Items filtered by date: Joi, 18 Ianuarie 2018

O retrocedare blocată cu anii pentru fostul comisar de poliţie Alexandru Tărnăuceanu s-a rezolvat deodată, „pe repede înainte” n Primit în iunie 2017, terenul de 3 hectare de pe malul lacului Aroneanu a fost vândut la preţ subevaluat, Tărnăuceanu pretextând: „N-aveam nevoie de bani” n Schema seamănă cu cele din retrocedări dubioase cercetate în trecut de DNA.

13 ani s-a chinuit fostul comisar şef de poliţie Alexandru Radu Tărnăuceanu să intre în posesia a trei hectare de teren, moştenire de la părinţi. Iar când i-a primit, în sfârşit, i-a vândut în doar câteva săptămâni. La un preţ incredibil de mic. Explicaţia pensionarului MAI, absolut uluitoare: „N-aveam nevoie de bani”.

Ca și cum ai câștiga la Loto

Punerea în posesie, emiterea titlului de proprietate, dar şi vânzarea a 30.000 de metri pătraţi pe malul lacului Aroneanu s-au petrecut toate în doar câteva luni. Succesiunea evenimentelor sugerează că, după 13 ani de ghinion, norocul i-a surâs comisarului Tărnăuceanu: a fost ales, din vraful de dosare, tocmai el. Asta, da, coincidenţă! La fel de spectaculos, în aceeaşi zonă şi cam în aceeaşi perioadă, au fost împroprietărite şi neamurile viceprimarului Gabriel Harabagiu. 1,5 hectare de teren au ajuns la soacra acestuia.

În schimb, pentru muritorii de rând, Primăria nu are teren de dat. „Această punere în posesie contrastează cu sutele de refuzuri ale Primăriei la notificările cetăţenilor care fac cereri de acordare în compensare a altor bunuri cu motivarea că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL.

Cum l-a luat, l-a şi dat

Concret, Tărnăuceanu a primit cele trei hectare pe malul lacului Aroneanu în iunie 2017 şi le-a înstrăinat în octombrie în schimbul a doar 268.138 lei, echivalentul a 60.000 de euro. Tărnăuceanu i-a dat terenul lui Mircea Apostu (om de afaceri, fost sponsor al echipei de fotbal feminin Navobi), în fapt un interpus al controversatului basarabean Ion Drăniceru. Acesta este, pe scurt, deznodământul cel puţin curios al unui anevoios proces de reconstituire a dreptului de proprietate.

Două titluri pe acelaşi teren

Pe larg, povestea stă în felul următor: Dumitru Tărnăuceanu (tatăl comisarului şef de poliţie Alexandru Radu) a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar din 2003. Un an mai târziu, acestuia i-a fost emis un titlu de proprietate pentru trei hectare în extravilanul comunei Ciurea. Când fiul, comisarul de poliţie, a cerut punerea efectivă în posesie, a aflat că exista suprapunere. Adică, fix pe acel teren era, încă din 2001, un alt proprietar, Ioana Cătuneanu. „Terenul a fost vândut succesiv mai multor persoane, fiind construite şi mai multe case”, a precizat Alexandru Radu Tărnăuceanu.

Cereri peste cereri
La 10 ani de la emiterea titlului, Tărnăuceanu a pornit asaltul pentru a primi o altă suprafaţă, tot de trei hectare, în locul celei din Ciurea pe care era suprapunere. Astfel, în 19 februarie 2014, comisarul de poliţie a cerut Primăriei „punerea în posesie pe un alt amplasament aflat la dispoziţia comisiei de fond funciar Iaşi”. În iulie 2014, avocaţii lui Tărnăuceanu au făcut o altă adresă către Primăria Iaşi, cu acelaşi subiect: cele trei hectare. În august 2014, Comisia locală, prin primarul Iaşului, a cerut comisiei judeţene anularea titlului din 2004, admiţând suprapunerea.

Comisarul, fiert la foc mic

Dosarul lui Tărnăuceanu a căzut în uitare. Mai bine de un an, nu s-a mai întâmplat nimic relevant. Doar că moştenitorul a bombardat autorităţile cu solicitări de teren. Abia pe 5 octombrie 2015, Comisia judeţeană a luat în discuţie cererea comisiei locale de fond funciar şi a anulat respectivul titlu. Totodată, Comisia judeţeană a dispus „emiterea unui alt titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe un alt amplasament pe raza municipiului Iaşi”.

Şi iarăşi impas. Abia în vara lui 2017 Tărnăuceanu a fost pus în posesie. Surpriză uriaşă: trei hectare pe malul lacului Aroneanu, la maximum un kilometru jumătate de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe.

O vânzare inexplicabilă

Dar cea mai mare surpriză a fost alta. După 13 ani, sute de adrese, sute de drumuri la Primărie, Prefectură, Ciurea, Cadastru, cu două-trei rânduri de avocaţi, Tărnăuceanu ia terenul (estimat acum la minimum 750.000 de euro) şi-l dă imediat cu doar 60.000 euro lui Mircea Apostu. În plus, experţii imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro. Şi asta după 13 ani de luptă cu instituţiile statului. Apostu, interfaţa basarabeanului Drăniceru, a anunţat că vrea să ridice pe acel teren câteva zeci de blocuri.

Pe terenul de pe malul lacului Aroneanu va fi construit un complex imobiliar

Chirica a refuzat o cerere, motivând că n-are 450 mp
Pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă. În această cheie sunt trataţi cetăţenii dacă privim, comparativ, cazurile Tărnăuceanu şi al soacrei viceprimarului Harabagiu vs Mariana Busuioc, o ieşeancă ce se chinuie de ani buni să obţină o bucată de teren de doar 450 mp.

Astfel, pe 11 iulie 2017, adică în perioada în care Tărnăuceanu şi neamurile lui Harabagiu luau terenurile din Aroneanu, Primăria Iaşi a refuzat-o pe Mariana Busuioc. „Se respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Iaşi, str. Corabiei nr. 1, formulată de d-na Busuioc Mariana (...) motivat de faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare, respectiv loc de joacă pentru copiii, parcare amenajată şi căi de acces”, se arată în răspunsul semnat de primarul Mihai Chirica.

În aceeaşi dispoziţie, Chirica a mai precizat: „Se respinge cererea de acordare în compensare a altor bunuri, motivat de faptul că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”. Cu alte cuvinte, Chirica a trimis-o la plimbare pe Mariana Busuioc. „Avem toate actele, în original. Am avut şi 6 procese cu Primăria. Acum, motivaţia a fost că n-au pământ. Adică, în tot Iaşul nu s-a găsit o bucată de teren de 450 mp”, a afirmat Ioana Lăzăroaia, fiica Marianei Busuioc.

„Din poziţia sa de viceprimar, Gabriel Harabagiu s-a ocupat personal şi, astfel, soacra sa a <<pus mâna>> pe un teren de 1,5 hectare în Moara de Vânt, lângă amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă. Acest lucru s-a întâmplat după o serie de <<malversaţiuni imobiliare>> ale familiei Harabagiu, orchestrate de către viceprimarul Iaşului (...) Îi solicit demisia viceprimarului Harabagiu pentru că se află într-un flagrant caz de incompatibilitate morală şi la limita legii. În acest moment, dumnealui foloseşte funcţia publică pentru îmbogăţirea sa şi a familiei sale”

Răzvan Timofciuc, consilier local PNL

Câţiva studenţi de la Facultatea de Drept din Iaşi, unde studiază fiul cel mic al actualului ministru al Justiţiei, susţin că acesta este favorizat de profesori. Astfel, Teodor Andrei a reuşit să avanseze în trei semestre consecutive de la Frecvenţă redusă la taxă şi, apoi, la studii finanţate de la buget. Dacă la admitere Toader Junior ocupa, în ordinea mediilor, locul 351 din 360 de admişi, acum este în top, printre vârfurile generaţiei sale. Nu este nici un secret că facultatea îl are ca „stăpân” neoficial pe Tudorel Toader.

Teodor Andrei Toader (21 de ani) este în prezent în Grupa III, în anul al treilea, alături de alţi 23 de studenţi. Colegii lui nu privesc cu ochi buni ascensiunea mezinului familiei Toader, pe care îl bănuiesc că ar fi favorizat de profesori la examene.

Coleg: „Un student mediocru“

„Teodor vine la cursuri, la seminarii, îşi dă cât de cât interesul. Dar nu se poate spune că excelează. Este un student mediocru şi este clar că notele sale sunt umflate. Mulţi profesori se tem să nu-l supere pe rectorul Toader şi atunci fiul se alege cu note de 10“, spune unul dintre colegii de grupă ai lui Teodor Toader.

Nici foştii colegi nu au cuvinte de laudă la adresa fiului lui Tudorel Toader. „Am fost coleg cu Teodor în semestrul al II-lea, anul I, la taxă. Şi eu am reuşit să trec la buget, dar nu e chiar aşa simplu. Nu eram în aceeaşi grupă, dar colegii lui mi-au spus că notele pe care le-a luat la unele examene au fost mai mari decât cunoştinţele sale la acele materii. Îl cunosc profesorii şi ştiu cine este tatăl lui. Cred că asta explică acele note“, spune un fost coleg de an.

„Puţini sunt profesorii care nu se tem de Tudorel Toader la Facultatea de Drept. Unul dintre ei este Valerius Ciucă. Alţi profesori buni, cărora nu le este frică de Toader, sunt Maria Michinici şi Mihai Dunea. Mai este şi Dan Mîţă. Restul nu prea îşi permit să comenteze în faţa lui Toader“, explică unul dintre studenţi.

Cât pe ce să fie respins

În 2015, după ce a terminat Colegiul Naţional „Costache Negruzzi“ din Iaşi, mezinul familiei Toader s-a orientat spre Facultatea de Drept, o tradiţie de familie. Teodor a dat examen la Cluj-Napoca, la „Babeş Bolyai“ şi la Iaşi, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“.

La facultatea care era condusă atunci de tatăl său a fost cât pe ce să nu fie admis. Având notă destul de mică la Bacalaureat, 8,75, Teodor a luat la limită testul de limbă română, singurul test, de altfel, la admitere: 5,70. Cu această notă, fiul cel mic al ministrului Justiţiei a reuşit cu greu să prindă un loc la Învăţământ cu Frecvenţă Redusă, unde plătea o taxă de 1.250 de lei pe semestru. Cu 7,27, în ordinea mediilor din acel an a ocupat locul 351 din 360 de admişi (200 la buget, 40 la taxă şi 120 la Frecvenţă Redusă).

Universitatea: „Aceste cereri sunt frecvente”

Ce a urmat reprezintă un caz demn de Cartea Recordurilor. Teodor Toader a reuşit într-un singur semestru să ia note ce i-au permis avansarea la forma de învăţământ cu taxă, la Zi, unde a plătit 1.400 lei pe semestru.

Explicaţia acestei treceri este dată de către reprezentanţii universităţii. „A fost admis şi înmatriculat la învăţământ cu frecvenţă redusă în anul 2015, unde a rămas tot semestrul I. În semestrul al doilea, în urma eliberării de locuri la învăţământ de zi, s-au aprobat nouă cereri de transfer de la IFR la zi, dar tot în regim cu taxă, printre care şi cea a lui Teodor Andrei Toader. Aceste cereri sunt frecvente şi obişnuite, se aprobă semestrial de către facultate, doar în limita locurilor la care renunţă alţi studenţi şi doar în ordinea mediilor“, se arată în precizarea oficială de la reprezentanţii unviersităţii ieşene. Pentru asta însă, Toader Junior a trebuit în acel semestru de la Frecvenţă Redusă să avanseze între primii 9 din cei 120 de studenţi. La admitere, la această formă de învăţământ era pe locul 111.

A ajuns să ia şi bursă

Ajuns la Zi, în regim cu taxă, Teodor nu s-a oprit. A fost văzut din nou de profesori drept printre cei mai buni şi a reuşit ca în semestrul următor, adică din anul al II-lea de studii, să scape de taxă şi să ajungă pe locurile finanţate de la buget.

„Locurile taxă-buget sunt redistribuite semestrial în funcţie de medie, procedeu automat, transparent şi valabil pentru toată Universitatea. În anul al doilea de studiu, în urma redistribuirii, Teodor Andrei Toader a trecut de la zi taxă la zi buget. În ceea ce priveşte repartizarea burselor, aceasta se face strict în ordinea mediilor, de către o comisie alcătuită în majoritate din studenţi. Având în vedere că listele mediilor, ale ordonării buget-taxă şi listele burselor sunt afişate semestrial şi pot fi verificate şi contestate, orice neregulă în acest proces este exclusă“, se arată în precizarea făcută de reprezentanţii universităţii ieşene.

Mai mult decât atât: în anul al III-lea, care a început în octombrie 2017, el ia şi bursă de studiu, în valoare de 630 lei. Se află în topul studenţilor din acest an fiind pe locul 11 în ordinea mediilor, după ce în semestrul anterior era pe 17.

Profesorii se feresc să vorbească

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle opinia decanului şi prodecanului Facultăţii de Drept legat de ascensiunea fulminantă a fiului cel mic al rectorului suspendat, însă aceştia au refuzat să vorbească. Decanul Septimiu Vasile Panainte a solicitat ca întrebările să-i fie comunicate în scris, prin Departamentul comunicare, în timp ce prodecanul Ioana Maria Costea s-a limitat să spună că a auzit de acest subiect, dar că nu este în măsură să vorbească. Soţul Ioanei Costea este consilier personal al lui Tudorel Toader la Ministerul Justiţiei.

REPORTER DE IAŞI a încercat să prezinte şi punctul de vedere al lui Tudorel Toader şi al mezinului Teodor, însă aceştia nu au putut fi contactaţi.

Fratele lui Teodor, Alexandru, este şi notar

Fratele cel mare, duşmanul protestatarilor

Celălalt fiu al lui Tudorel Toader, Alexandru Toader, care a fost şef de promoţie când tatăl său era decan, a ajuns din vară asistent universitar la aceeaşi Facultate de Drept. Alexandru Toader avea doctorat în Drept Penal, dar pentru a ocupa funcţia trebuia să deţină doctorat în Drept Civil.

Ajuns cadru didactic, Alexandru Toader a intrat în conflict deschis cu o parte dintre studenţi, după ce aceştia au protestat faţă de modificările propuse de către tatăl său la Legile Justiţiei. Fiul cel mare al ministrului a reclamat la Facebook o postare de pe reţea despre protestul studenţilor de la Drept.

Inspectorii de stat verifică la sânge dosarul de autorizare al investitorului cu blocul de 12 etaje de la CUG. Surparea s-a oprit de o săptămână, spune Daniel Niculiță. Îi lipsește studiul tehnic, dar el spune că acesta nu era necesar. Constructorii n-au văzut hruba de sub pământ, care a provocat tasarea, existând bănuiala că n-au făcut proiectul ca lumea. Dezvoltatorul a fost în toamnă la cumătria organizată de primarul Mihai Chirica.

Ca într-o telenovelă braziliană, totul e bine când se termină cu bine. Acesta este mesajul pe care-l transmite Daniel Niculiță, dezvoltatorul imobiliar de la terenul căruia a pornit surparea trotuarului din Rond Vechi CUG. „S-a rezolvat, e bine totul”, a spus Daniel Niculiță.

Pericolul a trecut, strada n-o mai ia la vale, deocamdată nu există niciun vinovat, doar un teribil ghinion. Cel care a realizat studiul geotehnic, Liviu Tarcan, spune că a lucrat ca la manual. Primarul Mihai Chirica, la cumătria căruia a fost prezent și Niculiță astă toamnă, a minimalizat și el evenimentul: „Nu este o tragedie”.

Așa că imobiliarul își poate continua nestingherit investiția: un bloc cu 12 etaje și cu două niveluri subterane. Singura supărare este că Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) i-a luat la puricat hârțoagele.

A străpuns un beci plin cu apă

La mai bine de o săptămână de la surparea terenului, Niculiță a făcut primele declarații detaliate. A explicat, din punctul său de vedere, cum s-a ajuns la surparea trotuarului. „Un pilot forat a străpuns un beci la 4 m adâncime și a intrat în gol. N-am știut de acel beci, aceste caverne e posibil să fie în tot orașul și e treabă Primăriei să facă studii geo și să le identifice. Beciul era cu boltă de piatră și era plin cu apă. Betonul s-a lăsat 20 cm, apoi pământul de deasupra, cu grosime de 4 m s-a antrenat, umplând golul. A fost o mișcare de tasare, nu o alunecare de teren”, a spus dezvoltatorul.

Acesta a adăugat că Inspectoratul de Stat în Construcții a făcut monitorizări dimineața și seara, zilnice, iar de marți nu mai e nicio variație. Au fost 40 cm până luni, apoi 2 mm și marți s-ar fi oprit. „Valorile sunt zero în acest moment”, a adăugat Niculiță.

Investitorul se victimizează

Între timp, pământul s-ar fi reașezat, golurile s-ar fi umplut. „Am avut noroc că piloții au rezistat, am forat piloți de 40 cm, deși inițial mi s-a spus că sunt suficienți cei de 30 cm (diametru)”, a spus investitorul. În ultimele zile, în presă au fost speculații cum că pentru acea lucrare ar fi fost necesar un studiu tehnic suplimentar. „Nu, acesta se face în situații excepționale, acel teren arăta că nu are goluri. Probabil mi se va caută ceva în documentație, dar toată a fost aprobată de Primărie. Nu eu am dat avizele, ci niște specialiști”, a afirmat Niculiță.

La fel de senin privește lucrurile și Liviu Tarcan, cel care a efectuat studiul geotehnic. „Lucrarea pe care am făcut-o a fost în parametri, nu-i mai trebuia nimic. Constructorul cred că a respectat, dovadă că piloții nu s-au deplasat”, a spus Tarcan care a adăugat că nu are absolut nimic ce să-și reproșeze.

Inspectoratul de Stat în Construcții n-a prezentat niciun raport pe acest caz, deși subiectul a trezit un interes public uriaș. „Nu pot să vă declar nimic. Faceți adresă oficială la București, dacă cei de acolo îmi permit îmi vor trimite mie întrebările. Eu răspund la ce vă interesează, trimit apoi la București și cei de acolo la dumneavoastră. Asta e procedura, altfel mă sancționează”, a spus Radu Lupășteanu, inspector șef la județeana ISC.

 

Am fost invitat de altcineva, era o obligație față de acea persoană, am stat un pic, am făcut act de prezența și am plecat”, Daniel Niculiță, dezvoltator imobiliar, despre prezența sa, în toamnă, la botezul fiului cel mic al primarului Mihai Chirica

Un alt investitor în imobiliare, Vasile Terciu, ridică un bloc lângă sediul SRI (fosta Bancă Agricolă), tot într-o zonă în pantă. „La mine n-a fost aproape deloc pânză freatică. Lucrez pe bază de proiect, pe studiul geotehnic, respect totul. Am pus piloți forați, la adâncimi cuprinse între 10 și 18 metri, exact așa cum prevede proiectul și n-am absolut nicio problemă”, a afirmat Terciu.

Poziția oficială a Primăriei

Singura comunicare serioasă pe acest subiect a Primăriei a fost făcută pe 11 ianuarie. Oficialii din Palatul Roznovanu au trimis presei un comunicat. Iată un fragment din acesta: „Din noaptea de marți spre miercuri, 9 spre 10 ianuarie, sub supravegherea reprezentanților municipalității și a specialiștilor, echipele investitorilor au executat lucrări de colmatare a golurilor produse în urma evacuării masive a apelor subterane care au angrenat și material nisipos, folosind material granular conform rețetelor specificate de geotehnicieni. De asemenea, au fost preluate izvoarele accidentale și degajate spre o zonă de evacuare controlată. Totodată, au fost instalate dispozitive și markeri de monitorizare a deplasărilor pe orizontală și verticală în vederea determinării vitezei de deplasare a masei de pământ dislocate. În cursul zilei de miercuri, 10 ianuarie, au continuat lucrările de stabilizare a laturii nordice a terenului prin executarea de umpluturi și evacuarea apelor subterane. De asemenea, a continuat monitorizarea alunecării terenului, însă nu s-au constatat modificări importante”.