Anchetatorii din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate au efectuat, miercuri, percheziţii în municipiul Timişoara într-un dosar de ameninţare în scop terorist, după ce mai multe instituţii au primit pe mail mesaje de ameninţare cu bombe care ar fi fost amplasate în diverse locuri din Capitală.
Prefectul judeţului Iaşi, Bogdan Cojocaru, a solicitat, luni, intervenţia instituţiilor abilitate pentru a clarifica modul în care au fost realizate lucrările de la unul dintre simbolurile Iaşului cultural - Bojdeuca lui Ion Creangă.
Un tânăr în vârstă de 15 ani este cercetat de procurorii DIICOT pentru ameninţare în scop terorist, după ce ar fi trimis pe adresele de e-mail ale unor instituţii şi autorităţi publice mesaje de ameninţare cu bombă.
Grupul de hackeri pro-rus Killnet a revendicat atacurile cibernetice asupra mai multor site-uri ale anumitor instituții din România.
Cu 5 milioane de euro buget pe 2017, Opera Națională Iași surclasează Teatrul Național și chiar echipa de fotbal din Liga 1, pe care sunt toți ochii. Paradoxul e ca la Operă fondul de salarii a crescut amețitor și nu mai sunt bani de montări, decoruri și costume. Salariul mediu la Operă – 1.000 de euro.
Trai neneacă! La Opera Națională Română Iași se trăiește boierește. Cheltuielile de personal au explodat în 2017. De la 7,5 milioane de lei în 2016, acestea au urcat la 20,5 milioane lei anul acesta. Adică, echivalentul a aproape 4,5 milioane de euro. Tot bugetul de cheltuieli trece de 5 milioane de euro.
Din bani publici, cele 4-5 spectacole lunare ale Operei ne costă dublu decât activitatea de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și de trei ori mai mult decât echipa de fotbal. „Sunt soliști care ajung lunar și la 7-8.000 de lei/net”, a declarat o sursă sub protecția anonimatului.
Salarii babane, premiere ioc
Din totalul cheltuielilor din acest an, care este de 24,6 milioane de lei (față de 14,2 milioane în 2016), fix 20,5 milioane de lei reprezintă cheltuieli de personal, adică 83,3% din buget. „S-a ajuns ca media lunară a salariilor să fie undeva pe la 4-5.000 de lei”, a precizat o sursă din interior.
Cheltuielile cu salariile ar fi afectat inclusiv reprezentațiile Operei. Spre exemplu, în această stagiune nu a fost nicio premieră. Chiar și așa, numărul spectacolelor este incredibil de mic raportat la cererea de bilete. În septembrie, la deschiderea stagiunii au fost programate 8 spectacole, șase în octombrie și doar cinci în noiembrie. În decembrie vor fi 9 reprezentații, dintre acestea trei concerte de Crăciun (în zilele de 22 și 23).
Fără bani de costume
În timp ce cheltuielile de personal au crescut, cele cu bunuri și servicii au scăzut: de la 8,6 milioane de lei în 2015 la doar 4,1 milioane în 2017. „Au băgat toți banii în salarii și nu au mai avut pentru colaborări externe sau pentru premiere”, a explicat un angajat al Operei. Adică, bugetul nu a mai acoperit și costuri pentru noi decoruri sau pentru costume.
Cosmin Marcovici, managerul interimar al Operei Iași, nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.
La Teatru, creștere de 50%
Și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” a fost o creștere a cheltuielilor: de la 11,8 milioane lei în 2016, la 13,6 milioane lei anul acesta. Însă, cheltuielile de personal s-au dublat, de la 4,1 milioane de lei la 8,3 milioane de lei anul acesta. Explicația e că și la Teatrul Național s-au majorat salariile. Din februarie 2017, au crescut cu 50% salariile personalului artistic, tehnic de scenă, pentru cei de la atelierele de producție. Și pentru cei care lucrează la administrativ și contabilitate a fost o creștere, dar din 30 iunie și doar de 20%.
„În momentul de față, salariul mediu brut este de 4.130 de lei. Instituția are 121 salariați”, a declarat Oana Dăian, PR al Teatrului Național.
Cu titlu de exemplu, un actor debutant câștigă la Naționalul ieșean 2.175 de lei brut, în timp ce unul dinspre vârful piramidei, ajunge și la peste 7.400 lei/brut/lunar.
"În urmă cu câteva luni, am avut și noi o creștere cu 30% a salariilor, dar suntem cu mult în urma instituțiilor de spectacole. Ca idee, salariul mediu al celor 160 de angajați ai noștri este cu foarte puțin mai mare decât salariul mediu pe economie.”
Lăcrămioara Stratulat, manager al Complexului Național Muzeal Moldova.
Oscarul Operelor, marca Rancea
În timpul mandatului ca manager al lui Beatrice Rancea (acum director interimar la Opera Națională București), instituția ieșeană avea montări spectaculoase, fastuoase.
Tot la Iași, Beatrice Rancea a organizat Gala Premiilor Operelor Naționale, un fel de Oscar românesc al scenelor lirice, desfășurat anual. După ce primele trei ediții au fost organizate la Iași (cât Rancea a fost manager), ediția din 2016 a fost mutată la București exact în același an în care aceasta a preluat conducerea instituției de profil din Capitală. Inițial, Rancea a motivat că locul de desfășurare a Galei se va schimba anual (București, Chișinău și Iași), ca un fel de „olimpiadă culturală”. Dar ultimele informații arată că și ediția din 2017 va avea loc tot în București, la fel cum s-a întâmplat și anul trecut.
Totuși, la Iași a continuat să se organizeze „Magia serii în sunet și lumină”, spectacol în aer liber cu prilejul deschiderii stagiunii. În acest an, s-a ajuns la ediția a VII-a. Primăria Iași a contribuit financiar la acest eveniment, consilierii locali aprobând alocarea a 55.400 lei din buget.
Instituția 2015 2016 2017
Teatrul 3,5 mil. lei 4,1 mil lei 8,3 mil. lei
Opera 7,9 mil. lei 7,5 mil. lei 20,5 mil. lei
*Cheltuielile de personal pe ultimii trei ani
Cu 5 milioane de euro buget pe 2017, Opera Națională Iași surclasează Teatrul Național și chiar echipa de fotbal din Liga 1, pe care sunt toți ochii. Paradoxul e ca la Operă fondul de salarii a crescut amețitor și nu mai sunt bani de montări, decoruri și costume. Salariul mediu la Operă – 1.000 de euro.
Trai neneacă! La Opera Națională Română Iași se trăiește boierește. Cheltuielile de personal au explodat în 2017. De la 7,5 milioane de lei în 2016, acestea au urcat la 20,5 milioane lei anul acesta. Adică, echivalentul a aproape 4,5 milioane de euro. Tot bugetul de cheltuieli trece de 5 milioane de euro.
Din bani publici, cele 4-5 spectacole lunare ale Operei ne costă dublu decât activitatea de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și de trei ori mai mult decât echipa de fotbal. „Sunt soliști care ajung lunar și la 7-8.000 de lei/net”, a declarat o sursă sub protecția anonimatului.
Salarii babane, premiere ioc
Din totalul cheltuielilor din acest an, care este de 24,6 milioane de lei (față de 14,2 milioane în 2016), fix 20,5 milioane de lei reprezintă cheltuieli de personal, adică 83,3% din buget. „S-a ajuns ca media lunară a salariilor să fie undeva pe la 4-5.000 de lei”, a precizat o sursă din interior.
Cheltuielile cu salariile ar fi afectat inclusiv reprezentațiile Operei. Spre exemplu, în această stagiune nu a fost nicio premieră. Chiar și așa, numărul spectacolelor este incredibil de mic raportat la cererea de bilete. În septembrie, la deschiderea stagiunii au fost programate 8 spectacole, șase în octombrie și doar cinci în noiembrie. În decembrie vor fi 9 reprezentații, dintre acestea trei concerte de Crăciun (în zilele de 22 și 23).
Fără bani de costume
În timp ce cheltuielile de personal au crescut, cele cu bunuri și servicii au scăzut: de la 8,6 milioane de lei în 2015 la doar 4,1 milioane în 2017. „Au băgat toți banii în salarii și nu au mai avut pentru colaborări externe sau pentru premiere”, a explicat un angajat al Operei. Adică, bugetul nu a mai acoperit și costuri pentru noi decoruri sau pentru costume.
Cosmin Marcovici, managerul interimar al Operei Iași, nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.
La Teatru, creștere de 50%
Și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” a fost o creștere a cheltuielilor: de la 11,8 milioane lei în 2016, la 13,6 milioane lei anul acesta. Însă, cheltuielile de personal s-au dublat, de la 4,1 milioane de lei la 8,3 milioane de lei anul acesta. Explicația e că și la Teatrul Național s-au majorat salariile. Din februarie 2017, au crescut cu 50% salariile personalului artistic, tehnic de scenă, pentru cei de la atelierele de producție. Și pentru cei care lucrează la administrativ și contabilitate a fost o creștere, dar din 30 iunie și doar de 20%.
„În momentul de față, salariul mediu brut este de 4.130 de lei. Instituția are 121 salariați”, a declarat Oana Dăian, PR al Teatrului Național.
Cu titlu de exemplu, un actor debutant câștigă la Naționalul ieșean 2.175 de lei brut, în timp ce unul dinspre vârful piramidei, ajunge și la peste 7.400 lei/brut/lunar.
"În urmă cu câteva luni, am avut și noi o creștere cu 30% a salariilor, dar suntem cu mult în urma instituțiilor de spectacole. Ca idee, salariul mediu al celor 160 de angajați ai noștri este cu foarte puțin mai mare decât salariul mediu pe economie.”
Lăcrămioara Stratulat, manager al Complexului Național Muzeal Moldova.
Oscarul Operelor, marca Rancea
În timpul mandatului ca manager al lui Beatrice Rancea (acum director interimar la Opera Națională București), instituția ieșeană avea montări spectaculoase, fastuoase.
Tot la Iași, Beatrice Rancea a organizat Gala Premiilor Operelor Naționale, un fel de Oscar românesc al scenelor lirice, desfășurat anual. După ce primele trei ediții au fost organizate la Iași (cât Rancea a fost manager), ediția din 2016 a fost mutată la București exact în același an în care aceasta a preluat conducerea instituției de profil din Capitală. Inițial, Rancea a motivat că locul de desfășurare a Galei se va schimba anual (București, Chișinău și Iași), ca un fel de „olimpiadă culturală”. Dar ultimele informații arată că și ediția din 2017 va avea loc tot în București, la fel cum s-a întâmplat și anul trecut.
Totuși, la Iași a continuat să se organizeze „Magia serii în sunet și lumină”, spectacol în aer liber cu prilejul deschiderii stagiunii. În acest an, s-a ajuns la ediția a VII-a. Primăria Iași a contribuit financiar la acest eveniment, consilierii locali aprobând alocarea a 55.400 lei din buget.
Instituția 2015 2016 2017
Teatrul 3,5 mil. lei 4,1 mil lei 8,3 mil. lei
Opera 7,9 mil. lei 7,5 mil. lei 20,5 mil. lei
*Cheltuielile de personal pe ultimii trei ani
SRI organizează în premieră, de luni până miercuri, un exerciţiu de securitate cibernetică, pentru a vedea cum răspund instituţiile de stat şi private la un atac cibernetic.
Potrivit SRI, prima ediţie CyDEx17, exerciţiu naţional live de securitate cibernetică, se va desfăşura în poligonul cibernetic al Centrului Naţional Cyberint, creat şi personalizat special pentru acest exerciţiu, şi vizează evaluarea modului în care peste 60 de instituţii publice şi private participante gestionează incidentele cibernetice şi răspund la un eventual atac cibernetic, relatează news.ro.
Am avut 5 ani electorali din ultimii opt, uneori de două ori pe an, alteori câte două tururi. 2008, 2009, 2012, 2014, 2016. Votul s-a banalizat. În afară de USR, care sunt cam habarnişti pe macro-economie, infrastructură, fiscalitate şi dezvoltare regională (deci pe tot), nu văd niciun motiv să mă scoţi din casă.
Reformele şi întărirea instituțiilor-cheie nu se mai câştigă prin vot. Am schimbat ciorapii de pe-o față pe alta de cinci ori în opt ani, Băsescu se răzvrăteşte împotriva propriului sine din urmă cu 10 ani.
Politicienii intră oficial în campania electorală vineri, 11 noiembrie, conform calendarului electoral stabilit de Guvern. Numărul românilor care ar putea vota pe 11 decembrie pentru alegerile parlamentare se apropie de 19 milioane, însă datele Biroului Electoral Central arată că la precedentele alegeri parlamentare, cele din 2012, s-au prezentat la urne aproximativ 7,7 milioane de români.
Potrivit calendarului electoral stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 635/2016, campania electorală pentru alegerile parlamentare începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7.00. Astfel, campania începe în data de 11 noiembrie şi se finalizează pe 10 decembrie.
Alegerile parlamentare îi vor costa pe români peste 227 de milioane de lei. Suma totală alocată de Guvern este prevăzută, pe categorii de cheltuieli, în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS).
Pentru organizarea alegerilor parlamentare s-au constituit circumscripţii electorale în cele 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Astfel, numărul total al circumscripţiilor electorale este 43.
Reguli de desfăşurare a campaniei electorale
În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.
Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor.
În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. De asemenea, în campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.
Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj electoral şi să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, precum şi de candidaţii independenţi.
Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.
Primarii sunt obligaţi să monteze cel puţin un panou electoral şi în fiecare sat aparţinător sau localitate componentă din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidat independent poate aplica numai două afişe electorale.
Un afiş electoral amplasat nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură. În alte locuri decât cele stabilite conform legii, afişajul electoral este interzis. Sunt interzise de asemenea afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
Primarul, cu sprijinul poliţiei locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate în locuri autorizate.
Alegeri parlamentare 2016. Ce materiale promoţionale pot folosi candidaţii la alegerile parlamentare
Regulile privind finanţarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt stabilite prin Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
În campania electorală, partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot achiziţiona şi utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişe electorale prin care se convoacă o reuniune electorală care vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.
Partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi au obligaţia de a imprima sau de a utiliza pe toate materialele de propagandă electorală cel puţin următoarele date: denumirea partidului politic, a alianţei politice sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau numele candidatului independent care le-a comandat, după caz; denumirea operatorului economic care le-a realizat; codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă şi tirajul materialelor.
Pe ce mai pot cheltui banii partidele
Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot efectua numai următoarele tipuri de cheltuieli electorale: cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă, în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru comisioane bancare.
La alegerile parlamentare generale, respectarea plafoanelor se determină prin raportare la fiecare circumscripţie electorală, respectiv la nivel central, prin raportare la valoarea maximă a cheltuielilor electorale la care are dreptul formaţiunea politică sau candidatul independent, după caz, în aceste circumscripţii electorale şi la nivel central, după caz.
Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate atât la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, cât şi la nivel central.
Partidele care nu obţin numărul de voturi, însă obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie electorală pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentulu, au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate în circumscripţia electorală respectivă.
Sumele de bani necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente, conform legii.
Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii; donaţii primite de la persoane fizice; împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit.
Donaţiile care vor fi folosite de către candidaţi drept contribuţii pentru campania electorală trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să respecte plafoanele stabilite de lege pentru donaţiile către partidele politice; să fie primite numai în conturile bancare proprii, în cazul în care valoarea acestora este mai mare de 10 salarii de bază minime brute pe ţară şi să fie însoţite de declaraţii ale donatorilor privind sursa acestora, în cazul în care nu provin din veniturile proprii.
Limitele maxime ale contribuţiilor pentru campania electorală care pot fi depuse ori virate de către candidaţi sau de către mandatarul financiar sunt de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.
Limitele maxime ale fondurilor care pot fi transferate de către partidul politic în contul bancar sunt de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.
Cheltuielile electorale efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse.
În cazul alegerilor parlamentare generale, limita maximă a cheltuielilor electorale care pot fi efectuate la nivel central de către partidele politice care participă la alegeri şi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care propun candidaţi la nivelul circumscripţiilor electorale este de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.
Cum se va desfăşura campania electorală la radio şi tv
CNA a stabilit regulile de desfăşurare a campaniei electorale în audio-vizual. Astfel, reflectarea campaniei electorale în audiovizual începe vineri, 11 noiembrie 2016, şi se încheie în ziua de vineri, 9 decembrie 2016, ora 7.00.
Candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi, denumiţi în continuare competitori electorali, au acces la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private.
Posturile de radio şi de televiziune private au obligaţia să comunice Consiliului Naţional al Audiovizualului implicarea lor în campanie, lista emisiunilor electorale pe care le vor realiza, precum şi intervalele de timp de difuzare a respectivelor emisiuni, până cel mai târziu în ziua de 10 noiembrie 2016.
Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.
În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii: să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor; să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice; să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat, să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală ori etnie.
Tarifele pe emisiune şi pe unitate de timp ale fiecărui post privat de radio şi de televiziune vor fi făcute publice şi vor fi aceleaşi pentru toţi competitorii.
În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: denumirea instituţiei care a realizat sondajul; data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
Începând cu 48 de ore înainte de începerea votării şi până la încheierea votării sunt interzise în audio-vizual prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, difuzarea de spoturi de publicitate electorală, invitarea sau prezentarea candidaţilor şi/sau a reprezentanţilor competitorilor electorali în emisiunile şi programele posturilor de radio şi de televiziune, dar şi comentarii privind desfăşurarea campaniei, precum şi cele privind candidaţii şi competitorii electorali.
Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare, fără a avea acces în interiorul secţiei de votare
În ziua votării sunt interzise prezentarea de sondaje realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării, comentarii referitoare la competitorii electorali, înainte de încheierea votării sau îndemnuri de a vota sau de a nu vota un candidat ori candidaturile depuse de competitorii electorali.
(Sursa: romaniatv.ro)
