De la fiica lui Melinte, primarul Iașului a cumpărat la prețuri de nimic un teren și-o vilă pe șoseaua Tudor Neculai.
Al treilea, Stoica, a recidivat și a făcut recent pușcărie pentru potlogăriile de la un proiect cu fonduri Phare, desfășurat la Popești.
Firme „suveică”
În 2001, s-a deschis un dosar penal avându-i ca protagoniști, printre alții, pe Viorel Cozma (patronul Spontan SRL) și pe Ioan Melinte și Ionel Stoica, angajații săi. O primă sentință a venit în 2003, de la Judecătoria Buzău, cea definitivă datând din 2004 și aparținând judecătorilor de la Curtea de Apel Ploiești.
Personajul central al acestei afaceri a fost un oarecare Viorel Popescu din Galați. Instanța a reținut că în ianuarie-aprilie 1999, Popescu, în calitate de administrator al unei firme, „a acționat împreună cu ceilalți inculpați pentru a substitui cantitatea de 3.200 tone de combustibil tip M, în vederea comercializării ca fiind motorină”.
Cozma, Melinte și Stoica învârt în prezent afaceri de zeci de milioane de euro anual, mai ales din contracte cu Statul
Capacul: taxele și accizele
Popescu a recunoscut în fața instanței cum acționa: „Achiziționa combustibil tip M, de la diferite societăți, iar ulterior îl vindea ca motorină adăugând taxele de drum și accizele, întrucât combustibilul de tip M nu era accizabil. În contabilitate era înregistrat ca și combustibil tip M și vândut în aceleași condiții, în schimb în paralel erau întocmite alte documente fiscale în fals, pe baza cărora era vândut combustibilul tip M, ca un combustibil obișnuit, supus accizării și taxelor de drum. Această activitate s-a desfășurat în cursul anului 1999, timp de câteva luni”, au notat judecătorii.
Concret, Popescu lua de la rafinării combustibil lichid de tip M (motorină de o calitate inferioară) și, după ce o trecea prin mai multe firme, la capătul rețelei, îl vindea drept motorină (adică cu taxele și accizele incluse). Pe de o parte, cumpărătorul final plătea scump un combustibil inferior calitativ, pe de altă parte, banii pe taxe și accize rămâneau la Popescu și firmele „suveică” folosite.
„A acționat ca dealer”
Pe acest fir, ca ultimă verigă, s-a aflat și firma Spontan Iași. „Instanța reține că cealaltă firmă care a acționat ca dealer, respectiv Spontan Iași, proprietatea inculpatului Cozma Viorel și la care au lucrat ca angajați Stoica Ionel și Melinte Ioan a achiziționat (de la firma – n.r.) lui Popescu Viorel cantitatea de 2.817.409 litri combustibil tip M (...) facturată cu 49 facturi fiscale de motorină, fiecare factură cuprinzând mai multe avize de însoțire a mărfii. <<Motorina>> astfel cum a fost ea substituită din combustibilul tip M, a fost vândută și refacturată de Spontan Iași, către 43 de societăți comerciale”, au explicat judecătorii.
Astfel, de la Spontan, combustibilul de tip M a plecat drept motorină către mai multe companii și instituții de stat din Fălticeni, Iași, Podu Iloaiei.
Condamnați toți trei
Pentru aceste manevre, Cozma, Melinte și Stoica au fost condamnați. Infracțiunile au fost: fals în înscrisuri sub semnătură privată (au primit pedepse de închisoare cu suspendare) și înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor (pedepse grațiate condiționat). Judecătoria Buzău l-a reabilitat pe Ioan Melinte în 2008.
La a treia încercare (una în 2009 și două în 2010), Viorel Cozma a obținut și el reabilitarea judecătorească. Al treilea, Stoica, deși s-a reabilitat și el, a ajuns în închisoare fiind găsit vinovat într-un dosar instrumentat ulterior de DNA Iași.
Refuz categoric
Contactat telefonic, Viorel Cozma (fostul patron Spontan, actual al Conest) a refuzat dialogul: „Nu avem ce discuta despre niciun Spontan”. Nici Ioan Melinte (patron Media Rom Grup) nu a vrut să-și precizeze punctul de vedere. „Nu, mulțumesc”, a fost răspunsul sec al acestuia. Al treilea, Ionel Stoica (în prezent director comercial la Media Rom Grup) nu a răspuns apelurilor telefonice.
Media Rom Grup „a pus umărul” la furat din sărăcia sătenilor din Hărpășești, o localitate vai de capul ei (Sursa foto: Ziarul de Iași)
Dosarul Popești, o găinărie penală cu bani europeni
Pe 27 martie 2012, Curtea de Apel Iași a dat sentința definitivă în „dosarul Popești”, o anchetă a DNA. Un proiect cu finanțare Phare destinat îmbunătățirii condiției romilor din Popești a fost fraudat. Nicolae Mocanu, fostul primar, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. În același dosar, Ionel Stoica, reprezentant al SC Media Rom Grup SRL, a fost condamnat la trei ani şi două luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune. În martie 2018, Ziarul Financiar a așezat Media Rom Grup pe locul 608 în topul firmelor din România, înaintea Kosarom, Apavital sau Cotnari.
Instanţa i-a anulat lui Stoica reabilitarea judecătorească pentru alte pedepse din trecut. Astfel, i-au fost revocate suspendarea condiționată a unei pedepse pronunţată anterior, dar și beneficiul graţierii condiţionate pentru o alta. Toate acestea au condus ca pedeapsa pentru Stoica să fie de cinci ani şi două luni de închisoare cu executare, în regim de detenție. A fost eliberat condiționat în martie 2015 din Penitenciarul Botoșani.
Proiect pentru romi
Speța pe larg. Nicolae Mocanu, primarul din Popești, și Ionel Stoica, director comercial, fost administrator SC Media Rom Grup SRL Iași, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA Iași în aprilie 2007 în legătură cu un proiect cu fonduri Phare pentru ajutorarea comunității de țigani.
În 2004, Consiliul Local (CL) Popești a depus cererea de finanțare pentru realizarea proiectului „Stație de colectare, sortare, ambalare deșeuri plastic, hârtie, sticlă și procesare rumeguș”. Potrivit rechizitoriului, CL Popești „a invocat faptul că pe raza comunei domiciliază o comunitate de romi de peste 1.200 persoane, care nu aveau nici un mijloc de subzistență, nu aveau locuri de muncă, nu aveau calificări profesionale, trăiau în case insalubre (...). Că împrejurimile comunei Popești sunt formate din dealuri acoperite cu păduri din speciile de foioase fag, stejar, ulm, că în zonă există foarte multe gatere, iar rumegușul a devenit o mare problemă pentru mediu, că era astfel oportun să se construiască o stație de valorificare superioară a rumegușului, pentru fabricarea de plăci de lemn presat, precum și o stație de mare randament pentru transformarea rumegușului în brichete de combustibil”.
Cifre umflate
În urma acestei investiții, ar fi fost create 42-45 locuri de muncă pe „mica platformă industrială”, grupul țintă fiind considerați cei 1.200 de romi. În documentele care au făcut parte din cererea de finanțare s-au făcut previziuni inclusiv asupra producției anuale. Baloții de plastic, de hârtie, și de sticlă, plăcile PFL și celelalte produse din rumeguș ar fi condus spre o producție anuală estimată la peste 10,7 milioane de lei. Teoretic, coordonatele unei afaceri veritabile de pe urma căreia avea de câștigat comunitatea de romi, dar și comuna în general.
Spre sfârșitul anului 2004, a fost semnat contractul. Valoarea totală a proiectului a fost de 51.000 de euro, din care 48.450 euro fonduri nerambursabile Phare, diferența de 2.550 euro fiind contribuția comunei.
Romii au fost identificați „vizual”
Dar, după implementare, investiția a intrat în atenția procurorilor. Iată, schematic, ce au reclamat aceștia și ce au constatat instanțele de judecată.
Prima problemă: „Instanța reține că, în conformitate cu datele oficiale ale Recensământului populației și locuințelor, la data de 18.03.2002, (în comună – n.r.) existau 4.134 locuitori, dintre care niciunul nu s-a declarat a fi de etnie romă”. O nuanță. Consilierul pentru problemele romilor de la Instituția Prefectului a precizat: „Romii din această zonă au fost identificați vizual și se consideră că fac parte din casta romilor lingurari. Din date neoficiale se estimează că în localitatea Hărpășești (sat al comunei – n.r.) sunt circa 200 etnici romi”.
În concluzie, instanța a apreciat că pe raza comunei Popești și, cu atât mai mult pe raza satului Hărpășești, nu există acea comunitate de romi numeroasă la care s-a raportat conținutul proiectului. „Se apreciază că autoritățile contractante au fost induse în eroare cu privire la situația reală a beneficiarilor finanțării”, au precizat judecătorii.
Lipsa resurselor
A doua mare problemă: materia primă pentru fabrică nu prea exista în zonă. „În ceea ce privește existența efectivă de resurse abundente de hârtie, plastic, sticlă, rumeguș și gatere care prelucrau materialul lemnos și produceau cantități importante de rumeguș, pentru asigurarea indicatorilor de eficiență preconizați, acest aspect nu rezultă din probele administrate în cauză, în condițiile în care martorii au precizat că pe raza satului Hărpășești nu existau gatere, astfel de gatere funcționau în satul Popești. De altfel, este greu de crezut că, în cadrul unei comunități <<sărace>>, astfel cum a fost prezentată în proiect, ar fi existat resurse abundente de hârtie, plastic, sticlă”, au mai precizat judecătorii.
Reamenajarea unui grajd
Fabrica s-a făcut prin reabilitarea unui grajd/magazie din Hărpășești. S-a organizat o licitație pentru desemnarea constructorului, iar pe 17 august 2005, CL Popești și Media Rom Grup au semnat contractul de lucrări privind reamenajarea centrului de producție. Din fonduri europene, pentru lucrare, compania a primit 15.000 de euro.
„Instanța reține, pe de o parte, faptul că întreaga documentație a fost întocmită în mod defectuos, fără a se respecta toate dispozițiile legale în materie (...), iar pe de altă parte, faptul că nu s-au avut în vedere toate lucrările ce urmau a fi efectuate în vederea realizării unui obiectiv funcțional, sub aspectul instalațiilor sanitare”, au precizat judecătorii.
Alba-neagra cu utilajele
Al doilea subiect important: achiziția utilajelor pentru această fabrică. „Potrivit articolului nr. 32 din Condițiile Speciale la contract <<furnizorul va garanta că bunurile sunt noi, nefolosite și din cele mai recente modele și încorporează cele mai recente îmbunătățiri în materie de design și materiale>> (...) În proiectul prezentat în vederea aprobării alocării de fonduri Phare, pătrățelele destinate specificaților utilajelor, noi sau second-hand, au rămas necompletate și nici în contractul încheiat între CL Popești și constructor nu s-a prevăzut că utilajele achiziționate vor fi second-hand”, au menționat procurorii.
Prețuri „pompate” și de șase ori
Echipamentele au fost achiziționate de CL Popești tot de la Media Rom Grup. Un exemplu: Media Rom Grup a cumpărat un motostivuitor de 1,6 tone cu 9.000 de lei pe 28.10.2005 și l-a vândut, în aceeași zi, către CL Popești cu 25.369 lei. Utilajul era second-hand.
Al doilea exemplu: „Presă balotat hârtie și plastic achiziționată cu suma de 12.600 lei de la Rotherm SRL Iași (care a și produs-o) conform facturii fiscale din 28.10.2005 și revândută CL Popești cu suma de 22.198 lei, din 28.10.2005”, se precizează în sentință.
Al treilea echipament: mașina de brichetat a fost tot second-hand. Luată de Media Rom Grup cu 6.000 de lei și revândută la Popești cu 36.996 lei.
Al patrulea: autocamion luat de Media Rom Grup în schimbul a 6.000 de lei și revândut către CL Popești cu 28.188 lei.
Totuși, un expert consultat în dosar a precizat că utilajele livrate beneficiarului corespund specificațiilor tehnice, că prețul de achiziție achitat furnizorului corespunde valorii tehnice și morale ale acestora și că la data expertizării erau funcționale. În plus, s-a menționat că banii disponibili prin proiect nu ar fi fost suficienți pentru a cumpăra echipamente noi.
Citește și Cazul „Mătușa Tamara” de la Iași: Unchiul Vasile și primarul Chirica s-au îmbogățit unul pe altul
Achiziție în două etape
Anchetatorii au mai precizat că achiziția utilajelor s-a făcut prin divizarea în două etape. „În situația în care s-ar fi achiziționat toate cele 4 bunuri în cadrul aceleiași licitații, procedura aplicată ar fi trebuit să fie cea a licitației locale deschise, și nu cea a negocierii, în acest mod fiind favorizată aceeași societate, respectiv Media Rom Grup”, s-a mai arătat în dosar.
În total, pentru achiziționarea utilajelor și autocamionului CL Popești a plătit 32.000 euro, către Media Rom Grup (21.200 euro Phare + 10.800 euro CJ Iași).
Citește și Mihai Chirica: vilă de la Conest, cu bani donați de Unchiul Vasile
Instruiri fictive
O altă neregulă descoperită ar fi aceea că Ionel Stoica, angajatul Media Rom Grup, nu a instruit persoanele beneficiare pentru a folosi utilajele din fabrică. „Și-a asumat obligația realizării unor servicii de instruire a personalului ce urma să deservească utilajele achiziționate de beneficiar (...) A indus în eroare CL Popești (...) atestând în mod nereal îndeplinirea obligației contractuale asumate de societate prin emiterea facturii fiscale (...) și atașarea tabelelor nominale cu personalul instruit (...) încasând la data de 12.12.2005 (...) suma de 3.382,56 lei (...) reprezentând contravaloarea orelor de instruire a persoanelor menționate în tabelele prezentate”, au precizat judecătorii. De fapt, acestea i-au și adus condamnarea lui Stoica.
