fbpx
 
Ministerul Energiei din Bulgaria a anunțat că operatorii celor două țări au finalizat construcția conductei de 25 de kilometri, dintre care 15,4 kilometri se regăsește pe teritoriul Bulgariei, 7,5 kilometri pe teritoriul României și 2,1 kilometri se află pe sub Dunăre.

 

Prin punerea în exploatare a interconectorului se îndeplinește una dintre cerințele Uniunii Energetice Europene care privesc construirea conexiunii lipsă dintre sistemele de transport gaze ale altor state.

 

Gazoductul Bulgaria – România va aduce contribuții în vederea diversificării livrărilor de gaze naturale pentru cele două țări, cu garanția aprovizionării permanente și sigure cu gaze naturale, pentru consumatorii casnici și industriali bulgari și români, informează România Liberă.

 

Inaugurarea gazoductului România-Bulgaria va avea loc la orele 12, în orașul bulgăresc Marten, cu invitați, printre alții, premierul bulgar Boiko Borisov, reprezentanți ai guvernului României și oficiali ai Comisiei Europene. Valoarea estimată a proiectului este de 24 de milioane euro, 8,9 milioane de euro fiind asigurate de Comisia Europeană.

 

(Sursa: b1.ro)


Prof. dr. Constantin Fătu a decedat la vârsta de 78 ani, fiind diagnosticat de mai mulți ani cu o boală gravă. A fost medic ginecolog la Maternitatea „Elena Doamna” și la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași. S-a dedicat studiului la catedră, fiind un profesor extrem de apreciat la UMF Iași unde a ocupat o perioadă de timp postul de director al Institutului de Anatomie.

 

Constantin Fătu s-a retras la 70 de ani de la UMF și a continuat să predea la Universitatea Apollonia din Iași.

 

Prof. dr. Constantin Fătu a fost cunoscut de ieșeni și pentru activitatea sa politică, fiind de mai mulți ani președinte al filialei locale a PNȚCD.

 

„Constantin Fătu era până ieri ceea ce se poate numi o personalitate ieșeană; avea o meserie onorabilă, aducând pe lume copii (obstretică-ginecologie), era un doctor cunoscut în Iași, profesor universitar, conducător de doctorat, șef de partid. Dr. Constatin Fătu este vicele Fundației Apollonia, cea care astăzi, la dispariţia sa prematură şi după o lungă suferinţă, deplânge plecarea spre ceruri a marii personalităţi medicale, universitare şi politice. Dumnezeu să-l odihnească-n pace! Condoleanţe familiei”, a scris pe pagina de Facebook a Universității Apollonia prof.univ.dr. Vasile Burlui.


Un ofiţer de poliţie din cadrul DIPI şi-a împuşcat soţia şi un coleg de la Ordine Publică. Toţi trei au ajuns cu răni la Spitalul Judeţean din Argeş. Deocamdată nu se cunosc cauzele care l-au determinat pe polițist să recurgă la acest gest. Bărbatul a fost reţinut.

 

Bărbatul este ofiţer în cadrul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă. Scandalul a început când un incendiu a izbucnit azi-noapte în apartamentul în care acesta locuieşte cu soţia şi fiica sa.

 

„Ardea în una dintre încăperi o canapea, un calculator, un televizor. Colegii mei au lichidat incendiul destul de repede după care la momentul în care făceau cercetarea au auzit mai multă gălăgie pe scara blocului și au încercat să se autoevacueze”, a spus maiorul Cristian Bărbescu de la ISU Argeș.

 

Proprietarul apartamentului începuse să tragă cu pistolul în toţi cei de faţă.

 

„L-am văzut cu pistolul, ştiam că este înarmat. A mai avut altercaţii în parc. Cred că au fost șase focuri”, a povestit o martoră.

 

După ce poliţistul a golit un încărcător, jandarmul care era in spatele acestuia l-a imobilizat. Agresorul, soţia acestuia şi un poliţist de la Ordine Publică au ajuns la spitalul judeţean Argeş, răniţi de gloanţe.

 

„În camera de gardă au ajuns trei pacienți, victime unei agresiuni, agresorul cu traumatism la o mană, altă victimă cu traumatism cranio cerebral prin împușcare cu o plagă de patru centimetri fără leziuni osoase. Cealaltă victimă cu plagă la genunchi”, a spus medicul Cristina Țuculeanu de la UPU Argeș.

 

Cazul a fost preluat de Procuratură. Poliţistul agresor nu a vrut să facă nicio declaraţie.

 

(Sursa: digi24.ro)


Politicienii intră oficial în campania electorală vineri, 11 noiembrie, conform calendarului electoral stabilit de Guvern. Numărul românilor care ar putea vota pe 11 decembrie pentru alegerile parlamentare se apropie de 19 milioane, însă datele Biroului Electoral Central arată că la precedentele alegeri parlamentare, cele din 2012, s-au prezentat la urne aproximativ 7,7 milioane de români.

 

Potrivit calendarului electoral stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 635/2016, campania electorală pentru alegerile parlamentare începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7.00. Astfel, campania începe în data de 11 noiembrie şi se finalizează pe 10 decembrie.

 

Alegerile parlamentare îi vor costa pe români peste 227 de milioane de lei. Suma totală alocată de Guvern este prevăzută, pe categorii de cheltuieli, în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS).

 

Pentru organizarea alegerilor parlamentare s-au constituit circumscripţii electorale în cele 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Astfel, numărul total al circumscripţiilor electorale este 43.

 

Reguli de desfăşurare a campaniei electorale

În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

 

În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.

 

Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor.

 

În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. De asemenea, în campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

 

Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj electoral şi să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, precum şi de candidaţii independenţi.

 

Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.

 

Primarii sunt obligaţi să monteze cel puţin un panou electoral şi în fiecare sat aparţinător sau localitate componentă din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidat independent poate aplica numai două afişe electorale.

 

Un afiş electoral amplasat nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură. În alte locuri decât cele stabilite conform legii, afişajul electoral este interzis. Sunt interzise de asemenea afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

 

Primarul, cu sprijinul poliţiei locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate în locuri autorizate.

 

Alegeri parlamentare 2016. Ce materiale promoţionale pot folosi candidaţii la alegerile parlamentare

Regulile privind finanţarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt stabilite prin Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

 

În campania electorală, partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot achiziţiona şi utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişe electorale prin care se convoacă o reuniune electorală care vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

 

Partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi au obligaţia de a imprima sau de a utiliza pe toate materialele de propagandă electorală cel puţin următoarele date: denumirea partidului politic, a alianţei politice sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau numele candidatului independent care le-a comandat, după caz; denumirea operatorului economic care le-a realizat; codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă şi tirajul materialelor.

 

Pe ce mai pot cheltui banii partidele

Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot efectua numai următoarele tipuri de cheltuieli electorale: cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă, în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru comisioane bancare.

 

La alegerile parlamentare generale, respectarea plafoanelor se determină prin raportare la fiecare circumscripţie electorală, respectiv la nivel central, prin raportare la valoarea maximă a cheltuielilor electorale la care are dreptul formaţiunea politică sau candidatul independent, după caz, în aceste circumscripţii electorale şi la nivel central, după caz.

 

Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate atât la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, cât şi la nivel central.

 

Partidele care nu obţin numărul de voturi, însă obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie electorală pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentulu, au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate în circumscripţia electorală respectivă.

 

Sumele de bani necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente, conform legii.

 

Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii; donaţii primite de la persoane fizice; împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit.

 

Donaţiile care vor fi folosite de către candidaţi drept contribuţii pentru campania electorală trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să respecte plafoanele stabilite de lege pentru donaţiile către partidele politice; să fie primite numai în conturile bancare proprii, în cazul în care valoarea acestora este mai mare de 10 salarii de bază minime brute pe ţară şi să fie însoţite de declaraţii ale donatorilor privind sursa acestora, în cazul în care nu provin din veniturile proprii.

 

Limitele maxime ale contribuţiilor pentru campania electorală care pot fi depuse ori virate de către candidaţi sau de către mandatarul financiar sunt de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.

 

Limitele maxime ale fondurilor care pot fi transferate de către partidul politic în contul bancar sunt de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.

 

Cheltuielile electorale efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse.

 

În cazul alegerilor parlamentare generale, limita maximă a cheltuielilor electorale care pot fi efectuate la nivel central de către partidele politice care participă la alegeri şi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care propun candidaţi la nivelul circumscripţiilor electorale este de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.

 

Cum se va desfăşura campania electorală la radio şi tv

CNA a stabilit regulile de desfăşurare a campaniei electorale în audio-vizual. Astfel, reflectarea campaniei electorale în audiovizual începe vineri, 11 noiembrie 2016, şi se încheie în ziua de vineri, 9 decembrie 2016, ora 7.00.

 

Candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi, denumiţi în continuare competitori electorali, au acces la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private.

 

Posturile de radio şi de televiziune private au obligaţia să comunice Consiliului Naţional al Audiovizualului implicarea lor în campanie, lista emisiunilor electorale pe care le vor realiza, precum şi intervalele de timp de difuzare a respectivelor emisiuni, până cel mai târziu în ziua de 10 noiembrie 2016.

 

Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.

 

În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii: să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor; să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice;  să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat, să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală ori etnie.

 

Tarifele pe emisiune şi pe unitate de timp ale fiecărui post privat de radio şi de televiziune vor fi făcute publice şi vor fi aceleaşi pentru toţi competitorii.

 

În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: denumirea instituţiei care a realizat sondajul; data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

 

Începând cu 48 de ore înainte de începerea votării şi până la încheierea votării sunt interzise în audio-vizual prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, difuzarea de spoturi de publicitate electorală, invitarea sau prezentarea candidaţilor şi/sau a reprezentanţilor competitorilor electorali în emisiunile şi programele posturilor de radio şi de televiziune, dar şi comentarii privind desfăşurarea campaniei, precum şi cele privind candidaţii şi competitorii electorali.

 

Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare, fără a avea acces în interiorul secţiei de votare

 

În ziua votării sunt interzise prezentarea de sondaje realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării, comentarii referitoare la competitorii electorali, înainte de încheierea votării sau îndemnuri de a vota sau de a nu vota un candidat ori candidaturile depuse de competitorii electorali.

 

(Sursa: romaniatv.ro)


Cristian Stanciu, vicepreşedinte PSD Iaşi şi consilier judeţean, a înaintat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) o cerere pentru înregistrarea a două mărci: Hotel Astoria şi Grand Hotel Traian. Este „o intenţie de business“. Consilierul PSD a cumpărat în 2016 şi hotelul Studis.

 

Hotel Astoria şi Grand Hotel Traian urmează să fie scoase la licitaţie cel mai probabil în prima jumătate a anului viitor. Stanciu a admis că intenţionează să cumpere cele două hoteluri.

 

„În acest moment, este vorba doar despre o intenţie de business care se poate concretiza sau nu, depinzând de mai mulţi factori. Un prim pas necesar este încercarea de protejare a mărcilor pentru a nu apărea alte surprize ulterioare“, a declarat Stanciu pentru „Ziarul de Iași”.

 

Social-democratul a debutat în afacerile hoteliere în acest an, după achiziţia Hotelului Studis, tot în urma unei licitaţii publice.

În cererile depuse la OSIM, Stanciu a arătat că vrea să înregistreze mărcile pentru activitatea de „restaurante, cazare temporară“, ceea ce înseamnă că intenţionează să păstreze funcţiunea de hotel în cazul în care îşi va adjudeca obiectivele. Potrivit lui Stanciu, licitaţia ar putea fi lansată „în câteva luni“ şi a subliniat că evaluarea celor două hoteluri „se duce spre cinci mi­lioane de euro“.

 

Grand Hotel Traian are 68 de camere, iar Hotelul Astoria, un număr de 57 de camere. La mijlocul lunii octombrie, Curtea de Apel a decis definitiv ca societatea Turism Moldova să intre în faliment şi, în consecinţă, activele firmei ar urma să fie scoase la licitaţie.

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)


Patronul condamnat pentru şantaj de presă face tot posibilul să facă afaceri de milioane de euro. Controversata asociere în participaţiune din 2005, dintre Consiliul Local şi patronul Bună Ziua Iaşi, se află din nou în actualitate. Ghiocel Asimionesei a depus la Primărie un Plan Urbanistic Zonal pentru construirea unui sediu de afaceri şi a unei pensiuni, însă documentaţia ridică un mare semn de întrebare. Terenul pus la dispoziţie de Primărie acum 11 ani falimentarei Delta Press Investment SRL a lui Asimionesei a ajuns la altă firmă a acestuia, fără acceptul Consiliului Local. 

 

Ghiocel Asimionesei şi familia sa pregătesc pe şest un proiect imobiliar în Copou, aparent, cu complicitatea Primăriei care a pus la dispoziţie un teren de 1.300 de mp şi nu mai verifică dacă legile sunt respectate. 

 

Atacat în contencios

În 2005, Ghiocel Asimionesei a semnat un contract de asociere în participaţiune cu Consiliul Local. Prin firma sa Delta Press Investment, care administra activitatea fostei gazete Ziua de Iaşi, actuala Bună Ziua Iaşi, el primea 1.351 mp pe strada Sărăriei nr. 202 (fosta terasă Zoiosu’), evaluarea stabilind valoarea pe metru pătrat la 75 de euro. Asimionesei promitea prin contract construirea unei pensiuni şi a unui centru de afaceri în valoare de 900.000 de euro, iar ziarul său urma să publice, în cadrul aceleiaşi înţelegeri, hotărârile de Consiliu Local.

Prefectul din acea vreme, Radu Prisăcaru, a atacat contractul în contencios administrativ, dar a pierdut procesul.

 

Pierdere surprinzătoare

Nu s-a mişcat nimic la Zoiosu’ în următorii ani, ba, mai mult, între Asimionesei şi primarul Gheorghe Nichita, cel care a girat contractul, au apărut tensiuni, cel din urmă fiind atacat frecvent în Bună Ziua Iaşi. Drept urmare, în februarie 2011, Consiliul Local a cerut la Tribunal rezilierea contractului pe motiv că Delta Press Investment nu a respectat clauzele înţelegerii şi în cei şase ani nu a edificat imobilele. În mai 2012, prin sentinţă definitivă, Curtea de Apel Iaşi a respins acţiunea Consiliului Local dintr-un motiv stupefiant: nici Primăria nu-şi respectase, la rândul ei, responsabilităţile, neeliberând firmei certificatul de carte funciară, înscris în lipsa căruia Delta Press Investment nu a putut obţine autorizaţia de  construcţie.

În aceeaşi perioadă, firma lui Asimionesei a intrat în insolvenţă, relaţiile Bună Ziua Iaşi-Nichita au rămas proaste, iar situaţia contractului din 2005 a rămas suspendată. Până în acest an.

 

Terenul de pe Sărăriei are acum o valoare mai mare, preţul pe metru pătrat fiind de 125 de euro

Primăria spune că nu ştie

Luna trecută, la Serviciul de Urbanism din Primărie a fost depusă o solicitare semnată de firma Global Impex Distribution care a depus documentaţia necesară aprobării unui Plan Urbanistic Zonal pentru terenul de pe Sărăriei nr. 202, tot pentru ridicarea unui centru de afaceri şi a unei pensiuni. La această firmă asociaţi sunt fiul şi soţia lui Asimionesei.   

Înregistrarea celor 1.351 mp pe Global Impex Distribution ridică un mare semn de întrebare. Verificarea Hotărârilor de Consiliu Local nu arată un vot pentru transferul contractului de asociere de pe Delta Press Investment pe Global Impex Distribution. În alte cazuri de astfel de asocieri, de exemplu în cazul Palas, consilierii au votat modificări care transferau obligaţii ale titularului către altă societate. Reprezentanţii Primăriei au precizat că nu pot oferi, deocamdată, un punct de vedere. „În primul rând, trebuie să consult actele. Trebuie să analizăm, să vedem cum a fost făcut transferul. Nu pot emite un punct de vedere”, a spus Cristina Oţeleanu, director Direcţia Juridică.

Cu obiect de activitate în domeniul publicităţii şi sediul în Bucureşti, Global Impex a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,1 milioane lei şi un profit net de 10.000 de lei.

 

Vot cu posibile surprize

Experţii în administraţie locală au explicat pentru REPORTER DE IAŞI că orice modificare a unui contract ce ţine de patrimoniul public local trebuie adusă la cunoştinţa membrilor Consiliului Local. Până acum, acest lucru nu s-a îmtâmplat. „Trebuie văzut dacă în contract sunt specificate clauze în care să fie prezentate posibilitatea unui faliment şi apariţia unei noi societăţi. Dacă există o modificare privind acest parteneriat, este obligatoriu să se aducă la cunoştinţă Consiliului Local modificările operate. Mai ales că este vorba de un patrimoniu public. În cazul în care nu se face această înştiinţare, nu sunt sancţiuni reglementate prin lege, prin care această asociere să fie desfiinţată”, a spus un expert din Iaşi.

Un eventual vot în Consiliul Local ar putea aduce surprize: alianţa PSD-ALDE-PMP de care depinde adoptarea modificării are exact cele 18 voturi necesare, dar foarte rar sunt prezenţi la şedinţă toţi consilierii.   

 

 

Nichita şi Asimionesei, pe vremea când erau prieteni

Nichita: „Eu cu Asimionesei aveam un dialog”

Gheorghe Nichita, fostul primar al Iaşului, a explicat că proiectul iniţiat de Asimionesei nu a fost stopat din cauza Primăriei. „Regret orice investiţie oportună din oraş care nu s-a făcut. Nu a contat cine voia să construiască. Am susţinut investiţiile private. Nu conta dacă este Asimionesei. Atunci aveam cu Asimionesei un dialog deschis. Nu din cauza Primăriei s-a stopat acolo. Trebuia să vină şi cu investiţia. Ţin minte că acolo au fost puse beţe în roate. A fost atacată hotărârea de Consiliu Local. De exemplu, lui Prisecariu (Dănuţ, om de afaceri n.r.), care era un nesuferit, i-am aprobat. Am aprobat când exista o investiţie oportună şi era respectată legea”, a declarat Nichita.

 

Citește și Inspector din Primărie, înșelat de starețul Vitalie cu 60.000 de euro

 

Asimionesei, pe val

În ciuda faptului că multe dintre firmele sale au intrat în faliment, Asimionesei are în derulare mai multe proiecte de anvergură, cum ar fi construirea a două farmacii în curţile spitalelor de copii si de nerurochirurgie şi ridicarea unui bloc pe strada Titu Maiorescu. Ca şi în trecut, când multe dintre afacerile sale au depins de Stat, şi acestea au avut sau au nevoie de „bunăvoinţă de sus”: terenuri închiriate de la spitale în urma unor licitaţii dubioase sau aprobări de la Urbanism în condiţii în care vecinii se opun.


Şeful Biroului Rutier Piatra Neamţ, Viorel Andronic, şi alţi şase subordonaţi de-ai săi reţinuţi de DNA pentru luare de mită şi fals intelectual au fost arestaţi preventiv, joi, de Curtea de Apel Bacău. Poliţiştii sunt acuzaţi că ar fi primit bani de la şoferi pentru modificarea unor procese verbale de contravenţie. Decizia poate fi atacată la instanţa supremă.

 

Curtea de Apel Bacău a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele a şapte poliţişti din cadrul Biroului Rutier Piatra Neamţ, inclusiv pe cel al şefului structurii, comisarul-şef Viorel Andronic, sub acuzaţiile de luare de mită, dare de mită şi fals intelectual, pentru un număr total de 115 acte materiale.

 

Magistraţii băcăuani au admis cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care i-a reţinut pe agenţii de la Biroul Rutier şi pe şeful lor în cursul serii de miercuri, după mai multe ore de audieri.

 

În aceeaşi cauză, alţi şapte agenţi ai aceluiaşi birou, acuzaţi de luare de mită, cu o singură excepţie în formă continuată, vor fi cercetaţi sub control judiciar de către procurorii anticorupţie.

 

Toţi cei 14 poliţişti sunt acuzaţi de DNA că ar fi modificat procesele verbale de constatare a unor contravenţii în trafic, în special depăşirea vitezei legale, în schimbul primirii unor sume de bani de la şoferi, cuprinse între 50 şi 400 de lei. Toate faptele de care sunt acuzaţi agenţii de poliţie şi şeful lor au fost comise în perioada 25 - 29 aprilie 2016, pe timpul desfăşurării unei activităţi de prevenire a evenimentelor rutiere cauzate de excesul de viteză.

 

„În acest context, lucrătorii de poliţie, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul circulaţiei, au primit sume de bani cuprinse între 50 lei şi 400 lei de la mai mulţi conducători auto opriţi în trafic pentru depăşirea limitei de viteză sau alte abateri de la regimul rutier. Inculpaţii Ciolpan Iulian, Greaca Marius-Laurenţiu, Covasan Dragomir - Loredan şi Berbec Ionuţ-Alexandru au falsificat procesele verbale de constatare a contravenţiei cu ocazia întocmirii acestora, prin atestarea în cuprinsul lor a unor fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv consemnarea unei viteze de deplasare inferioare celei constatate, cu consecinţa reducerii amenzii. Pe 25 şi 29 aprilie 2016,  inculpaţii Greaca Marius-Laurenţiu şi Neamţu Constantin au remis o parte din sumele de bani primite cu titlu de mită de la conducătorii auto verificaţi inculpatului către Andronic Viorel, în legătură cu atribuţiile acestuia de coordonare a activităţii Biroului Rutier şi controlul asupra agenţilor din cadrul biroului”, susţin procurorii DNA.

 

Decizia Curţii de Apel Bacău poate fi contestată la instanţa supremă.

 

(Sursa: digi24.ro)


Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a achiziţionat, printr-o procedură de licitaţie deschisă, echipamente IT în valoare totală de 2.486.273,1 lei, fără TVA, potrivit unui anunţ publicat joi în SEAP, citat de Agerpres.

 

Anunţul implică încheierea unor contracte de achiziţii publice şi vizează cumpărarea de "echipamente IT - servere, echipamente stocare, staţii de lucru, staţii de lucru mobile, switch-uri, scanere, staţii de achiziţie date, staţii de analiză date, copiere date".

 

În acest sens, au fost atribuite mai multe contracte pe 13 octombrie şi 20 octombrie.

 

Un contract de furnizare echipamente IT a fost atribuit societăţii Trend Import Export din Bucureşti, valoarea totală finală a acestuia fiind de 283.520,50 de lei, fără TVA, un altul Docentris SA din Capitală (969.500 de lei, fără TVA), iar altul Webspot SRL din Bucureşti (100.760 de lei, fără TVA).

 

De asemenea, au fost atribuite contracte societăţilor Elsaco Solutions SRL din Botoşani (31.640 de lei, fără TVA), Pro Sys SRL din Bucureşti (307.400 de lei, fără TVA), 2Net Computer SRL din Braşov (521.607,60 de lei, fără TVA) şi Alfasoft SA din Cluj-Napoca (271.845 de lei, fără TVA).

 

Criteriul de atribuire a contractelor a fost preţul cel mai scăzut, iar principalele modalităţi de finanţare şi plată sunt reprezentate de bugetul de stat.

 

Locul principal de livrare a acestor echipamente este sediul DNA din stradă Ştirbei Vodă, numărul 79-81, Bucureşti, se mai arăta în anunţul citat.

 

(Sursa: HotNews.ro)


Președintele american Barack Obama a declarat joi că a avut o „conversație excelentă", timp de 90 de minute, cu Donald Trump, pe care l-a primit în Biroul Oval.

 

Donald Trump a ajuns la Casa Albă, unde s-a întâlnit cu Barack Obama pentru a discuta despre o tranziție lină a puterii.

 

Trump s-a arătat interesat să comunice cu Obama și așteaptă sfaturile lui despre cum să conducă America, iar Obama a fost încântat de acest lucru.  „Vom face tot ce trebuie pentru a te ajuta să reuşeşti, pentru că dacă tu reuşeşti, şi ţara va reuşi", scrie AP.

 

Pe de altă parte, Obama a mai arătat că se simte „încurajat" după conversația avută joi, la Casa Albă, cu președintele ales Donald Trump. „Am fost foarte încurajat de interesul manifestat de președintele ales, Trump, de a dori să lucreze cu echipa mea pe multe dintre problemele cu care se confruntă această mare țară", a arătat Obama, stând lângă Trump în Biroul Oval.

 

„Cred că este important pentru noi toți, indiferent de partid și indiferent de preferința politică, să ne ocupăm acum împreună de multele provocări cu care ne confruntăm", a mai spus președintele american.

 

Michelle Obama a discutat la rândul ei, în spatele ușilor închise, cu foarte discreta Melania Trump, viitoarea primă doamnă a Americii.

 

Vicepreședintele Joe Biden îl va primi puțin mai târziu pe succesorul său, Mike Pence, care se descrie drept „creștin, conservator și republican, în această ordine".

 

((Sursa: HotNews.ro)


Marius Bodea și-a prezentat astăzi, raportul final de activitate la Aeroportul Iași. „Aeroportul Iaşi reprezintă primul pas spre dezvoltarea comunităţii noastre, iar succesul acestui business local îl reprezintă munca susţinută a unei întregi echipe”.

 

Aeroportul Iaşi a prezentat astăzi raportul final al activităţii de management desfăşurată în decursul ultimilor patru ani. Raportul a fost susţinut, în cadrul unei conferinţe de presă, de către Marius Bodea, preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi. La finalul mandatului său, Marius Bodea a trecut în revistă momentele decisive care au transformat Aeroportul Iaşi dintr-o simplă aerogară într-unul dintre cele mai puternice şi notabile investiţii din întreaga Moldovă.

 

Din 2012, anul venirii noii echipe manageriale, Aeroportul din Iaşi a cunoscut o dinamică spectaculoasă de dezvoltare, reuşind să acomodeze toate cerinţele de ultimă oră din domeniul aviaţiei civile mondiale. 2013 a fost anul inaugurării lucrărilor de modernizare – a fost construită o nouă pistă modernă, cu structură flexibilă, prima de acet gen din România şi a doua din Europa, o nouă cale de rulare, vechea platformă a fost înlocuită etapizat, iar noul terminal a fost finalizat în doar şase luni.         

 

 

Punctul de plecare în evoluţia Aeroportului Iaşi a fost conformarea, pe de o parte, cu normele de siguranţă şi securitate impuse de ICAO, iar în acest sens Aeroportul Iaşi a investit în infrastructura de siguranţă şi echipamentele de securitate, iar pe de altă parte, e vorba de conformare cu modelul de business aeroportuar de succes. De altfel, Aeroportul Iaşi este, în acest moment, singurul aeroport din zona Moldovei, certificat ca „Aeroport Internațional”, în urma unui proces complex de identificare şi evaluare a modului în care s-a dezvoltat, demonstrând că îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu.

 

Concomitent cu implementarea proiectului major de modernizare a infrastructurii aeroportuare, proiect finalizat cu succes anul trecut, strategia de piaţă a adus o creştere de trafic de 120% în trei ani, la 381.600 pasageri în 2015 şi, pentru prima dată în istoria sa, Aeroportul Iaşi ajunge pe podiumul aeroporturilor din România, după Cluj şi Timişoara, după ce în 2012 se afla pe locul 6. Numărul-țintă de călători prognozat anul acesta, la Aeroportul Iaşi, este de 850.000 şi este foarte probabil ca 2017 să fie anul ce va surprinde un trafic de 1.200.000 – 1.500.000 de pasageri.

 

2012 este anul lansării de noi rute externe. Conectivitatea a crescut de la o rută externă directă din Iaşi în 2012, la 16 rute externe şi patru interne, anul acesta. În 2017  vor fi legături cu 18 destinaţii externe şi cinci interne, dar planurile de extindere a portofoliului de rute vor continua. De asemenea, Iaşul este, în prezent, bază operaţională pentru trei companii aeriene care au ales să se dezvolte aici, fapt ce confirmă încă o dată importanța investiţiei atât pentru evoluţia aerogării, cât şi pentru dezvoltarea economică a regiunii de Nord-Est.

 

 

Dezvoltarea Aeroportului Iaşi s-a concretizat financiar în profit la finalul anului 2015, iar începând cu 2016, regia aeroportuară se desprinde de finanţarea Consiliului Judeţean Iaşi.  Aeroportul Iași a reuşit să atingă, în doar 3 ani, să se finanţeze singur, obţinând un profit contabil pe paliere de activitate economică aeronautică şi non aeronautică.

                

„Când am preluat conducerea Aeroportului Iaşi, am făcut acest lucru având o idee clară – să schimb mentalitatea, anume că aeroportul nu este o chestiune de moft local, ci este o necesitate. De la bun început, am plecat cu o viziune largă în ceea ce priveşte dezvoltarea aeroportului care are, iată, adresabilitate regională. Tot ce s-a întâmplat aici nu a fost întâmplător - au fost strategii, viziuni, planuri urmate consecvent. Am tratat activitatea Aeroportului Iaşi exact cum se tratează o activitate corporatistă – prin transparență, seriozitate, creativitate, echipă şi, mai ales, rezultate. Aeroportul Iaşi reprezintă primul pas spre dezvoltarea comunităţii noastre, iar succesul acestui business local îl reprezintă munca susţinută a unei întregi echipe. Am avut plăcerea să lucrez cu oameni care excelează în domeniul lor, fiecare compartiment de lucru din cadrul Aeroportului fiind un exemplu de profesionalism şi seriozitate, fie că vorbim de specialiștii pe proceduri de aeroport şi dotări de Securitate, de echipa de Operaţional, Compartimentele Marketing, Juridic şi Economic, Pompieri etc. Ingredientul ştiinţific este să ştii unde vrei să ajungi, apoi să indentifici corect instrumentele. Să construieşti echipa, să profesionalizezi oamenii, să îi motivezi.  

 

În aceşti ultimi patru ani, am reuşit să legăm Iaşul de 16 destinaţii externe, în condiţiile în care în 2012 exista una singură, iar altele noi, inclusiv zboruri interne, vor fi introduse de anul viitor. Operarea curselor spre Cluj-Napoca şi Timişoara a reprezentat un moment istoric pentru oraşul nostru şi pentru întreaga regiune de Nord-Est, dar şi una dintre cele mai mari reuşite ale Aeroportului Iaşi. De asemenea, am făcut posibilă devansarea cu un an a termenului de finalizare a noii infrastructuri aeroportuare, un lucru extrem de curajos, cred eu, şi care reprezintă un record în construcţie în România, mai ales că toate lucrările s-au desfăşurat sub trafic neîntrerupt. Suntem, de asemenea, printre cele mai sigure aeroporturi din Europa, auditul ECAC confirmând acest lucru. Rezultatele remarcabile au fost recunoscute inlcusiv pe plan internaţional. Pentru dezvoltarea susţinută într-un interval scurt de timp, Aeroportul Iaşi a primit primul feedback cu adevărat valoros, din partea ICAO, fiind prezentat la Montreal (Canada), la cel mai mare forum mondial de aviaţie, ca singurul exemplu de caz pozitiv din Europa. Am devenit, în doar patru ani,  cel mai vizibil aeroport din România, fiind prezenţi constant atât în publicaţiile de specialitate din ţară, cât şi din Europa.

 

 

Împreună cu echipa mea, am reuşit să transformăm Aeroportul Iaşi într-o afacere

a comunităţii, care aduce de două ori plus valoare locală: plus valoare directă, financiară, şi plus valoare indirectă, fiind generatorul de dezvoltare economică locală. Numai în anul 2015 Aeroportul Iaşi a virat Consiliului Judeţean 451.000 lei din chirii şi 165.000 de lei din profit. În 2016 aeroportul nostru a virat deja 576.000 lei din chirii, iar alţi 115.000 vor ajunge tot acolo până la sfârşitul anului, cel mai probabil, ceea ce înseamnă o creştere cu aproape 50 la sută faţă de anul trecut.  Anul acesta, se estimează că vor ajunge în conturile Judeţului Iaşi peste 1.500.000 de lei cotă din profit. În plus, doar în luna septembrie, valoarea serviciilor facturate a fost de 3,3 milioane lei, iar odată cu evoluţia Aeroportului Iaşi, au fost create, în total, peste 250 de locuri de muncă.

 

Performanţa este vizibilă şi în ceea ce priveşte traficul de călători pe Aeroportul Iaşi. Anul acesta ajungem la aproximativ 900.000 de pasageri, comparativ cu cei 170.000, câţi s-au înregistrat în 2012. De remarcat este faptul că prognoza de 500.000 de pasageri pentru anul 2024 a fost atinsă deja în primele şapte luni ale acestui an, iar în 2017 vom atinge pragul estimat pentru 2031, ceea ce înseamnă că toate capacităţile au ajuns la limită, iar continuarea dezvoltării infrastructurii aeroportului este absolut necesară. Noi avem deja un plan de extindere aeroportuară, iar pe termen lung, în masterplanul de dezvoltare a aeroportului am inclus realizarea infrastructurii cargo, indispensabilă unui aeroport complex şi complet.

 

Am convingerea că tot ce s-a întâmplat în ultimii ani la Aeroportul Iaşi a schimbat destinul comunităţii noastre, iar efectele modernizării aeroportului sunt vizibile. Curând, mandatul meu se va încheia, nu ştiu ce puteam face mai bine decât am realizat deja pentru că simt că am dat totul. Indiferent de „furtuni”, succesul vine doar prin sacrificii”, a declarat  Marius Bodea, preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi.

 

 


Pagina 7 din 217