fbpx
 
Dr. Cezar Popescu, fost director medical al Spitalului de Neurochirurgie, are reputația unui specialist bun, dar tehnicile noi operatorii sunt provocări dificile pentru un corp medical ale cărui specializări externe s-au terminat acum 10 ani Dr. Cezar Popescu, fost director medical al Spitalului de Neurochirurgie, are reputația unui specialist bun, dar tehnicile noi operatorii sunt provocări dificile pentru un corp medical ale cărui specializări externe s-au terminat acum 10 ani

Cazul Coțovanu: conspirație de stat pentru o crimă perfectă. Să mori de o banală hernie de disc la Spitalul Neuro


O femeie moare de hemoragie abdominală imediat după o operație de hernie de disc realizată de dr. Cezar Popescu. Legiștii spun că femeia avea anevrism la aorta abdominală, dar fără a prezenta probe, ruperea vasului producându-se, nefast, exact în momentul intervenției chirurgicale. Suspiciunea este că medicul a secționat accidental aorta. Necropsia a fost realizată abia după 9 luni! Nimeni nu vrea să rezolve acest caz. Două puncte de interes: conjurația întregului sistem medical pentru a ascunde dovezile și nivelul real de performanță a medicilor de la Neuro în tehnicile operatorii moderne.

Sistem opresiv. Pe 29 septembrie 2018, Mihaela Emilia Coțovanu (61 de ani) s-a internat la Spitalul de Neurochirurgie din Iași. Motivul:o banală operație de hernie de disc. A doua zi, a murit în condiții suspecte.

De aproape 14 luni, familia încearcă să afle ce-a mers atât de greșit în operație, încât pacienta a murit. Conducerea spitalului, Institutul de Medicină Legală (IML) Iași și Colegiul Medicilor au făcut scut în jurul medicului Cezar Eugen Popescu, pe-atunci director medical la Neuro.
Uluitor, necropsia a durat 9 luni, extrem de mult. Și când a venit, medicul legist a reținut drept cauză a decesului: „Anevrism rupt de aortă abdominală”. Specialist contactat de REPORTER DE IAȘI: „Concluzia este o aberație, se încearcă mușamalizarea”.

Necropsie după 10 luni!

Cronologia cazului arată cum mașinăria Sistemului a făcut tot posibilul pentru a ascunde sau măcar întârzia aflarea adevărului. Rudele victimei, cu sprijinul avocaților, au mers pe două căi: o procedură administrativă la Colegiul Medicilor și una penală, sub forma unei plângeri pentru infracțiunea de ucidere din culpă. La Colegiul Medicilor nu s-a întâmplat mare lucru până acum.
Pe latura penală: pe 30 septembrie Emilia Coțovanu a murit, iar pe 1 octombrie, organele de cercetare penală au cerut IML Iași efectuarea necropsiei.
Pe 20 noiembrie 2018, anchetatorii au cerut spitalului copii după documentele medicale ale victimei. Abia în iunie anul acesta s-a efectuat raportul de expertiză medico-legală, necropsia adică.
Iar în august, familia, printr-un expert, a formulat obiecțiuni la concluziile raportului de necropsie. „Vrem să știm ce s-a întâmplat, însă totul durează foarte mult”, a declarat Alexandra Coțovanu, nepoata victimei.

Managerul Lucian Eva se laudă cu un Centru de Excelență în Neurologie, dar refuză să explice un episod dramatic, moartea unui om în spitalul său

Raportul medico-legal, subiectiv și dezinformează

Expertul parte ales de familia Coțovanu, în fapt un medic din altă localitate, a studiat raportul de expertiză medico-legală și a constatat că acesta conține multiple inadvertențe: „Concluziile sunt ilogice, conțin afirmații contradictorii (...). Certificatul Medical de Constatare a Decesului obiectivează o cauză a morții care este diferită de cea specificată în concluziile raportului (...). Concluziile conțin informații false, se fundamentează pe prezumția medicului legist și ignoră elementele patologice obiective. Concluziile induc în eroare și dezinformează”.

Turnura: ruptura aortei chiar în timpul operației

După aceste considerente de ordin general, expertul a explicat în ce constau dubiile sale. În raport, medicul legist a notat: „Moartea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința unui anevrism rupt de aortă abdominală la un organism cu tare organice”.
Dar expertul parte ales a spus că din necropsie lipsesc elemente importante. „Constatarea macroscopică a medicului legist, pe lângă faptul că nu descrie anevrismul (diametru, lungime), nu specifică nicio discontinuitate a peretelui, unde este localizată, ce  morfologie are, pe ce lungime se întinde. Deși, conform propriei descrieri, medicul legist nu a văzut o ruptură, o discontinuitate în peretele aortic, totuși menționează în diagnosticul macroscopic «anevrism rupt de aortă abdominală». Având în vedere faptul că nu a văzut ruptura aortică, înțelegem că diagnosticul macroscopic susmenționat este o prezumție a medicului legist, fără temei obiectiv”, a menționat expertul.

Hernia de disc e un traumatism banal, rezolvat printr-o operație care durează jumătate de oră. Nu se moare niciodată din hernie de disc

Un expert contrazice această teză

Pe această speță, REPORTER DE IAȘI a consultat un alt specialist, un medic cu experiență, care a explicat ipotezele și faptul că adevărul poate fi simplu determinat dacă se respectă câțiva pași.
1) „Anevrismul ar trebui să existe fizic. O bucată de 10-20 de centimetri de arteră aortă, cu anevrismul prezent, ar fi trebuit să rămână ca probă până la soluționarea cazului într-un borcan cu formol”, a declarat specialistul.
2) Aorta, în fapt un mare vas de sânge cu dimensiunea de 2-3 centimetri, trebuia să fie dilatată, ca o bolfă, cu semn de ruptură. „Iar în secțiune, trebuia să se vadă ateromul, substanță galbenă, cauză a slăbirii vasului”, a menționat medicul.
3) Un medic cu experiența lui Cezar Popescu ar fi identificat anevrismul încă din faza investigațiilor pre-operatorii. „Exclus să intri într-o astfel de operație fără RMN sau CT la coloana lombară. Iar RMN-ul sau CT-ul ar fi arătat acest anevrism”, a spus medicul, sub rezerva anonimatului.
4) Foaia de observație, în fapt jurnalul de bord al operației, trebuie să menționeze clar în ce a constat intervenția, care a fost metoda folosită, fiecare pas urmat.

Endoscopic, medicul poate înțepa aorta

Faptul că anevrismul rupt a fost identificat drept cauză a decesului, dar acest anevrism nu este descris în necropsie, l-a determinat pe specialistul contactat de REPORTER DE IAȘI să lanseze o nouă ipoteză.
Astfel, operația de hernie de disc se putea face clasic sau endoscopic. „În metoda clasică, cu bisturiu, cu tăiere și depărtător, medicul are câmp vizual, este stăpân pe operație”, a descris doctorul.
Fiind minim invazivă, varianta endoscopică e preferată atât pentru pacient, care se recuperează mai rapid, cât și pentru medic, ca să-și arate măiestria, folosind noile tehnologii. Practic, se operează printr-un canal de lucru, scoaterea fragmentului care s-a deplasat făcându-se sub controlul unei camere video. Se introduc un fir de ghidare, un dilatator conic și tubul pe care va intra camera.
„Există riscul ca atunci când acestea sunt introduse, să se meargă prea departe și să se înțepe aorta sau vena cavă”, a spus medicul.
În acest caz s-a intervenit la discurile L4-L5 stânga, iar cauza hemoragiei nu a fost deslușită, raportul necropsiei nu o lămurește.

Mihaela Coțovanu avea 61 de ani, fiind o anonimă intrată pe porțile unui mare spital pentru care o viață e anulată de tăvălugul Sistemului. Medicina Legală, Colegiul Medicilor, DSP, Parchetul tergiversează dosarul, făcând ca probele să fie imposibil de administrat odată cu trecerea timpului

Medicul legist se contrazice singur

Neconcordanțele din raportul de necropsie au fost surprinse și de expertul parte ales de familia Coțovanu. „Medicul legist, după efectuarea autopsiei, a specificat în CMCD drept cauză de deces hernia de disc care a necesitat operație în urma căreia a survenit hemoragia cu formarea hematomului retroperitoneal care a indus insuficiență cardio-respiratorie și decesul pacientei.
Conform concluziilor Raportului de expertiză medico-legală, cauza morții este alta, anevrismul aortic rupt. Așadar, după aceeași autopsie, același medic legist a stabilit două cauze diferite de deces. Cu privire la acest aspect este necesar a se stabili cauza decesului, respectiv: pacienta a decedat de la hernia care a necesitat operație sau de la anevrismul rupt?”, a notat expertul. Obiecțiunile formulate de acesta au fost admise, organele de cercetare penală au dispus deja efectuarea unei noi expertize medico-legale.

Doctorul Popescu și directorul Eva: „No comment!”

Doctorul contactat de REPORTER DE IAȘI susține că medicul care a operat, Cezar Eugen Popescu, are de dat explicații, indiferent de ipoteze. „Dacă pacientul avea într-adevăr anevrism de aortă, nu avea ce să caute în sala de operație. Înseamnă că nu a fost suficient investigată anterior. Dacă nu avea anevrism, înseamnă că hemoragia a fost cauzată de altceva”, a precizat acesta.
Medicul Cezar Eugen Popescu a refuzat să vorbească despre acest caz cu jurnaliștii REPORTER DE IAȘI. „Nu am nimic de declarat”, a spus Popescu, care a menționat totuși că în această speță și-a angajat un avocat. Între timp, în urmă cu două luni, Popescu a demisionat din funcția de director medical la Neuro, poziție pe care o ocupa din 2007.
„Nu am nimic de spus”, a fost și reacția lui Lucian Eva, managerul spitalului, deși i s-a cerut să precizeze dacă opreația care a provocat moartea pacientei a fost o intervenție endoscopică sau prin metoda clasică. L-am întrebat de ce a demisionat doctorul Popescu din funcția de director medical. „Demisia e un act unilateral, nu comentez”, a declarat, scurt, Lucian Eva.

VOM REVENI.

Din punctul nostru de vedere suntem primii care vrem să aflăm adevărul. În privinţa familiei, regretăm profund cele întâmplate, vom demara o anchetă internă, vom comunica şi vom avea toată transparenţa necesară pentru a afla şi noi adevărul.

Lucian Eva, managerul Spitalului Neuro, citat de Ziarul de Iași. pe 3 octombrie 2018. La mai bine de un an distanță, Eva nu vrea să spună ce a provocat moartea acelei paciente

Article image
Managerul de la Neuro a șters de pe site câștigătorii concursului, caz unic în sistemul spitalicesc din România. Cei patru cercetători activează la Institutul „Petru Poni”, dar iau salarii de la spital. Lucian Eva n-are bază materială, n-are buget, n-are spații, aparatură, n-are nici măcar niște obiective, dar face „cercetare”. Astfel, a rezolvat fiii și fiicele unor importante personalități locale. Cel mai mare secret: Lu...
Autor Cezar Moraru Anchete 10 Iulie 2019

Article image
Directorul de la Neuro se pune singur în 10 gărzi pe lună, care îi dublează salariul. Deține un adevărat record la nivelul orașului: face gardă de 24 de ore la fiecare 3 zile. Își alege linia cea mai ușoară, în care e cel mai puțin solicitat. E medicul cu cel mai mare salariu din Iași: 25.000 de lei net/lună. Ia decizii în interes personal, transformând spitalul în moșia sa proprie. Caz unic printre managerii de spitale. L...
Autor Cezar Moraru Anchete 08 Iulie 2019

 


Citeste si...
Nota
(1 Vote)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: