Este foarte important să te motivezi singur
REPORTER DE IAȘI: - De ce ai ales facultatea din Anglia?
RADU BERDAN: - Împreună cu familia am decis să aleg o facultate din străinătate pentru că acolo sunt dotări foarte bune. Pentru inginerie ai nevoie de multă practică. Am ales Sheffield pentru că facultatea era bună. Orașul era unul activ, studențesc, sigur, nu foarte mare. În plus, viața nu era foarte scumpă. A contat și faptul că universitatea avea și o uniune a studenților foarte activă.
- Cum a fost perioada facultății?
Pe perioada studiilor, am fost susținut financiar de familie. Am stat într-un apartament cu alți patru români. Fiecare avea o cameră de 10 metri pătrați, cu baie și un living cu bucătărie comună. În acea clădire stăteau foarte mulți români. Așa a ajuns ca în loc de „Omnia“ să i se spună „Romnia“. Acolo am plecat împreună cu doi foști colegi de liceu, Radu Constantin și Lucian Comandar. Pofesorii au fost foarte mulțumiți de noi. Eram considerați ca niște studenți muncitori, care își văd de treabă.
- A urmat masterul și doctoratul.
- Ca urmare a rezultatelor de la master, am primit un doctorat cu o bursă și un mic salariu. Doctoratul a constat timp de mai bine de trei ani și jumătate în muncă de cercetare, timp în care am reușit să public în câteva publicații importante. Am avut ocazia să prezint la diverse conferințe din domeniu, în Beijing, Melbourne sau Montreal.
A fost foarte multă muncă pe cont propriu, cu satisfacții sporadice. Este foarte important să te motivezi singur pentru că feed-back-uri nu primești.
În primul an de doctorat am făcut parte dintr-o echipă. Când supervizorul meu a primit o ofertă de muncă în Southampton, toată echipa a plecat cu el. Eu am refuzat și am vrut să rămân la „Imperial College“. Am păstrat legătura cu el, dar am avut dezavantajul de a continua munca singur.
Radu Berdan, în fața faimoasei universități Imperial College din Londra. Aici a făcut masterul și doctoratul
„Cel mai important: să fii politicos!”
- Ce a însemnat plecarea în Japonia?
- Cultura japoneză este diferită, e ca și cum ai fi pe altă planetă. M-am pregătit pentru plecare urmărind multe clipuri despre experiența altor oameni care au plecat în Japonia. Am distilat totul după câteva reguli simple: să fii disciplinat, să nu ieși în evidență prea mult, să nu vorbești la telefon în public, să fii curat. Dar cel mai important: să fii politicos!
Cu două luni înainte a mă muta, am găsit un agent imobiliar care m-a ajutat. Am găsit un apartament unde nu era aproape nimic. A durat ceva până l-am utilat. Acum stau într-un apartament de 12 metri pătrați pentru care plătesc echivalentul a 780 de euro. E la aproximativ 3 minute de metrou, relativ aproape de centru. Stau, practic, într-un „depozit de oameni“. Sunt foarte multe blocuri cu apartamente de o cameră. Luați o casă din SUA și 0,7 e reprezentarea ei în Japonia. Ai tot ce-ți trebuie, dar la un format micro.
- Cum a fost adaptarea la viața de acolo?
- Nu foarte simplă. Nu cunoști limba, nu înțelegi ce scrie în jurul tău. Mi-a luat ceva timp până să-mi dau seama, spre exemplu, cum să găsesc un șampon (râde). În Japonia sunt trei scrisuri diferite. Două sunt relativ simplu de învățat, dar unul... Sunt peste 2.000 de caractere, care, combinate, înseamnă altceva. E aproape imposibil să înveți să citești. În plus, au doar branduri locale, pe care, ca străin, nu le știi. Am apelat la oameni pentru a mă ajuta în procurarea unor produse. Totul pe un ton politicos, pentru că asta este o regulă de aur. Japonezii sunt politicoși și te ajută dacă văd că nu te descurci.
- Cum i-ai caracteriza pe japonezi?
- Am în grup tot spectrul de oameni. Am un coleg prototipul de japonez serios, care urmează ierarhia și regulile. Am și colegi mai relaxați, dar tot foarte serioși. Per total, sunt disciplinați și lucrează cu seriozitate. Programul de lucru este în medie de 10 ore.
Când sună gongul la prânz, merg și mănâncă împreună. Termină tot din farfurie, se ridică în același timp de la masă și plătesc împreună. Ajunși la birou, unii iau un „snooze“ de 15 minute. Poate așa se explică și excesul de alcool după program. Nu de puține ori vezi bărbați la costum beți, întinși pe jos. Japonezii lucrează mult dar și beau mult, probabil o consecință a modului rigid al muncii și al vieții în general. Din fericire, ficatul românesc rezistă.
- Ce faci în timpul liber?
- Am diverse proiecte personale legate de inteligența artificială. Seara, după serviciu, mai obișnuiesc să alerg. Mai ies cu prietenii de aici la o bere. În week-end-uri vizitez diferite locuri din apropierea Tokyo-ului. La ieșirile în oraș e interesant că, fiind străin, atrag foarte ușor atenția. După câteva beri, japonezii socializează altfel. Reacția lor este „Oau!“ când le spun că sunt din România, față de acel „Ah!“ depreciativ, din Anglia.
- Cum ți se pare mâncarea japoneză?
- Japonezii gătesc foarte puțin acasă. Sunt foarte multe izakaya (restaurante, pub-uri). De obicei, după ce ieși de la serviciu, mergi cu colegii în izakaya, mănânci și bei. Mâncarea este foarte bună. Au mâncăruri foarte bune, bazate pe carne de porc. Au acele supe inspirate de la chinezi, ramen. Ei mănâncă „natto“, niște boabe de soia. Mi se par oribile! Ei se dau în vânt după carne de cal crudă, care pentru mine a fost groaznică. Mai au o mâncare cu mațe de pește... Sincer, prefer mâncarea românească. Un borș, o tocăniță, niște sarmale. Cel mai mult duc dorul cartofului.
Centrul de Cercetare Toshiba are 800 de cercetători, din care 795 sunt străini și doar 5 străini. Dintre cei cinci, unul este ieșean
Specializat în hardware
- Care este domeniul tău de activitate?
- Inteligența artificială constă în a crea software care judecă date în moduri similare cum judecă creierul uman. Eu lucrez în crearea de hardware foarte bun în executarea problemelor ce țin de inteligența artificială. De exemplu, când pe Facebook ți se sugerează să dai „tag“ cuiva, acela este rezultatul unui algoritm de inteligență artificială care rulează pe datele date de acea imagine.
- Care este diferența față de digital?
- Majoritatea sitemelor electronice rulează în sisteme digitale. Toți algoritmii lucrează în format digital. Noi încercăm să lucrăm la o soluție hibridă între digital și analogic. Calculatoarele analogice din anii ’60 aveau avantajul consumului de putere scăzut și viteză de execuție mai mare. Noi vrem să aplicăm aceste concepte în a realiza hardware hibrizi. Niște neuroni conectați prin sinapse artificiale, memristori. Datele, în loc să se proceseze în serial, se procesează în paralel. O aplicație comercială ar fi cipuri mult mai performante decât există acum pe piață.
- Cum vezi inovațiile în următorii 20 de ani în domeniu?
- Părerile sunt împărțite. O persoană din software îți spune că se va crea un sistem care poate fi mai inteligent decât un om. Un „neuroscientist“ îți va spune că suntem foarte departe să replicăm un creier dacă nu știm bine cum funcționează. Eu cred că mai este foarte mult de lucru. Se vor crea în următorii ani sisteme experte, adică foarte bune pentru un singur „task“, de genul Alexa, de la Amazon. Eu sunt optimist și cred că, în 20 de ani, se va crea un sistem general inteligent. Dacă se va găsi algoritmul, lucrurile vor evolua super rapid.
„Iașul mi se pare mai activ, cosmopolit”
- Cum ți se par Iașul și România acum? Ce schimbări vezi în ultimii ani?
- Am fost foarte entuziasmat când am văzut că Autostrada Iași – Târgu Mureș a devenit de interes național. Observ că lumea încearcă să își ocupe timpul cu activități interesante, gen „swimathon“, yoga și altele. Privit pe ansamblu, la nivel macro, schimbările sunt în rău, dar la nivel micro schimbările sunt în bine. Iașul mi se pare mai activ, cosmopolit. Încep să văd Iașul în aceeași poziție cu Timișoara și Cluj.
- Ai putea să-ți desfășori activitatea în Iași sau în România?
- Sunt optimist și aș spune că da. Marea problemă sunt banii. Procesul de realizare a dispozitivilor este complex, iar orice grant nu-ți permite financiar să le realizezi. Totuși, cred că sunt universități din România care ar putea să aibă acces. Cu 1-2 milioane de euro poți realiza ceva important. Nu știu dacă sunt oameni calificați pentru asta.
Radu (primul din dreapta) în Japonia, alături de colegi
„Mi-aș dori să lucrez acasă, la Iași”
- Ce urmează pentru tine?
- Eu am contract până în 2019, dar proiectul ține până în 2020 și eu sper să îl pot prelungi. După, mi-aș dori să mă întorc acasă, la Iași. Ca străin, aici, în companiile cu tradiție, este aproape imposibil să urci în ierarhie. Ești văzut ca un outsider. Totul ține foarte mult de cultura lor. E dificil să spun deocamdată ce voi face când termin aici. Deocamdată mă concentrez pe munca de aici și sper să atingem rezultatul dorit.
Cine este Radu Berdan
Radu Berdan are 29 de ani și lucrează ca cercetător în domeniul inteligenței artificiale în hardware, la compania Toshiba, în Kawasaki, un oraș aproape de Tokyo.
După ce a terminat Liceul „Emil Racoviță“, îndemnat de familie, Radu a ales să studieze în Anglia, la Facultatea de Electronică din Sheffield. A urmat un master la „Imperial College“ din Londra, în domeniul inginerie electronică aplicată. În timpul masterului a avut un proiect de cercetare într-un domeniu de cercetare pe niște componente electronice numite memristori, care pot fi folosite ca sinapse artificiale. A urmat doctoratul tot la „Imperial College“ din Londra. În această perioadă, mare parte din munca sa a constat în dezvoltarea unei platforme de măsurare a memristorilor.
Împreună cu doi profesori și un coleg a înființat, în martie 2015, compania ArC Instruments. La finele lui 2016, firma a vândut primul produs.
În mai 2016, a prezentat produsul la o conferință ce a avut loc în Montreal. Acolo a fost și un reprezentant de la Toshiba, care l-a contactat în noiembrie 2016 și i-a propus să participe la un program ce îi permitea să lucreze timp de un an la Departamentul de cercetare din firma japoneză. Radu a aplicat la acel program și, în mai 2017, a fost admis. Din noiembrie 2017 lucrează pentru celebra firmă japoneză.
Între timp, ArC Instruments a vândut două produse firmei Toshiba, dar și celor de la Huawei și altor firme, din 15 țări. Odată mutat în Japonia, Radu a ales să se retragă din compania ArC Instruments și să se concetreze doar pe activitatea de la Toshiba.
