Items filtered by date: Joi, 01 Februarie 2018

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis joi că DNA are termen până la 1 mai să finalizeze ancheta în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, în care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de familia poliţistului Gigină, care s-a plâns de faptul că ancheta DNA durează de prea mult timp.

Avocatul Daniel Ionaşcu a declarat că familia Gigină nu aduce reproşuri procurorului de caz de la DNA, ci doreşte un termen rezonabil, de trei luni, pentru finalizarea anchetei şi trimiterea dosarului în instanţă.

De cealaltă parte, DNA susţine că în dosarul privind moartea poliţistului Bogdan Gigină cercetările s-au prelungit deoarece s-a aşteptat declasificarea unor documente, dar şi pentru că părţile au cerut audierea unui număr foarte mare de persoane.

La proces a asistat şi Cornel Gigină, tatăl poliţistului Bogdan Gigină, care a adus acuzaţii fostului ministru Gabriel Oprea.

„S-au spus în instanţă nişte aberaţii, precum că motociclistul trebuie să aibă ştergător, că există pe degetul drept, la manşă, un ştergător. Nişte aberaţii. Domnul ministru de Interne (Gabriel Oprea – n.r.) este afectat psihic din cauza medierii. Eu am spus: ‘Să nu dea Dumnezeu să vă moară copilul, să vedeţi cât de afectat emoţional sunteţi!’. Dânsul este afectat emoţional mediatic? Nu se poate aşa ceva. (…) S-a vorbit despre expertiza motocicletei. Ce expertiză să facă la firma BMW? Motocicleta este cumpărată de acolo, este reparată acolo şi expertiza se face la aceeaşi firmă. Cât de just şi de corect poate fi acest lucru?”, a spus Cornel Gigină.

Întrebat de jurnalişti dacă Oprea ar fi putut să dea ordin ca motocicleta condusă de fiul lui să nu facă parte din coloana oficială, Cornel Gigină a răspuns: „Binenţeles. Putea să spună. Dânsul era zeu. Dânsul comanda tot. De la el în jos nimeni nu putea să mişte nimic. Nicio centimă. Toată lumea îi ştia de frică”.

De asemenea, Cornel Gigină a fost întrebat dacă Oprea era interesat de cei care făceau parte din coloana oficială.

„Nu îl interesa. Pe el îl interesa să ajungă foarte urgent. De aceea s-a şi cerut motocicletă în ultimele trei luni, ca să îi deschidă coloana. Eu nu uit că dimineaţa, la schimbul 1, am fost şi i-am asigurat traseul. Nu uit când a cerut prin staţie ca de la Târgovişte până la Ministerul de Interne să facă 35 de minute. Şi cu viteza de 84 km/h nu sunt de acord, care s-a stabilit prin expertiză. Probabil că s-a luat la global, nu atipic pe porţiune. Avea peste 100 km/h. Eu am fost la el în delegaţii şi cunosc toate ordinele care se dădeau prin staţie şi telefonic. Cum se ţipa în staţie şi telefon să se facă traseul ministrului de Interne. Nu avea traseu asigurat nici preşedintele, nici premierul la acea vreme, cum avea traseul ministrul de Interne”, a susţinut tatăl poliţistului.

Cornel Gigină a spus că poliţiştii din coloana oficială ar fi avut de suferit dacă Oprea nu ajungea la timp.

„Binenţeles că erau consecinţe. Se raporta ierarhic la comanda Brigăzii Rutiere şi de acolo se luau măsuri. Au fost schimbaţi şi conducătorii auto şi motocicliştii. Noi uităm un lucru: cu două săptămâni înainte, un coleg din coloana oficială a avut accident cu motocicleta. Despre acest lucru s-a uitat. De atunci se puteau lua măsuri şi să se îndepărteze motocicleta”, a adăugat Cornel Gigină.

În decembrie 2016, DNA anunţa că a dispus efectuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă faţă de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, faţă de firma General MPM Impex SRL, faţă de Petre Mazilu, administrator al acesteia, şi faţă de Adrian Corcodel, şeful echipei care efectua lucrări în zona în care s-a produs accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină.

Potrivit DNA, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19,00, agentul de poliţie Bogdan Gigină a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care i-au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, Bogdan Gigină făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a fostului ministru Gabriel Oprea.

Anchetatorii arată că poliţistul circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie. Dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare determină concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil (amenajările rutiere temporare) înainte de a intra în contact cu primul dintre acestea.

Procurorii mai susţin că Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul conferit de funcţia sa şi cu încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, cauză care a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul lui Bogdan Gigină. (Agerpres/ FOTO romania-actualitati.ro)

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Sorin Dumitraşcu, a declarat, astăzi, la Vaslui, că lipsa de personal din sistemul penitenciar este una foarte gravă, iar guvernanţii nu au făcut nimic pentru îndreptarea acestei situaţii.

Liderul de sindicat a afirmat că declaraţiile făcute de Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la sfârşitul anului trecut, potrivit cărora ar fi urmat să fie plătite orele suplimentare ale angajaţilor din penitenciare şi să fie făcute angajări în sistem au rămas doar la nivel de promisiune.

Sorin Dumitraşcu a criticat faptul că atenţia guvernanţilor se îndreaptă mai mult către persoanele private de libertate, în timp ce drepturile angajaţilor din sistemul penitenciar sunt neglijate complet.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor a mai spus că a informat din nou Ministerul Justiţiei cu privire la probeleme din sistem şi că, în cazul în care acestea nu se vor rezolva, se pregătesc proteste, urmând să se meargă până la blocarea activităţii în penitenciare. (Radio Iaşi/ Vasile Geles/ FOTO radioiasi.ro)

Un număr de 700.111 de fermieri au primit, până la data de 1 februarie, suma de 1,767 miliarde de euro, în urma cererilor de plată depuse în cadrul Campaniei 2017, a anunţat, joi, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă.

Astfel, începând cu data de 16 octombrie 2017, pentru Campania 2017, din suma totală autorizată, de 1,767 miliarde euro, reprezentând avans şi plată regulară, 1,307 milioane euro s-au plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 403,6 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare, iar diferenţa de 93,44 milioane euro din bugetul de stat.

APIA precizează că plăţile finanţate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, iar cele finanţate din FEADR la cursul de schimb de 4,5390 lei pentru un euro.

Potrivit sursei citate, pe 1 februarie, s-a mai efectuat plata următoarelor scheme aferente măsurilor de piaţă: Restructurare/reconversie plantaţii viticole – în sumă de 2,227 milioane lei, Ajutor financiar pentru distribuţia de fructe în şcoli, semestrul II 2016-2017 – în cuantum de 238.905,30 lei, respectiv Ajutor financiar pentru distribuţia de lapte în şcoli, semestrul II 2016-2017, de 204.206,05 lei.(Agerpres/FOTO arhiva punctul.ro)

Petronel Corduneanu, numărul 2 din clanul Cordunenilor a fost reţinut azinoapte, urmând a fi cercetat pentru cămătărie şi şantaj.

Reţinerea are loc cu 24 de ore înaintea pronunţării definitive în dosarul în care acesta a fost acuzat de trafic de persoane, constituirea unui grup infracţional organizat şi şantaj.

În respectivul dosar, prima instanţă l-a condamnat la 14 ani de închisoare.

Reţinerea de azinoapte a lui Petronel Corduneanu a fost în baza unui alt dosar de cămătărie şi şantaj.

Peste 30 de poliţişti de investigaţii criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, cu sprijinul luptătorilor Serviciului de Acţiuni Speciale şi Direcţiei de Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au efectuat 11 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Botoşani şi a comunelor limitrofe, şi una în municipiul Satu Mare, la persoane bănuite de comiterea de furturi pe raza judeţului Botoşani, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al IPJ, Maria Carp.

Potrivit acesteia, activităţile au avut loc în cadrul unui dosar penal instrumentat de Serviciul de Investigaţii Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani.

‘Din cercetări a rezultat faptul că, în perioada septembrie 2017- ianuarie 2018, persoanele bănuite ar fi pătruns prin efracţie şi sustras bunuri din mai multe locuinţe, societăţi comerciale şi cabinete medicale de pe raza judeţului Botoşani’, a precizat Carp.

Cu ocazia percheziţiilor, poliţiştii au identificat şi ridicat în vederea continuării cercetărilor aparatură electronică, telefoane mobile, laptopuri, înscrisuri şi sume de bani.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este de aproximativ 20.000 de lei, o parte din acesta fiind recuperat.

Acţiunea s-a desfăşurat cu sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Botoşani.

O femeie de 33 de ani a ajuns joi dimineaţa la spital cu arsuri de gradul I şi II în urma unei explozii produse la locuinţa sa din localitatea Hînţăşti, neurmată de incendiu, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, Alin Găleată.

Victima a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) din cadrul Spitalului Judeţean Suceava.

Potrivit sursei citate, în locuinţă se mai aflau soţul femeii şi doi copii, aceştia din urmă suferind atac de panică.

La faţa locului s-au deplasat două autospeciale şi o ambulanţă SMURD de la Detaşamentul de Pompieri Suceava şi un echipaj de Serviciul de Ambulanţă Judeţean.

Alin Găleată a declarat că explozia s-a produs de la o acumulare de gaze, de la o butelie, foarte probabil când s-a încercat aprinderea luminii în casă sau a maşinii de gătit.

Poliţiştii cercetează cauzele şi împrejurările producerii evenimentului.

(Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

Dacă legile din România rămân aşa cum au fost adoptate de Parlament, discuţiile despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi aderarea la Schengen vor fi ‘în alţi termeni’, locul ‘natural’ al ţării noastre fiind în zona Schengen, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Acesta a susţinut, la Bruxelles, o conferinţă de presă comună cu preşedintele României, Klaus Iohannis.

Juncker a vorbit despre propunerile de modificare a Legilor Justiţiei din ţara noastră, dar şi despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare, respectiv aderarea la Schengen.

‘Locul natural meritat de România este în interiorul zonei Schengen şi această comisie nu va înceta până când MCV nu va fi abolit, până când România nu va fi recunoscută în mijlocul statelor Schengen’, a punctat preşedintele Comisiei.

Totuşi, el a evidenţiat că, dacă Legile Justiţiei rămân în forma actuală, aceste discuţii se vor purta ‘în alţi termeni’.

‘Dacă legile din România rămân aşa cum au fost adoptate de Parlament, discuţiile despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi aderarea la Schengen se vor pune în alţi termeni. Aşteptăm deciziile Curţii Constituţionale şi dacă totul decurge cum trebuie, trebuie să asigurăm României locul său în spaţiul Schengen, pentru că românii nu merită să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua’, a evidenţiat Jean-Claude Juncker. (Agerpres/FOTO arhiva bulgaria analytica)

În depoul CTP au ajuns cele patru tramvaie pe care compania le-a cumpărat de la operatorul de transport public din Mülheim an der Ruhr. Acestea sunt de tipul M6D simplu articulate, iar capacitatea acestora este de 37 locuri pe scaune și 130 în picioare. Prețul plătit pentru fiecare tramvai de acest tip a fost de 25.000 de euro.

Cele patru tramvaie vor fi supuse verificărilor tehnice necesare, iar când acestea vor îndeplini toate condițiile pentru a circula în siguranță, vor fi scoase la stradă.

Amazon devine cel mai valoros brand din lume, cu o valoare de 150,8 miliarde de dolari după o creştere de 42% în ultimul an, depăşind companiile Apple şi Google, potrivit raportului Brand Finance Global 500 2018.

Consilierul local Vlad Nedelcu a cumpărat o clădire, a luat autorizaţie de REPARAŢII, dar a dărâmat-o şi a ridicat o CONSTRUCŢIE NOUĂ. Specialiştii spun că este total în afara legii: Nedelcu avea nevoie de aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal, de autorizaţie de demolare şi apoi de construire. Altă ilegalitate: noua clădire este peste nivelul celei pe care a dărâmat-o. Instituţiile abilitate din Iaşi ştiu despre şantier, dar nu l-au controlat. O posibilă explicaţie a acestui abuz trecut cu vederea: pesedistul Nedelcu este unul dintre oamenii de încredere ai primarului Chirica, iar Mihaela Tulică, şeful din Poliţia Locală care verifică legalitatea construcţiilor din oraş, este cumătra aceluiaşi Chirica.

Vlad Nedelcu, consilier local PSD, a dărâmat o casă în centrul Iaşului şi construieşte alta, pe acelaşi loc, fără autorizaţie. A camuflat totul într-o autorizaţie de „reparaţii”, care este cu totul altceva. „La ce a făcut el acolo era nevoie de Plan Urbanistic Zonal. Orice metru pătrat de construcţie trebuie avizat. Nu s-au complicat, nu era la stradă, credeau că nu află nimeni”, spune un specialist consultat de REPORTER DE IAŞI.

Casa veche a fost rasă

Există fotografii care arată că pe strada 14 decembrie 1989 numărul 7, între Ştefan cel Mare şi Cuza Vodă, în curtea Bisericii Sfântul Dumitru Balş, a dispărut o casă şi a apărut o alta. Imobilul îi aparţine acum lui Vlad Nicolae Nedelcu, consilier local PSD, fiul fostei şefe de la Cadastru, Narciza Nedelcu.

În imagini poate fi văzut un zid nou-nouţ, cu fundaţie nouă. Oamenii din zonă spun că totul s-a petrecut fulgerător: azi au dărâmat, a doua zi au făcut fundaţia, apoi au zidit la foc automat. Au chiar şi imagini cu Narciza Nedelcu pe clădire, ţipând la muncitori să se grăbească.

De ce toată graba? Pentru că noul imobil este ilegal dintr-un capăt în altul. „Cotele vechii clădiri nu sunt respectate. În momentul în care pe o autorizaţie de reparaţii pui fie şi un metru pătrat în plus, automat ai nevoie de Plan Urbanistic Zonal - PUZ. Acolo, se vede cu ochiul liber, sunt sute de metri pătraţi în plus, a făcut un nivel peste clădirea originală”, explică arhitectul Andrei Ciuhodaru, unul dintre cei care au sesizat ilegalitatea.

Cum era legal?

Vlad Nedelcu are autorizaţia de reparaţii nr. 955 din septembrie 2017, luată la foc automat, la câteva luni de la depunerea actelor. Conform documentului, trebuia să consolideze clădirea pe care o deţine, s-o tencuiască, să-i repare acoperişul şi avea voie să-l mansardeze. Asta înseamnă că era la cota clădirii de alături, la acelaşi nivel.

Ce a făcut în realitate: a ras clădirea (trebuia autorizaţie de demolare) şi a reconstruit o alta (trebuia PUZ şi autorizaţie de construcţie), cu un nivel peste ce exista în trecut. Aceştia erau paşii normali, care ar fi durat o veşnicie cu birocraţia din Serviciul de Urbanism din Primăria Iaşi. Autorizaţie ar fi primit, până la urmă, pentru că imobilul nu era pe lista monumentelor istorice.

„Am fost sesizaţi despre această problemă, o cunoaştem de mai multe zile, nu avem cum să intervenim. Este centrul oraşului, dar ne-am interesat despre situaţie. Este de competenţa Controlului Urbanism şi a Inspectoratului de Stat în Construcţii. Nefiind o casă monument, nu putem opri noi şantierul”, a spus Virgil Băbâi, şeful Direcţiei pentru Cultură Iaşi.

Într-o grabă. Cu dovezi.

Martorii povestesc că Narciza Nedelcu a supravegheat personal lucrarea în momentele critice. „S-a urcat pe acoperiş, ţipa de acolo la muncitori să se grăbească”, spun locuitorii unei case de alături. Există şi alte imagini, este drept că neclare, cu fosta şefă de la Cadastru, dar cei care le-au făcut jură că ea este.

Graba familiei Nedelcu este confirmată şi de un document depus luni, 29 ianuarie, la Primăria Iaşi. Surse apropiate primarului Mihai Chirica au explicat că Vlad Nedelcu a depus o declaraţie fiscală privind valoarea reală a lucrărilor executate, în baza autorizaţiei de reparaţii. Este un document care se depune abia la finalizarea unui şantier. Imaginile realizate tot luni arată că abia a fost fixată tabla pe acoperiş, nici vorbă despre o investiţie finalizată.

Nedelcu: „Nu am dărâmat”

Ce spune consilierul local Vlad Nedelcu despre şantier? Că nu a dărâmat nimic şi că a respectat întocmai autorizaţia de reparaţii. Pus în faţa dovezilor că a dărâmat o clădire şi a refăcut-o, mai ales că se vede din avion zidul nou, a precizat: „Nu am dărâmat nimic. Ce vedeţi acolo este o înlocuire a cărămizilor care nu se mai putea folosi, fiind degradate, cu altele noi”.

Nu a luat în calcul însă o altă declaraţie a unui om apropiat de şantier: preotul Bisericii Sfântul Dumitru Balş, părintele Cristian Rotaru. Cel care ştie şi ce era înainte, vede şi ce a crescut acum. „Şi eu am fost uimit când am văzut ce face. Iniţial, mi-au arătat nişte schiţe, planşe, totul era la nivelul casei de alături, nu s-a vorbit nimic despre dărâmare. Acum văd că fac altceva aici. Am înţeles că au fost probleme cu tipul de mortar care era folosit la casa originală, dar mai multe detalii nu am”, a spus preotul.

Fără răspuns de la Poliţia Locală

REPORTER DE IAŞI A solicitat o declaraţie oficială de la Poliţia Locală, care are în componenţă Serviciul de Control Urbanism. Nu a venit de acolo nicio informaţie. Nici dacă este cunoscută situaţia, nici dacă a fost verificată, nici dacă va fi verificată.

Şef la Control Urbanism este Mihaela Tulică, cumătra primarului Mihai Chirica, cel care i-a botezat fata în 2013. La concursul de anul trecut, Mihaela Tulică, soţia şefului de la Jandarmi, nu a avut contracandidat. Fusese numită interimar pe post la finalul anului 2016 şi a avut la concurs 189 de puncte (93.80 la proba scrisă, 95.20 la interviu).

Ce caută acest „măscărici“ la cârma unui oraş ca Iaşul?

titlul unui articol din 2013 despre Nedelcu, din Ziarul de Iaşi

Clovnul politicii ieșene s-a făcut investitor imobiliar. O poză cu Liviu Dragnea poate prinde bine, chiar dacă e dușmanul declarat al lui Mihai Chirica)

Consilierul Vlad Nedelcu a ajuns pentru prima dată în Consiliul Local în 2012, pe listele PPDD. În cei 4 ani de mandat s-a făcut de râs prin declaraţii, fostul edil Gheorghe Nichita luându-l în râs de mai multe ori în timpul şedinţelor.

A investit într-un imobil de apartamente situat în Valea Lupului. Blocul, amplasat pe strada Canarilor, are două nivele, o zonă mansardată şi este vândut. Imobilul a fost finalizat în 2016, apoi consilierul s-a ocupat personal de vânzarea celor 11 apartamente.

Conform declaraţiei de avere, deţine un teren agricol de 2,3 hectare şi trei terenuri intravilane. Mai are încă trei apartamente cumpărate în trecut, un BMW din 2008 şi o Lada din 1979, precum şi o colecţie de artă evaluată la 150.000 de euro, cărţi, reviste şi cataloage de 15.000 de euro şi porţelanuri, covoare şi mobilier de 12.000 de euro. Mai nou, este acţionar al televiziunii locale Iaşi TV Life.