui Tărnăuceanu au făcut o altă adresă către Primăria Iaşi, cu acelaşi subiect: cele trei hectare. În august 2014, Comisia locală, prin primarul Iaşului, a cerut comisiei judeţene anularea titlului din 2004, admiţând suprapunerea.

 

Comisarul, fiert la foc mic

Dosarul lui Tărnăuceanu a căzut în uitare. Mai bine de un an, nu s-a mai întâmplat nimic relevant. Doar că moştenitorul a bombardat autorităţile cu solicitări de teren. Abia pe 5 octombrie 2015, Comisia judeţeană a luat în discuţie cererea comisiei locale de fond funciar şi a anulat respectivul titlu. Totodată, Comisia judeţeană a dispus „emiterea unui alt titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe un alt amplasament pe raza municipiului Iaşi”.

Şi iarăşi impas. Abia în vara lui 2017 Tărnăuceanu a fost pus în posesie. Surpriză uriaşă: trei hectare pe malul lacului Aroneanu, la maximum un kilometru jumătate de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe.

 

O vânzare inexplicabilă

Dar cea mai mare surpriză a fost alta. După 13 ani, sute de adrese, sute de drumuri la Primărie, Prefectură, Ciurea, Cadastru, cu două-trei rânduri de avocaţi, Tărnăuceanu ia terenul (estimat acum la minimum 750.000 de euro) şi-l dă imediat cu doar 60.000 euro lui Mircea Apostu. În plus, experţii imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro. Şi asta după 13 ani de luptă cu instituţiile statului. Apostu, interfaţa basarabeanului Drăniceru, a anunţat că vrea să ridice pe acel teren câteva zeci de blocuri.

Pe terenul de pe malul lacului Aroneanu va fi construit un complex imobiliar


Chirica a refuzat o cerere, motivând că n-are 450 mp
Pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă. În această cheie sunt trataţi cetăţenii dacă privim, comparativ, cazurile Tărnăuceanu şi al soacrei viceprimarului Harabagiu vs Mariana Busuioc, o ieşeancă ce se chinuie de ani buni să obţină o bucată de teren de doar 450 mp.

Astfel, pe 11 iulie 2017, adică în perioada în care Tărnăuceanu şi neamurile lui Harabagiu luau terenurile din Aroneanu, Primăria Iaşi a refuzat-o pe Mariana Busuioc. „Se respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Iaşi, str. Corabiei nr. 1, formulată de d-na Busuioc Mariana (...) motivat de faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare, respectiv loc de joacă pentru copiii, parcare amenajată şi căi de acces”, se arată în răspunsul semnat de primarul Mihai Chirica.

În aceeaşi dispoziţie, Chirica a mai precizat: „Se respinge cererea de acordare în compensare a altor bunuri, motivat de faptul că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”. Cu alte cuvinte, Chirica a trimis-o la plimbare pe Mariana Busuioc. „Avem toate actele, în original. Am avut şi 6 procese cu Primăria. Acum, motivaţia a fost că n-au pământ. Adică, în tot Iaşul nu s-a găsit o bucată de teren de 450 mp”, a afirmat Ioana Lăzăroaia, fiica Marianei Busuioc.

Din poziţia sa de viceprimar, Gabriel Harabagiu s-a ocupat personal şi, astfel, soacra sa a <<pus mâna>> pe un teren de 1,5 hectare în Moara de Vânt, lângă amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă. Acest lucru s-a întâmplat după o serie de <<malversaţiuni imobiliare>> ale familiei Harabagiu, orchestrate de către viceprimarul Iaşului (...) Îi solicit demisia viceprimarului Harabagiu pentru că se află într-un flagrant caz de incompatibilitate morală şi la limita legii. În acest moment, dumnealui foloseşte funcţia publică pentru îmbogăţirea sa şi a familiei sale”

Răzvan Timofciuc, consilier local PNL

O retrocedare blocată cu anii pentru fostul comisar de poliţie Alexandru Tărnăuceanu s-a rezolvat deodată, „pe repede înainte” n Primit în iunie 2017, terenul de 3 hectare de pe malul lacului Aroneanu a fost vândut la preţ subevaluat, Tărnăuceanu pretextând: „N-aveam nevoie de bani” n Schema seamănă cu cele din retrocedări dubioase cercetate în trecut de DNA

13 ani s-a chinuit fostul comisar şef de poliţie Alexandru Radu Tărnăuceanu să intre în posesia a trei hectare de teren, moştenire de la părinţi. Iar când i-a primit, în sfârşit, i-a vândut în doar câteva săptămâni. La un preţ incredibil de mic. Explicaţia pensionarului MAI, absolut uluitoare: „N-aveam nevoie de bani”.

 

Ca și cum ai câștiga la Loto

Punerea în posesie, emiterea titlului de proprietate, dar şi vânzarea a 30.000 de metri pătraţi pe malul lacului Aroneanu s-au petrecut toate în doar câteva luni. Succesiunea evenimentelor sugerează că, după 13 ani de ghinion, norocul i-a surâs comisarului Tărnăuceanu: a fost ales, din vraful de dosare, tocmai el. Asta, da, coincidenţă! La fel de spectaculos, în aceeaşi zonă şi cam în aceeaşi perioadă, au fost împroprietărite şi neamurile viceprimarului Gabriel Harabagiu. 1,5 hectare de teren au ajuns la soacra acestuia.

În schimb, pentru muritorii de rând, Primăria nu are teren de dat. „Această punere în posesie contrastează cu sutele de refuzuri ale Primăriei la notificările cetăţenilor care fac cereri de acordare în compensare a altor bunuri cu motivarea că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL.

 

Cum l-a luat, l-a şi dat

Concret, Tărnăuceanu a primit cele trei hectare pe malul lacului Aroneanu în iunie 2017 şi le-a înstrăinat în octombrie în schimbul a doar 268.138 lei, echivalentul a 60.000 de euro. Tărnăuceanu i-a dat terenul lui Mircea Apostu (om de afaceri, fost sponsor al echipei de fotbal feminin Navobi), în fapt un interpus al controversatului basarabean Ion Drăniceru. Acesta este, pe scurt, deznodământul cel puţin curios al unui anevoios proces de reconstituire a dreptului de proprietate.

 

Două titluri pe acelaşi teren

Pe larg, povestea stă în felul următor: Dumitru Tărnăuceanu (tatăl comisarului şef de poliţie Alexandru Radu) a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar din 2003. Un an mai târziu, acestuia i-a fost emis un titlu de proprietate pentru trei hectare în extravilanul comunei Ciurea. Când fiul, comisarul de poliţie, a cerut punerea efectivă în posesie, a aflat că exista suprapunere. Adică, fix pe acel teren era, încă din 2001, un alt proprietar, Ioana Cătuneanu. „Terenul a fost vândut succesiv mai multor persoane, fiind construite şi mai multe case”, a precizat Alexandru Radu Tărnăuceanu.



Cereri peste cereri
La 10 ani de la emiterea titlului, Tărnăuceanu a pornit asaltul pentru a primi o altă suprafaţă, tot de trei hectare, în locul celei din Ciurea pe care era suprapunere. Astfel, în 19 februarie 2014, comisarul de poliţie a cerut Primăriei „punerea în posesie pe un alt amplasament aflat la dispoziţia comisiei de fond funciar Iaşi”. În iulie 2014, avocaţii lui Tărnăuceanu au făcut o altă adresă către Primăria Iaşi, cu acelaşi subiect: cele trei hectare. În august 2014, Comisia locală, prin primarul Iaşului, a cerut comisiei judeţene anularea titlului din 2004, admiţând suprapunerea.

 

Comisarul, fiert la foc mic

Dosarul lui Tărnăuceanu a căzut în uitare. Mai bine de un an, nu s-a mai întâmplat nimic relevant. Doar că moştenitorul a bombardat autorităţile cu solicitări de teren. Abia pe 5 octombrie 2015, Comisia judeţeană a luat în discuţie cererea comisiei locale de fond funciar şi a anulat respectivul titlu. Totodată, Comisia judeţeană a dispus „emiterea unui alt titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe un alt amplasament pe raza municipiului Iaşi”.

Şi iarăşi impas. Abia în vara lui 2017 Tărnăuceanu a fost pus în posesie. Surpriză uriaşă: trei hectare pe malul lacului Aroneanu, la maximum un kilometru jumătate de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe.

 

O vânzare inexplicabilă

Dar cea mai mare surpriză a fost alta. După 13 ani, sute de adrese, sute de drumuri la Primărie, Prefectură, Ciurea, Cadastru, cu două-trei rânduri de avocaţi, Tărnăuceanu ia terenul (estimat acum la minimum 750.000 de euro) şi-l dă imediat cu doar 60.000 euro lui Mircea Apostu. În plus, experţii imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro. Şi asta după 13 ani de luptă cu instituţiile statului. Apostu, interfaţa basarabeanului Drăniceru, a anunţat că vrea să ridice pe acel teren câteva zeci de blocuri.

Pe terenul de pe malul lacului Aroneanu va fi construit un complex imobiliar


Chirica a refuzat o cerere, motivând că n-are 450 mp
Pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă. În această cheie sunt trataţi cetăţenii dacă privim, comparativ, cazurile Tărnăuceanu şi al soacrei viceprimarului Harabagiu vs Mariana Busuioc, o ieşeancă ce se chinuie de ani buni să obţină o bucată de teren de doar 450 mp.

Astfel, pe 11 iulie 2017, adică în perioada în care Tărnăuceanu şi neamurile lui Harabagiu luau terenurile din Aroneanu, Primăria Iaşi a refuzat-o pe Mariana Busuioc. „Se respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Iaşi, str. Corabiei nr. 1, formulată de d-na Busuioc Mariana (...) motivat de faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare, respectiv loc de joacă pentru copiii, parcare amenajată şi căi de acces”, se arată în răspunsul semnat de primarul Mihai Chirica.

În aceeaşi dispoziţie, Chirica a mai precizat: „Se respinge cererea de acordare în compensare a altor bunuri, motivat de faptul că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”. Cu alte cuvinte, Chirica a trimis-o la plimbare pe Mariana Busuioc. „Avem toate actele, în original. Am avut şi 6 procese cu Primăria. Acum, motivaţia a fost că n-au pământ. Adică, în tot Iaşul nu s-a găsit o bucată de teren de 450 mp”, a afirmat Ioana Lăzăroaia, fiica Marianei Busuioc.

Din poziţia sa de viceprimar, Gabriel Harabagiu s-a ocupat personal şi, astfel, soacra sa a <<pus mâna>> pe un teren de 1,5 hectare în Moara de Vânt, lângă amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă. Acest lucru s-a întâmplat după o serie de <<malversaţiuni imobiliare>> ale familiei Harabagiu, orchestrate de către viceprimarul Iaşului (...) Îi solicit demisia viceprimarului Harabagiu pentru că se află într-un flagrant caz de incompatibilitate morală şi la limita legii. În acest moment, dumnealui foloseşte funcţia publică pentru îmbogăţirea sa şi a familiei sale”

Răzvan Timofciuc, consilier local PNL

Pagina 1 din 45

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top