Vremea va fi caldă în majoritatea regiunilor, în următoarele zile, iar la munte vremea se va răci, fiind aşteptate valori negative în timpul zilei şi ninsoare până pe 5 ianuarie, reiese din prognoza pe două săptămâni publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În Banat, vremea va fi deosebit de caldă în prima zi a intervalului 1-14 ianuarie, când media regională a temperaturilor maxime va fi de 11-12 grade.

‘Se va răci treptat în zilele următoare, astfel încât, pe 3 şi 4 ianuarie, media termică diurnă va fi de 5-6 grade. Ulterior, un nou proces de încălzire va determina, pe 7 – 8 ianuarie, temperaturi maxime de 12-13 grade, iar apoi regimul termic va marca o scădere, spre valori medii de aproximativ 6 grade, între 11 şi 14 ianuarie. Regimul termic nocturn nu va avea variaţii importante în prima săptămâna de prognoză, când temperaturile minime se vor situa între 0 şi 2 grade, apoi acestea vor creşte, spre 3 grade între 8 şi 10 ianuarie. Iar ultimele zile ale prognozei vor fi caracterizate de o tendinţă de scădere, spre valori medii situate în jurul a 0 grade, pe 13 şi 14 ianuarie. Se vor semnala precipitaţii la nivel local în intervalul 1 – 4 ianuarie, însă la mijlocul acestui interval acestea vor fi mai importante cantitativ. Ulterior, probabilitatea pentru precipitaţii va creşte abia după data de 9 ianuarie, însă acestea vor fi pe ariii restrânse şi în general slabe cantitativ’, informează ANM.

Intervalul de prognoză va debuta cu un proces de racire a vremii, în Crişana, care va determina o scădere a mediei temperaturilor maxime la scara întregii regiuni, de la aproximativ 11 grade în prima zi, spre 4-5 grade între 3 şi 5 ianuarie, când regimul termic va deveni apropiat de cel normal pentru prima decadă a lunii.

‘Apoi temperatura medie diurna va creşte din nou, spre 11-13 grade în intervalul 6 – 9 ianuarie, pentru ca ulterior să scadă treptat, până la 6 grade în intervalul 11 – 14 ianuarie. Temperaturile minime vor marca o scădere, de la 3 grade în primele două nopţi, spre -1 grad în jurul datei de 5 ianuarie, apoi vor creşte din nou, până la 2-3 grade între 8 şi 10 ianuarie. Ultimele zile vor fi caracaterizate de o noua scădere a regimului termic nocturn, astfel încât, la finalul intervalului de prognoză, se prognozează din nou o medie regionala de -2…-1 grad. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicata în intervalele 1 – 4 ianaurie şi 9 – 14 ianuarie, dar acestea se vor semnala pe arii mai extinse şi vor fi mai importante cantitativ în jurul datei de 2 ianuarie’, se arată în document.

Conform sursei citate, în Transilvania, în primele trei zile ale prognozei regimul termic diurn va marca o scădere, de la o valoare medie de 9 grade în prima zi, până la 3-4 grade în intervalul 3 – 5 ianuarie. Apoi temperaturile maxime vor fi în creştere, din nou spre 9 grade în 7 ianuarie, dată după care vremea se va răci uşor de la o zi la alta, astfel încât media regionala a maximelor în intervalul 11 – 14 ianuarie va fi de 4 grade.

‘Temperaturile minime la scara întregii regiuni nu vor avea o variaţie semnifiicativă pe parcursul celor doua săptămâni de prognoză, iar media lor se va situa în jurul a 0 grade în primele trei zile ale intervalului, apoi se va situa între -4 şi -2 grade, cu cele mai scăzute valori pe 6 şi 7 ianuarie şi, din nou, pe 13 şi 14 ianuarie. Probabilitatea pentru precipitaţii la nivel local va fi mai ridicată în intervalele 2-4 şi 10 – 14 ianuarie, dar numai în jurul datei de 2 ianuarie acestea pot fi mai importante cantitativ’, informează meteorologii.

În Maramureş, în primele zile ale intervalului de prognoză se va desfăşura un proces de răcire treptată a vremii, astfel încât temperaturile maxime vor scădea, în medie regională, de la 8-9 grade la început, spre 3 grade pe 4 – 5 ianuarie.

‘Apoi regimul termic va marca o creştere, iar maximele vor atinge 9-10 grade pe 7 – 8 ianuarie. Ulterior, vremea se va raci din noul treptat, iar în ultimele zile ale celei de a doua săptămâni de prognoză media maximelor diurne va fi de 4…5 grade. În ceea ce priveşte evoluţia temperaturilor minime, acestea se vor menţine în jurul unei valori medii de 1…2 grade în primele nopţi, apoi vor scădea spre – 2 grade la sfârşitul primei săptămâni. În a doua săptămână regimul termic nocturn va fi caracterizat prin valori de -2…0 grade, în medie. Vor fi precipitaţii aproape în fiecare zi a intervalului de prognoza, exceptând intervalul 5 – 9 ianuarie, când probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă. Cantităţi mai importante de apa se pot consemna în jurul datei de 2 ianuarie’, mai arată ANM.

În prima zi a intervalului vremea va fi deosebit de caldă, în Moldova, cu temperaturi medii maxime la nivel de regiune de 9-11 grade, apoi până în 5 ianuarie vremea se va răci, însă valorile termice se vor menţine peste mediile multianuale.

‘La finalul acestei perioade, temperaturile medii diurne vor fi de 4…6 grade, iar cele minime medii se vor situa între -3 şi -1 grad. În următoarele 2 zile vremea se va încălzi accentuat, media maximelor diurne se va apropia din nou de 9…10 grade, iar a minimelor nocturne va fi uşor negativă. În ultima parte a intervalului vremea se va raci treptat, apoi nu vor fi variaţii însemnate de la o zi la alta. Temperaturile din timpul zilei vor ajunge la 2 şi 6 grade, iar noaptea se vor situa între -4 şi 0 grade, caracterizând o vreme relativ caldă pentru a doua decadă a lunii ianuarie. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicata în intervalul 2 – 4 ianuarie, în special pe data de 2-3 ianuarie, când se pot înregistra cantităţi mai importante, precum şi după data de 8 ianuarie’, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

În Dobrogea, vremea va fi caldă la începutul intervalului, când se vor înregistra temperaturi maxime situate, în medie, în jurul valorii de 10 grade.

‘Apoi regimul termic diurn va marca o scădere şi va fi caracterizat prin valori de 7…8 grade în intervalul 3 – 6 ianuarie. Ulterior, vremea se va încălzi uşor, iar în jurul datei de 7 – 8 ianuarie se vor atinge temperaturi maxime de 9-10 grade. În ultimele zile ale intervalului de prognoză, temperaturile diurne vor scădea, din nou, spre medii de 6-7 grade. Temperaturile nocturne nu vor avea variaţii importante pe parcursul celor 2 săptămâni de prognoză şi se vor situa, în general, între 0 şi 4 grade, cu cele mai scăzute valori în jurul datei de 6 ianuarie şi cele mai ridicate pe 3, 9 şi 10 ianuarie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi mai ridicată între 2 şi 4 ianuarie, dar şi între 9 şi 13 ianuarie, însă acestea se vor semnala pe arii mai extinse în jurul datei de 3 ianuarie. În celelalte zile, condiţiile pentru precipitaţii vor fi reduse’, precizează documentul citat.

Temperaturile medii diurne se vor încadra de la 11 grade, în prima zi, până la 6-8 grade în intervalul 2 – 6 ianuarie, în Muntenia.

În zilele de 7 şi 8 ianuarie, vremea se va încălzi, astfel încât mediile diurne se vor apropia de 10 grade. Către finalul celor două săptămâni, vremea va intra din nou într-un proces de răcire, iar media maximelor va fi de 5-6 grade, caracterizând în continuare o vreme mai calda decât în mod normal la aceasta data.

‘În timpul nopţilor, temperaturile medii nu vor avea variaţii importante, încadrându-se între -1 şi 1 grad, cu cele mai coborâte valori în jurul datei de 6 ianuarie. Prin urmare, atât în timpul nopţilor, cât şi ziua, temperaturile vor caracteriza o vreme caldă pentru prima jumătate a lunii ianuarie. Sub aspectul precipitaţiilor, probabilitatea va fi mai ridicată în intervalul 2-4 ianuarie, precum şi după mijlocul celei de-a doua săptămâni. În rest, posibilitatea apariţiei precipitaţiilor va fi nesemnificativă’, mai arată ANM.

În Oltenia, valorile termice diurne vor scădea de la o valoare medie de 11 grade în prima zi spre 6-7 grade între 2 şi 6 ianuarie, apoi pe 7 şi 8 ianuarie vremea va deveni din nou caldă, cu o medie de 9 grade a temperaturilor maxime.

‘Va urma un proces de răcire, care va determina scăderea spre 5-6 grade, în medie, a temperaturilor maxime spre finalul celei de a doua săptămâni de prognoză. Regimul termic nocturn nu va avea variaţii semnificative pe parcursul celor două săptămâni de prognoză şi va fi caracterizat de valori medii alte temperaturilor minime situate, în general, între -2 şi 2 grade, cu cele mai scăzute valori în jurul datei de 6 ianuarie. Din punct de vedere al precipitaţiilor, posibilitatea de apariţie va fi foarte redusă în intervalul 5-8 ianuarie, dar în celelalte zile va fi mai mare, cu precădere în jurul datelor de 2, 10 şi 11 ianuarie, când precipitaţiile se pot semnala pe arii mai extinse’, spun meteorologii.

La Munte, în primele 5 zile ale intervalului vremea se vă raci, astfel că temperaturile medii vor ajunge să fie negative şi în timpul zilei. Noaptea, la altitudini mari, valorile termice se vor apropia de pragul gerului (-10 grade). Vor urma 3 zile în care vremea se va încălzi accentuat, apoi va debuta un nou proces de răcire, care va dura până în jurul datei de 11 ianuarie. În ultimele zile ale intervalului de prognoză nu vor fi variaţii termice semnificative de la o zi la alta. În timpul zilei temperaturile se vor situa în jurul valorii de 0 grade, iar minimele medii ale nopţii vor fi cuprinse în general, între -10 şi -5 grade. În ansamblu, vremea va fi mai caldă decât în mod normal pe tot parcursul intervalului analizat. Cele mai ridicate şanse de apariţie a precipitaţiilor, predominant sub forma de ninsoare, vor fi în intervalele de 2 – 5 şi 9 – 14 ianuarie.(Agerpres/FOTO arhiva jurnalul national)

Salariile celor mai mulţi dintre români vor creşte, a afirmat vineri premierul Mihai Tudose, precizând că, în anumite domenii, va exista ‘o echilibrare’, iar ‘excesele’ nu se vor mai regăsi.

‘Nu putem vorbi de Legea salarizării unitare fără să vorbim de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, bineînţeles, repet, ele fiind plătite în continuare de către angajator. Paradigma în care această lege a fost scrisă şi trecută prin Parlament, pe care Guvernul acum este obligat să o aplice ca şi executiv, este o echilibrare şi o justiţie socială, fiindcă în anumite domenii anumite lefuri – care da, vor scădea – au luat-o razna complet. (…) Angajaţi la stat, care aveau lefuri de două, de trei, de patru ori cât preşedintele României’, a declarat Tudose, la România TV.

El a precizat că, datorită măsurilor adoptate, lucrurile se vor aşeza ‘pe o normalitate’.

‘Acolo unde exista normalitate, la cei mai mulţi dintre români, marea majoritate de fapt, salariile vor creşte. O să ajungă până în 2022 la plafonul stabilit prin lege. (…) La unii cresc cu 5% începând cu ianuarie, 4,7%, apoi din martie cu încă 25%, la alţii cresc de la începutul anului cu 25%, în funcţie de categoriile sociale. Important este că la toată lumea va creşte, repet, cu excepţiile stabilite prin lege, (…) unde anumite excese nu se mai regăsesc’, a spus Tudose.

El a dat exemplu şefii de la APIA: ‘Angajaţii de la APIA, şefii erau nemulţumiţi cu 120 de milioane de lei pe lună, în lei vechi (…) Haideţi să rămână un pic nemulţumiţi, să revină cu picioarele pe pământ’.

De asemenea, şeful Executivului a dat asigurări că salariile nu vor scădea ca urmare a trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat.

‘Dacă vorbim despre angajaţii la stat, lucrurile sunt foarte clare. Statul evident că va respecta logica şi spiritul legii. Dacă vorbim de angajatul la privat, acolo este foarte simplu. Legea îi dă posibilitatea ca, păstrând cheltuielile cu angajatul, angajatorul să mărească salariul angajatului. Chiar dacă pentru început, în unele cazuri, este vorba despre sume foarte mici, 2, 3, 10, 15 lei. Cel mai mare câştig (…) îl vor avea pe termen lung, în sensul că va creşte contribuţia la fondul de pensii, la Casa de Asigurări Sociale, şi va beneficia de o pensie cu 10, 15, 20% mai mare’, a arătat Tudose.

Totodată, şeful Guvernului a precizat că în bugetul pentru 2018 ‘lucrurile încep să se echilibreze’.

‘Nu mai există acea gaură fără fund a bugetului de pensii al României care trebuia tot timpul alimentat din alte venituri. (…) Ne-a ajutat foarte mult şi dezvoltarea României, creşterea economiei’, a mai afirmat Tudose.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

„Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

„Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

„Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

„Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

„Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

„În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

„Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

„Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

„Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

„Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

„Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

„În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Proiecţia bugetară pe anul viitor a ajuns pe masa comisiilor reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.

Votul final asupra documentului este programat în plenul reunit pe 21 decembrie.

Liberalii au depus peste 300 de amendamente, iar principalele domenii vizate sunt educaţia, sănătatea şi administraţia locală.

Alte amendamente ale liberalilor se referă la revenirea accizei la combustibil, la nivelul anterior majorării şi renunţarea la Split TVA.

Şi USR a depus peste 200 de amendamente la proiectul de buget pe anul viitor. Formaţiunea vrea mai mulţi bani pentru investiţii concrete în infrastructură şi mai puţine resurse pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Nu mai puţin de 3.000 de amendamente au depus parlamentarii de la PMP, ei doresc alocarea de resurse suplimentare pentru continuarea lucrărilor la Centura Bucureştiului, dar şi construirea a 1.400 de grădiniţe în principalele localităţi din România.

PSD susţine că proiecţîa pentru 2018 este una echilibrată şi bine construită, se bazează pe o creştere economică de 5,5% şi prevede fonduri mai mari pentru sănătate, educaţie şi agricultură. De o creştere substanţială de peste 40% ar urma să beneficieze şi infrastructura. Cheltuielile de personal cresc cu 11,6 miliarde de lei faţă de anul acesta, pe fondul aplicării legii salarizării, dar şi cheltuielile cu investiţiile vor fi mai mari cu 13 miliarde. (Rador/ FOTO adevarul.ro)

Construcţia bugetară pentru anul viitor se bazează pe o creştere economică de 5,5%, un deficit bugetar de sub 3 procente din Produsul Intern Brut şi o inflatie medie anuală de 3,1%.

Ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, susţine că priorităţile Executivului pentru 2018 sunt sănătatea, educaţia şi investiţiile:

Ionuţ Mişa: În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale care au fost discutate şi promise, potrivit calendarului stabilit prin Legea salarizării unitare şi angajamentul creşterii punctului de pensie cu 10%. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetarilor în anul 2018 le înregistrează contribuţiile, cu 10,1%, urmate de TVA, cu 6,8%, accize, 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit de 2,3% din Produsul Intern Brut.

Proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise Parlamentului.

Mâine, conducerea Legislativului va stabili calendarul dezbaterii şi aprobării documentelor. (Rador/ FOTO rador.ro)

Deputatul Camelia Gavrilă revine argumentat  asupra importanței Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, o simbolică autostradă a unirii.

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, subliniază  importanța faptelor concrete în înfăptuirea unității naționale – ca proces continuu prin care valorile și idealurile trecutului sunt preluate și actualizate în timpurile moderne,în prezentul nostru. Acesta ar trebui să fie un laitmotiv al Zilei Naționale a României și un demers comun prin care să dovedim responsabilitate, guvernare rațională și echitabilă, implicare, dincolo de doctrine, ideologii și programe politice care pot avea nuanțe firești sau accente diferite.  

 Afirmam în apropierea zilei de 1 Decembrie, la aceeași tribună, faptul că ,, astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de unitate națională, de o unitate a partidelor politice în realizarea proiectelor de țară, de o unitate a celor peste 3 milioane de români din diaspora, dar și a celor ce trăiesc în țară.”

 În acest sens, deputat PSD de Iași Camelia Gavrilă subliniază importanța autostrăzii Iași-Târgu Mureș ce reprezintă un proiect de țară mult susținut și așteptat de locuitorii Moldovei, de investitori, de românii din Republica Moldova, dar și de toți actorii implicați în proiecte civice, politice, economice sau culturale. Dezbateri, declarații politice, interviuri, interpelări, articole de presă, nenumarate demersuri s-au consumat periodic, repetitiv. Și, totuși, nu consemnăm nici o finalitate până astăzi, încercările și presiunile nu s-au concretizat decât în studii de fezabilitate, în idei și opinii, în programe politice sau memorii de susținere care sunt utile dacă sunt constructive și îmbunătățesc procesul fără a-l încetini, fără a amâna sau eventual elimina sensurile într-un dialog steril.

Deputatul ieșean  prezintă în Plenul Parlamentului o scurtă retrospectivă a  inițiativelor și activităților realizate pentru această autostradă începute în luna mai 2007, atunci când a fost publicat anunțul pentru licitația „Elaborare Studiu de Prefezabilitate pentru autostrada Târgu Mureș – Iași – Sculeni“. În anul 2009, CNADNR (actuala CNAIR - Companie Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) scoate la licitație realizarea studiului de fezabilitate pentru autostradă, împărțită în trei loturi. În iulie 2012, specialiștii din Ministerul Transporturilor au elaborat indicatorii tehnico-economici pentru proiectul Tg. Mureș - Iași la un cost de 8,9 miliarde de euro, cu mult peste cele 6,4 miliarde de euro menționate în primul studiu de fezabiliate. În iunie 2014, CNADNR a scos la licitație realizarea studiului de fezabiliate pe cele trei sectoare ale autostrăzii: Tg. Mureş - Ditrău, Ditrău - Tg. Neamţ şi Tg. Neamţ - Iaşi - Ungheni, iar  în februarie 2015 au fost deschise ofertele de reactualizare a unor studii de fezabilitate. Peste 10 ani de studii de fezabilitate, dezbateri aprinse, poziții ale demnitarilor români și ale parlamentarilor deopotrivă  nu au reușit să  îndeplinească scopul clar cerut de cetățeni, de logica economică și socială, de societatea civilă, o autostradă care să unească ținuturi, economii, oameni și locuri. 

Astăzi, la 10 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, autostrada Iași - Târgu Mureș ar putea uni una dintre regiunile modeste și sărace, mai puțin dezvoltate, cu centrul de dezvoltare și civilizație europeană, ar apropia regiuni culturale diferite, constituind o punte de legătură între Republica Moldova, regiunea de Nord- Est a Moldovei, orașe importante, pe de o parte, și Transilvania, Occidentul Europei, modelul de dezvoltare europeană pe care l-am asumat cu toții, pe de altă parte.

            În preambulul dezbaterilor asupra proiectului de buget pentru anul 2018, revin cu insistență asupra temei și invit la receptivitate, la abordare echilibrată și rațională, la o previziune financiară clară pentru bugetul din anul 2018 pe speța propusă atenției Parlamentului și astăzi, încă o dată, ca pledoarie și argumentație pentru o abordare corectă și echitabilă. Asemenea unui antreprenor, România anului 2018 trebuie să își prioritizeze domeniile cheie, să asigure o educație și un sistem medical de calitate, firești pentru secolul XXI, fără a elimina, însă, segmentul investițional, privirea spre viitor, măsurile necesare pentru dezvoltarea echilibrată a țării.

Anul 2018 trebuie să fie un an de start pentru acest proiect, an în care se poate face trecerea de la vorbe și promisiuni, la fapte concrete și corecte, un an care să se raporteze la trecutul național de acum un secol, la efervescența și dăruirea umană din acele timpuri. Acest efort trebuie să fie unul susținut prin acțiunile politice, prin actul concret de guvernare al decidenților, prin implicarea societății civile, prin armonizarea eforturilor, dincolo de proiectele fiecărei regiuni, dincolo de inevitabile subiectivități și proiecte locale.  

            În concluzie, este evident că noi, parlamentarii ieșeni, în calitate de promotori ai proiectelor și opțiunilor circumscripțiilor pe care le reprezentăm în Parlamentul României, suntem datori să abordăm acest subiect și să îl plasăm prioritar pe ordinea de zi a Guvernului.  În atmosfera de emulație, dar și de analiză și reflecție responsabilă, generate de o nouă aniversare a sărbătorii naționale,  adresez un apel spre unitate parlamentarilor din regiunea Moldovei, reprezentanților Guvernului, în sensul că o țară nu trebuie să se dezvolte inegal, fragmentar, având încă zone cu un real decalaj financiar, economic și  social.

Sănătatea, educaţia şi infrastructura sunt ‘bazele’ bugetului pe anul 2018, a afirmat, astăzi, premierul Mihai Tudose, după ședința Guvernului, precizând că se păstrează şi 2% din PIB pentru apărare.

Potrivit şefului Executivului, săptămâna viitoare vor fi disponibile toate cifrele referitoare la bugetul pe anul viitor.

Tudose a precizat că se va renunța la măsurile restrictive în privinţa angajărilor, respectiv, o angajare la două ieşiri din sistem.

În ceea ce priveşte tichetele de vacanţă, şeful Guvernului a mai spus că acestea se vor da în primele două luni ale anului viitor, iau în domenii precum sănătatea nu vor exista măsuri de austeritate.

Premierul Mihai Tudose a mai afirmat că Statele Unite sunt şi trebuie să rămână principalul aliat strategic al României, atât pe partea militară, cât şi din punct de vedere economic.

Totodată, şeful Executivului a spus că în mesajul transmis de Departamentul de Stat al SUA nu s-a regăsit Guvernul. Mihai Tudose a adăugat că nu a avut nicio comunicare cu reprezentanţii Statelor Unite după comunicatul Departamentului de Stat al SUA.

De asemenea, premierul a precizat că nu a citit scrisoarea transmisă de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, ca urmare a comunicatului Departamentului de Stat al SUA privind modificările aduse legilor justiției. (Rador/ FOTO Romania TV)

Ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Marian Pop, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută duminică la Iaşi, că pentru anul 2018 învăţământul va avea pregătit cel mai mare buget din ultimii 10 ani.

Aflat la Iaşi pentru a lua parte la întrunirea Consiliului Naţional a Rectorilor (CNR), ministrul Educaţiei a declarat că bugetul pentru educaţie în 2018 va fi cel mai mare din ultimii 10 ani şi că vor fi asigurate toate creşterile salariale promise.

‘Avem un buget maximal, dacă îl pot numi aşa. Cel mai mare buget din ultimii 10 ani. Eu cred că e important şi pe zona universitară să eficientizăm costurile, să asigurăm toate costurile salariale. Aşa cum bine ştiţi, la rectificarea bugetară am alocat o parte din sentinţele judecătoreşti, tot ce înseamnă creştere salarială am acoperit. Rămâne să ne vedem anul viitor cu un buget mult mai consistent şi mult mai eficient folosit. În rest, toate lucrurile punctate de Consiliul Naţional al Rectorilor sunt preluate de MEN, şi alături de ei vom desfăşura toate activităţile în special pe zona universitară’, a declarat presei ministrul Liviu Marian Pop.

Întrebat fiind cu cât va fi mai mare bugetul de anul viitor, acesta a declarat că nu poate da cifre precise, însă a menţionat că depinde foarte mult şi de proiectele europene pe care ministerul le-a depus.

‘Urmează să se semneze contractele de finanţare. Mai avem şi proiectele mari, biblioteca şcolară virtuală, catalogul electronic cu evidenţa elevilor, internet în toate unităţile şcolare. Proiecte care înseamnă încă 100 milioane de euro’, a declarat ministrul Pop.

Conform declaraţiilor sale, în cel mult trei săptămâni ministerul va avea ‘datele clare’ din perspectiva bugetului anului 2018.

Prezent la conferinţă, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, a declarat că pentru 2018 universităţile solicită o majorare cu 40% a finanţării de bază, şi 50 de procente în plus la investiţii faţă de acest an.

‘Sunt convins că se va respecta angajamentul privind finanţarea Educaţiei. Ca să ajungem la şase la sută din PIB în 2020 se discută de patru creşteri anuale de 11%. Sunt convins că va fi o creştere anuală mai mare de 11% pe Educaţie. Din păcate, în pofida eforturilor Ministerului Cercetării, nu acelaşi lucru se va întâmpla cu bugetul Cercetării. În 2015, bugetul alocat acestui domeniu a fost 0,32 la sută din PIB, a scăzut la 0,29 % în 2016, va scădea la 0,27% anul acesta. În 2018 şi în anii următori ar trebui să ajungă la 1%, dar vedem că pe partea de cercetare bugetul scade. Există opinia în rândul universităţilor că dacă era împreună cu Educaţia, Cercetarea s-ar fi înscris în trendul pozitiv de creştere’, a declarat preşedintele CNR, Sorin Cîmpeanu. (Agerpres/FOTO arhiva antena3)