Sambata, 16 02 2019
Deputatul PNL Dumitru Oprea a solicitat Preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză clarificări privind noul acord dintre ANAF şi Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), care ar putea transforma controalele într-un instrument politic.
Un proiect de ordonanță de urgență făcut public de Gelu Diaconu, fostul șef al Fiscului, prevede că Ministerul Finanțelor va prelua administrarea marilor contribuabili de la ANAF, precum și direcțiile regionale de administrare fiscală. Diaconu numește într-o postare pe Facebook proiectul de OUG – care nu a fost postat încă pe site-ul guvernului – ”o lovitură decisivă care desființează de facto ANAF”.
La începutul acestui an, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anulat în mod automat „creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei“, conform Codului de procedură Fiscală. 
Creștere spectaculoasă de preț la vânzarea unei fabrici în faliment din municipiul Iași. Ani la rând s-a chinuit lichidatorul Lactis, fără succes, să vândă fabrica din Iași cu 16 milioane de lei. Acum, prețul a crescut la 29 de milioane de lei. Lichidatorul susține că bunurile au trecut printr-un proces de reevaluare care a arătat alt preț al clădirilor, terenului și echipamentelor. O nouă licitație are loc în acestă lună: 16.000 metri pătrați de teren, clădiri adiministrative, magazii, echipamente. „Dacă se vinde, diferența se duce în contul acționarilor”, spune reprezentantul lichidatorului.

Terenul, clădirile și utilajele SC Lactis SA Iași, una dintre fostele firme importante ale Iașului, ar putea fi vândute la o licitație anunțată de lichidatorul Omega SPRL pentru 18 decembrie. Ultima tentativă de a vinde bunurile fostei fabrici de produse lactate a fost anul trecut, iar de atunci lichidatorul a cerut o reevaluare care a urcat spectaculos prețul.

Creștere spectaculoasă de preț la vânzarea unei fabrici în faliment din municipiul Iași. Ani la rând s-a chinuit lichidatorul Lactis, fără succes, să vândă fabrica din Iași cu 16 milioane de lei. Acum, prețul a crescut la 29 de milioane de lei. Lichidatorul susține că bunurile au trecut printr-un proces de reevaluare care a arătat alt preț al clădirilor, terenului și echipamentelor. O nouă licitație are loc în acestă lună: 16.000 metri pătrați de teren, clădiri adiministrative, magazii, echipamente. „Dacă se vinde, diferența se duce în contul acționarilor”, spune reprezentantul lichidatorului.

Terenul, clădirile și utilajele SC Lactis SA Iași, una dintre fostele firme importante ale Iașului, ar putea fi vândute la o licitație anunțată de lichidatorul Omega SPRL pentru 18 decembrie. Ultima tentativă de a vinde bunurile fostei fabrici de produse lactate a fost anul trecut, iar de atunci lichidatorul a cerut o reevaluare care a urcat spectaculos prețul.

Așa arată Iașul luat pe persoană fizică: 65 de chioșcuri în cele mai bune locuri cu vad din spațiul public pentru care nu se plătește chirie și care se atribuie în circuit închis, între prieteni, fără licitație. Patronul Amo Press Retail extrage sume mari de bani din firma aflată în insolvență, chiar de sub nasul unui lichidator. N-a mai plătit de 3 ani chiriile la Primărie pe cele 65 de chioșcuri, dar Chirica și Harabagiu l-au scos de pe lista publică a datornicilor, Onofrei fiind prietenul lor de încredere. Relația e cimentată prin asociatul lui Onofrei, „Scafandrul” Dumitrașcu, interpusul imobiliarilor cu PUZ-uri la Primărie. Amo Press Retail datorează la bugetul local 550.000 de lei, dar Chirica nu-i reziliază contractele, deși are hotărâre definitivă. Ziarul lui Onofrei face cultul personalității lui Chirica. Pe scurt: iei spațiul public cu vad maxim, nu plătești un leu chirie, subînchierezi cu 200 euro/mp și te acoperă primarul.

Ultima oară când Primăria a dat publicității informațiile, Amo Press Retail (APR), firma lui Manuel Onofrei, cu 65 de chioșcuri amplasate în oraș, avea datorii de peste 450.000 de lei la bugetul local, însemnând chirii neachitate și penalități. Aceasta se întâmpla în decembrie 2017. Apoi, în ianuarie 2018, Amo Press și-a cerut insolvența, iar din luna următoare capii Primăriei au scos firma de pe lista datornicilor. Subit, ca și cum ar fi luată sub protecție.

Așa arată Iașul luat pe persoană fizică: 65 de chioșcuri în cele mai bune locuri cu vad din spațiul public pentru care nu se plătește chirie și care se atribuie în circuit închis, între prieteni, fără licitație. Patronul Amo Press Retail extrage sume mari de bani din firma aflată în insolvență, chiar de sub nasul unui lichidator. N-a mai plătit de 3 ani chiriile la Primărie pe cele 65 de chioșcuri, dar Chirica și Harabagiu l-au scos de pe lista publică a datornicilor, Onofrei fiind prietenul lor de încredere. Relația e cimentată prin asociatul lui Onofrei, „Scafandrul” Dumitrașcu, interpusul imobiliarilor cu PUZ-uri la Primărie. Amo Press Retail datorează la bugetul local 550.000 de lei, dar Chirica nu-i reziliază contractele, deși are hotărâre definitivă. Ziarul lui Onofrei face cultul personalității lui Chirica. Pe scurt: iei spațiul public cu vad maxim, nu plătești un leu chirie, subînchierezi cu 200 euro/mp și te acoperă primarul.

Ultima oară când Primăria a dat publicității informațiile, Amo Press Retail (APR), firma lui Manuel Onofrei, cu 65 de chioșcuri amplasate în oraș, avea datorii de peste 450.000 de lei la bugetul local, însemnând chirii neachitate și penalități. Aceasta se întâmpla în decembrie 2017. Apoi, în ianuarie 2018, Amo Press și-a cerut insolvența, iar din luna următoare capii Primăriei au scos firma de pe lista datornicilor. Subit, ca și cum ar fi luată sub protecție.

100.000 de comercianți, obligați de ANAF să cumpere niște aparate care nici nu se găsesc. Firmele se află într-o cursă contracronometru pentru a achiziționa case marcat cu jurnal electronic. Cu ajutorul acestor aparate, Finanțele pot vedea în timp real ce și cât s-a cumpărat de la un comerciant. Deși termenul-limită este 1 noiembrie, deocamdată doar un sfert dintre societăți au cumpărat astfel de case de marcat. Sunt 15 firme agreate la nivel național să comercializeze noile aparate, un tun de 26 milioane de euro pe final de an.

Lovitură pentru contribuabilii mici. După mai multe amânări ale aplicării unei hotărâri date în noiembrie 2017, contribuabilii mici mai au timp până pe 1 noiembrie 2018 să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic. În cazul contribuabililor mari și mijlocii, termenul limită a fost 1 septembrie. Mugurel Lupoaie, administratorul firmei INITA, unul dintre cei mai mari comercianți de case de marcat din Iași, susține că nici măcar un sfert dintre firmele ieșene nu și-a achiziționat noile case de marcat.

100.000 de comercianți, obligați de ANAF să cumpere niște aparate care nici nu se găsesc. Firmele se află într-o cursă contracronometru pentru a achiziționa case marcat cu jurnal electronic. Cu ajutorul acestor aparate, Finanțele pot vedea în timp real ce și cât s-a cumpărat de la un comerciant. Deși termenul-limită este 1 noiembrie, deocamdată doar un sfert dintre societăți au cumpărat astfel de case de marcat. Sunt 15 firme agreate la nivel național să comercializeze noile aparate, un tun de 26 milioane de euro pe final de an.

Lovitură pentru contribuabilii mici. După mai multe amânări ale aplicării unei hotărâri date în noiembrie 2017, contribuabilii mici mai au timp până pe 1 noiembrie 2018 să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic. În cazul contribuabililor mari și mijlocii, termenul limită a fost 1 septembrie. Mugurel Lupoaie, administratorul firmei INITA, unul dintre cei mai mari comercianți de case de marcat din Iași, susține că nici măcar un sfert dintre firmele ieșene nu și-a achiziționat noile case de marcat.

Așa cum promisese din momentul condamnării, fostul ministru vrea compensare: „Vreți bani? Dați-mi aparatele”. Relu Fenechiu nu vrea să achite prejudiciul din dosarul „Transformatorul” și cere și 4,7 milioane de lei despăgubiri. Ieșeanul susține în instanță că banii i s-ar cuveni pentru transformatoarele vândute SISEE Moldova și folosite sau comercializate ulterior. Niciun leu nu a fost recuperat din prejudiciile de aproape 10 milioane de lei din cele două dosare de corupție în care a fost condamnat Relu Fenechiu. 

„Vedeți telefonul acesta? Să presupunem că eu vi-l vând, cum am vândut transformatoarele. Dumneavoastră spuneți că e scump și vechi. Logic, îmi cereți banii înapoi. Dar dacă îmi cereți banii, nu trebuie să îmi dați și telefonul înapoi? Transformatoarele nu mai pot fi date înapoi, pentru ca s-au vândut. Totul a fost un mare bluf, este o decizie a instanței în acest sens. În Justiția din România nu mai este cale de atac, dar o vom găsi", declara Relu Fenechiu, în august 2017, la ieșirea din Penitenciarul Vaslui, după ce a executat aproape trei ani și jumătate de închisoare pentru fapte de corupție.

Pagina 1 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top