Miercuri, 26 09 2018
În cadrul congresului Partidului Mişcarea Populară care a avut loc în cursul zilei de ieri, la Bucureşti, deputatul Petru Movilă a fost ales vicepreşedinte pentru Regiunea de Nord-Est.

 

Constituirea statului românesc a fost prima bătălie politică și diplomatică pe care prima generație de liberali a câștigat-o după revoluția de la 1848. Secolulul al XIX-lea a fost secolul liberalismului care a reprezentat pentru societatea românească momentul cuplării la spaţiul cultural şi politic al Europei Occidentale. Pentru tineri precum I. C. Brătianu, Dimitrie Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti etc., declanşarea revoluţiei de la 1848 reprezenta ocazia mult aşteptată pentru afirmarea în spaţiul românesc a unor valori precum libertate individuală, egalitatea în faţa legii, garantarea proprietăţii etc, principii şi idei care făceau parte deja din vocabularul lor politic.

 

Experienţa acumulată după înfrângerea revoluţiei avea să-i determine pe cei mai mulţi dintre ei să se angajeze într-o amplă acţiune de convingere a opiniei publice europene şi a liderilor politici importanţi cu privire la necesitatea şi utilitatea, chiar şi pentru interesele lor, a constituirii unui stat românesc unitar la nordul Dunării. Reuşind să cointereseze în acest proiect national marile puteri, mai întâi în acceptarea lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Principatelor Române şi apoi în recunoaşterea lui Carol de Honezollern ca monarh constitutional, liberalii și-au adjudecat statutul de întemeietori ai statului românesc modern unitar.

Senatorul de Iași Iulia Scântei a susținut în Parlament discursul din partea grupului senatorial PNL cu ocazia ședinței comune solemne, dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
Pe 27 Martie, Teatrul Național Iași marchează Ziua Unirii Basarabiei cu România și Ziua Mondială a Teatrului prin prezența sa pe scena  Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu două spectacole.

 

Deputatul PMP Petru Movilă spune că unirea României cu Republica Moldova trebuie să fie cel mai important proiect de ţară și că acest deziderat trebuie să fie prezent în discursul public al politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului.

 

În anul Centenarului şi în preajma împlinirii a 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, Partidul Mişcarea Populară face primul pas spre reîntregire!

 

Numărul localităţilor care au semnat o Declaraţie simbolică de Unire cu România a ajuns la 34 odată cu semnarea, vineri, a documentului de către satul Chetrosu din raionul Drochia.

Documentul semnat de către Consiliul sătesc din Chetrosu se constituie într-un demers adresat Preşedinţiei şi Parlamentul României, dar şi Legislativului de la Chişinau. În Declaraţia de Unire, aleşii locali din satul Chetrosu evocă invaliditatea pactului Ribbentrop – Molotov şi amintesc de dreptul la autodeterminare al cetăţenilor, care, în acest caz, îl reprezintă ‘Unirea necondiţionată cu Ţara-Mamă, România’, a relatat portalul Deschide.md.

Proiectul semnării unui astfel de document a fost iniţiat de Platforma Civică ‘Acţiunea 2012’, care se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti.

În continuare, portalul Deschide.md prezintă lista completă a localităţilor din Republica Moldova care au semnat 0 Declaraţie de Unire cu România: 1) Parcova (Edineţ); 2) Ulmu (Ialoveni); 3) Bardar (Ialoveni); 4) Ruseştii Noi (Ialoveni); 5) Puhoi (Ialoveni); 6) Vasieni (Ialoveni); 7) Feşteliţa (Ştefan Voda); 8) Opaci (Căuşeni); 9) Goteşti (Cantemir); 10) Săseni (Calaraşi); Nişcani (Călăraşi); 11) Sărăţenii Vechi (Teleneşti); 13) Grăţieşti (Municipiul Chişinău); 14) Boghiceni (Hânceşti); 15) Codreanca (Străşeni); 16) Floreni (Anenii Noi); 17) Târşitei (Telenesti); 18) Măgurele (Ungheni); 19) Răzeni (Ialoveni); 20) Cucoara (Cahul); 21 Băcioi (Municipiul Chişinău); 22) Meleşeni (Călăraşi); 23) Ordăşei (Teleneşti); 24) Visoca (Soroca); 25) Bădiceni (Soroca); 26) Ghiduleni (Rezina); 27) Drăsliceni (Criuleni); 28) Capaclia (Cantemir); 29) Ursoaia (Căuşeni); 30) Oraşul Cimişlia; 31) Vatici (Orhei); 32) Cioreşti (Nisporeni); 33) Horeşti (Nisporeni); 34) Chetrosu (Drochia)

Recent, liderul Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România, Traian Băsescu, a spus în cadrul unei emisiuni televizate că va denunţa, în calitate de parlamentar, pactul Ribbentrop – Molotov din 1939, după cum consemnează portalul Agora.md.

‘Suntem în anul Centenarului. Eu ca Preşedinte am denunţat pactul Ribbentrop – Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare, cu semnătura mea şi a celorlalţi parlamentari PMP, un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul Ribbentrop-Molotov şi efectele lui’, a spus Traian Băsescu la 5 februarie.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de către ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, aminteşte Agora.md.

În urma semnării pactului, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, conform aceluiaşi portal. (Agerpres/ FOTO puterea.ro)

Unirea pentru care militează o parte dintre cetăţenii Republicii Moldova înseamnă război civil, a declarat aseară preşedintele prorus Igor Dodon în cadrul emisiunii ”Acces direct” de la NTV Moldova, filiala postului rusesc de televiziune NTV, avertizând că va recurge la ”toate căile legale” pentru a nu permite lichidarea statalităţii moldoveneşti, relatează astăzi portalul Deschide.md.

Poate că cineva provoacă acestui lucru intenţionat? Poate celor de la guvernare le este convenabil un astfel de scenariu? Pentru că ei înţeleg că pierd alegerile (parlamentare) în toamnă şi poate ar vrea să destabilizeze situaţia? Trebuie să fim foarte atenţi. Noi examinăm detaliat acest lucru”, a afirmat Igor Dodon, referindu-se la Partidul Democrat, aflat în prezent la guvernare.

Pentru a rezolva problemei unionismului ”pe cale democratică”, Igor Dodon propune organizarea unui referendum în cadrul căruia cetăţenii moldoveni să fie întrebaţi ce-şi doresc. ‘‘Este clar că majoritatea covârşitoare va fi pentru păstrarea statalităţii; să punem punct odată la subiectul acesta”, a declarat Dodon, în opinia căruia guvernanţii ‘‘nu vor accepta un astfel de referendum„.

Referitor la faptul că actuala guvernare vrea să introducă integrarea europeană a Republicii Moldova în Constituţie, Igor Dodon a menţionat că aceasta nu este altceva decât o acţiune de PR. ”Europenii nu au încredere în actuala majoritate parlamentară şi în actualul guvern. Eu discut cu ambasadorii. Au stopat finanţarea pe domeniul justiţiei, nu dau banii pe care i-au promis, critică acest guvern”, susţine el. Şi în acest caz, Dodon consideră că ar fi necesar un referendum.

În pofida ameninţărilor preşedintelui prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care în decurs de un an de la instalarea în funcţie s-a întâlnit de opt ori cu şeful statului rus Vladimir Putin, şi niciodată cu omologii săi din ţările vecine, o nouă localitate din Republica Moldova – a noua la număr – şi-a oficializat în mod simbolic dorinţa de Unire cu România, relatează Deschide.md. Satul Goteşti din raionul Cantemir a semnat joi o Declaraţie de Unire cu patria-mamă.

Facem această Unire acum ca o reparaţie morală pentru suferinţele trecutului şi ale prezentului. De la chinul bunicilor noştri, smulşi împotriva voinţei lor de la trupul patriei istorice din voia lui Hitler şi a lui Stalin, supuşi execuţiilor, deportărilor şi foametei, greutăţilor pe care le trăim acum noi. Noi, cei de azi, facem Unirea cu cei de aceeaşi limbă şi tradiţie cu noi pentru ca fiii şi nepoţii noştri să se bucure de libertate şi prosperitate în viitor, de şanse de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut”, se arată în Declaraţia de Unire.

Gestul şi decizia aleşilor locali fac parte dintr-un proiect iniţiat de Platforma Civică ”Acţiunea 2012”. Iniţiatorii proiectului se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti, conform Deschide.md.

Alte opt localităţi din partea stângă a Prutului au adoptat o Declaraţie de Unire similară, începând cu 23 ianuarie. Este vorba de localităţile Parcova din raionul Edineţ, Festeliţa din Ştefan Vodă, satul Opaci din raionul Căuşeni, Ulmu, Bardar şi Ruseştii Noi, Văsieni şi Puhoi din raionul Ialoveni.

Furios, Igor Dodon a cerut pedepsirea factorilor implicaţi în acţiunile ”antistatale, antipopulare şi anticonstituţionale”, solicitând convocarea Consiliului Superior de Securitate şi tragerea la răspundere a aleşilor locali de către Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) şi Ministerul de Interne.

În replică, unii aleşi locali care au semnat simbolica Declaraţie de Unire au declarat că au făcut ce le spune sufletul, iar gestul lui Dodon este un semnal de disperare, potrivit Deschide.md. (Agerpres/ FOTO 360news.ro)

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top