Vineri, 19 01 2018

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Aproximativ 50 de proiecte de hotărâri sunt analizate în ședința de astăzi a Consiliului Local Iași.

 

Daniel Șandru, coordonatorul Compartimentului Centenar din cadrul Primăriei Iași, a prezentat astăzi, într-o conferință de presă, proiectele incluse în cadrul Programului Centenar al municipalității ieșene.

 

Programul, care include peste 30 de direcții tematice, 80 de proiecte cultural-academice, 9 proiecte de investiții și, în total, 180 de manifestări, evenimente și acțiuni, a fost împărțit în trei mari categorii: proiecte, manifestări și acțiuni organizate de Primărie (evaluate la 3,97 milioane de lei), proiecte, manifestări și acțiuni organizate de alte instituții publice în parteneriat cu Primăria (evaluate la 5,21 milioane de lei, din care 1,65 milioane lei - suma solicitată de la Primărie) și nouă proiecte de investiții ale municipalității, constând în reabilitarea de monumente, restaurarea de morminte, reabilitarea și consolidarea de clădiri - simbol, achiziția de imobile și realizarea și amplasarea de statui (totalul sumelor necesare urmând a fi stabilit prin indicatorii tehnico-economici).

 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a efectuat, în anul financiar 2017, plăți în valoare totală de 1,73 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale – fiind înregistrat cel mai ridicat nivel al plăților efectuate într-un an prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

 

Din totalul plăților efectuate, 1,56 miliarde de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, iar restul de 164 de milioane de euro reprezintă contribuția bugetului de stat.

„Iaşul, oraşul renaşterii naţionale, are ghinionul ca la 100 de ani de la Marea Unire să aibă în fruntea sa două personaje obtuze, cu mize mici, lipsite de anvergură”, arată deputatul PNL Marius Bodea, înr-o declarație de presă.

 

Comitetul Executiv Naţional al PSD s-a întrunit, vineri, la Suceviţa, pentru a dezbate priorităţile legislative ale partidului, analiza miniștrilor și activitatea Guvernului! Președintele PNL Iași, deputatul Costel Alexe, reproșează social-democraților ieșeni că s-au întors cu mâna goală, în timp ce colegii lor din celelalte județe au reușit să obțină fonduri pentru mai multe proiecte locale.

 

Inspectoratul Școlar Județean Iași derulează proiectul FILIT în școala ieșeană (ediția a V-a, 4-8 octombrie 2017), suită distinctă de manifestări culturale în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere, în organizarea cărora I.S.J. este partener tradițional al Muzeului Literaturii Române – inițiator al evenimentului.

 

Agenda acestei noi ediții include proiectele deja consacrate, cu implicarea unui număr de peste 1.000 de elevi și profesori din municipiul și județul Iași:

 

Deputatul Camelia GAVRILĂ, președinte al Comisiei pentru Învățământ, Ştiință, Tineret și Sport din Camera Deputaților, și-a prezentat astăzi activitatea parlamentară din primele 6 luni de mandat în cadrul unei ample conferințe de presă, la care au participat reprezentanți ai autorităților locale - președintele Consiliului județean Iași, Maricel Popa, viceprimarul Municipiului Iași, Radu Botez, consilierul prefectului, Alex Zanoaga, oameni politici - liderul grupului PSD din cadrul Consiliului Județean Iași - Cristian Stanciu, reprezentanți ai oamenilor de afaceri - Paul Butnariu, Președintele Camerei de Comerț Iași,     reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Iași - prof. dr. Genoveva Farcaș, inspector școlar general, dar și reprezentanți ai sindicatelor din învățământ - Laviniu Lăcustă, Violeta Amariei și Mirel Pristavu.

 

Încă două proiecte cu finanțare europeană depuse de Primărie se află în coadă de pește: Baia Turcească și Muzeul de Istorie Naturală stau la mâna Guvernului, concurența fiind crâncenă. „Îl facem anul acesta, îl rezolvăm la anul, cu siguranță”, acestea sunt declarațiile oficiale ale primarului, fost viceprimar, fost director tehnic, pe care presa le-a consemnat cu conștiinciozitate. Toate proiectele promise se prelungesc la infinit, unele din motive obiective, altele din delăsare sau din lipsă de realism. Autogara, Linia Dancu, stadion nou și Sală Polivalentă sunt printre cele mai importante. Iașul a devenit în 2017 orașul cu zero proiecte rezolvate.



Două proiecte depuse de Primărie pentru a obține finanțare europeană stau în coadă de pește. Cel mai probabil, Iașul va rata șansa de a primi bani nerambursabili, 34 milioane lei, pentru consolidarea Muzeului de Istorie Naturală și reabilitarea Băii Turcești.

Pagina 1 din 9

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top