Sambata, 16 12 2017

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să se pronunţe joi asupra cererii preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.

În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunţarea pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.

‘Nu am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, ci pur şi simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute astăzi în şedinţă. (…) Opinia Curţii Constituţionale o veţi afla pe data de 23 noiembrie.(…) Bineînţeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare’, a declarat la acea dată preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curţii se iau după Constituţie, după practica acesteia şi că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti dacă ele le sunt necesare cauzei şi îi pot influenţa.

Referitor la posibilitatea ca decizia dată în cazul OUG 13/2017 să fie considerată un precedent, şeful CCR a precizat: ‘Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are relevanţă exactă. Deci de la caz la caz noi apreciem în ce măsură şi cât o decizie a noastră anterioară se potriveşte cu cauza pe care noi o analizăm acum’.

Curtea Constituţională a României a discutat joi cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman

În cadrul şedinţei CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competenţa de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susţinând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală, constituţională să ancheteze. (…) Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudenţa Curţii este în acelaşi sens, legea specială statuează în aceeaşi direcţie’, a spus Toader.

Potrivit acestuia, competenţa de apreciere a legalităţii hotărârii de Guvern este ‘o competenţă exclusivă a instanţei de contencios’.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘Vă rugăm să constataţi faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituţională (…) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. (…) Nu poţi să impui unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu facă anchetă. (…) Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil’, a mai spus procurorul.

Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela ‘de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt’.

În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului – Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern.

DNA efectuează cercetări faţă de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel. ‘În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual şi HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă’, preciza DNA.

(Agerpres/FOTO arhivă b1.ro)

Suspecţii din dosarul ‘Tel Drum’ sunt aşteptaţi marţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a lua la cunoştinţă sechestrul impus de anchetatori în acest caz, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Pe 13 noiembrie, DNA anunţa că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săvârşite în dosarul ‘Tel Drum’ în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

În dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane pentru fapte similare.

DNA preciza că acest dosar s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.

 

(Agerpres/FOTO arhivă adevarul.ro)

Oficial European de Luptă Antifraudă (OLAF) a confirmat printr-un comunicat de presă dat luni, chiar în timpul declarației făcute de Liviu Dragnea, sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cel de-al treilea dosar al președintelui PSD, ca urmare a unei investigații proprii, prin care recomandă recuperarea integrală a 21 de milioane de euro, sumă ce reprezintă fonduri europene.

 

„Contribuția OLAF la această anchetă a fost accentuată de DNA. DNA a explicat că dosarul propriu a venit în urma a două investigații făcute de OLAF cu privire la proiecte finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională privind construcția de drumuri în România, care au fost finalizate în mai și septembrie 2016”, arată OLAF în comunicat.

OLAF precizează că a găsit „dovezi care sugerează existenţa unei înţelegeri între beneficiarul fondurilor, funcţionarii publici şi contractant, inclusiv falsificarea documentelor în timpul procedurii de achiziţie. Unele dintre aceste documente au fost utilizate şi în sprijinul cererii pe care beneficiarul a prezentat-o autorităţii de management, care a dus la plata a 21 de milioane euro din fondurile Uniunii Europenedovezi care sugerează un conflict de interese privind beneficiarul acestor fonduri, oficiali publici și contractor, inclusiv falsificarea de documente în timpul procedurilor de ahciziție”.

„Unele dintre aceste documente (false, n.red.) au fost trimise de beneficiar către Autoritatea de Managament, rezultând în plata a 21 de milioane de euro din fondurile UE”, mai arată OLAF.

Oficiul precizează că investigația a ajuns la concluzia ca cele 21 de milioane de euro să fie recuperate integral și, de asemenea, Direcția Națională Anticorupție să inițieze acțiunile legale cu privire la acest aspect.

„Această investigație a un exemplu perfect al cooperării positive dintre OLAF și autoritățile naționale. OLAF a făcut investigații temeinice, care sperăm să aibă un puternic afect de descurajare a corupției”, a declarat Nicholas Ilett, directorul OLAF.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat. Dragnea a negat aceste acuzații

 

Procurorii DNA au emis în urmă cu scurt timp un comunicat în care arată motivele pentru care este cercetat şeful Consiliului Judeţean:

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iași au dispus  continuarea urmăririi penală față de suspecții:  

POPA MARICEL, la data faptelor și în prezent preşedinte al Consiliului Judeţean(C.J.) Iaşi, pentru săvârșirea a trei infracțiuni deabuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

ACHIŢEI DANIEL-IOAN, la data faptelordirector al Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (D.J.A.D.P.) Iaşi și consilier personal al președintelui C.J. Iași,pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (2 fapte),

 - complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

ECHIMOV ION, administrator al S.C.Eky Sam S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

S.C. EKY SAM S.R.L.pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Din ordonanțele întocmite de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:

În perioada 2016-2017, suspectulPopa Maricel, în calitate depreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, beneficiind de ajutorul suspectuluiAchiţei Daniel-Ioan,a încălcat prevederile legaleprivind desfășurarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii  judeţene, în sensul că, direct sau prin intermediar, a sistatîn mod abuziv trei contracte care aveau ca obiect întreținerea drumurilor județene.

Concret, în contextul unui scandal mediatic creat în legătură cu lucrările de întreţinere ce se efectuau pe drumul judeţean 248 A(Iași –Voinești - Țibănești), suspectul Popa Maricel a stopat lucrărilerespectivepe motiv că ar exista nereguli la efectuarea lucrărilor, fără ca această hotărâre să aibă la bază vreo expertiză tehnică.

În plus, procedând în aceeași manieră, suspectul Popa Maricel a determinat excluderea unei societăți din cadrul asocierilor de firme care au câștigat două din contractele amintite mai sus  și înlocuirea acesteia cu una “agreată”.Într-unul dintre cazuri, ca urmare a conduitei infracționale a suspectului Popa Maricel a fost produs un prejudiciu firmeirespectiveîn sumă de 717.898 lei.

În celălalt caz, beneficiind de ajutorul acordat de suspectul Achiţei Daniel-Ioan, activitatea de dezăpezirea drumurilor județene pentru perioada 1 ianuarie – 15 martie 2017a fost retrasă din sarcina aceleiași firme și preluată în mare parte de către SC Eky Sam SRL. Prin acest demers a fost creat folos patrimonial necuvenit către S.C Eky Sam S.RL în valoare de 1.127.563 lei.

Suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Dosarul deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi în urma percheziţiilor de la Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi se îndreaptă spre etapa punerilor sub acuzare. Procurorul de caz Gabriela Chiriac a solicitat ieri, printr-o adresă oficială adresată municipalităţii, lista bunurilor deţinute de către preşedintele CJ, Maricel Popa. În documentul respectiv, obţinut de „Ziarul de Iaşi“, se solicită „de urgenţă“ lista cu bunurile mobile şi imobile de­ţinute de Popa, precum şi datele de identificare ale acestora şi valoarea de impozitare. Pe lângă Popa, în solicitarea către direcţia de finanţe procurorii au mai adăugat şi numele lui Daniel Achiţei - şef al Direcţiei Judeţene de Drumuri din ianuarie până în iulie 2017, precum şi pe cel al lui Ion Echimov, patronul firmei „Eky-Sam“ Târgu Frumos şi unul dintre constructorii apropiaţi de CJ în ultimii ani. 

Punere sub acuzare?

Potrivit unor voci din sistemul judiciar, solicitarea de către o unitate de Parchet a listei bunurilor unei persoane se face, de regulă, atunci când procurorii intenţionează să dispună măsuri asiguratorii pe numele acelei persoane. Aceleaşi voci avizate ne-au precizat că punerea sub sechestru a averii unei persoane se realizează de regulă după ce aceasta este pusă sub acuzare, fiind informată că are calitatea de suspect sau inculpat. Din informaţiile ziarului, confirmate ieri atât de Achiţei, cât şi de Echimov, cei doi sunt aşteptaţi şi la sediul DNA Iaşi, pentru a discuta cu procurorul de caz. Audierile ar urma să înceapă chiar de azi. Întrebat explicit dacă este şi el chemat la DNA Iaşi, Maricel Popa a refuzat, în cursul zilei de ieri, dialogul.

Acţiunea de ieri a procurorilor DNA Iaşi vine după ce, în luna mai, aceştia au descins în Casa Pătrată ridicând mai multe documente referitoare la contractele derulate de CJ, unele având legătură cu Direcţia de Drumuri. Daniel Achiţei, de altfel, şi-a dat demisia ulterior descinderilor. La momentul respectiv, DNA anunţa printr-o informare oficială că dosarul „vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2016-2017“. 15 descinderi au avut loc la acel moment, inclusiv în judeţul Suceava.

Misterul acuzaţiilor

La acel moment, Consiliul Judeţean informa oficial că percheziţiile ar fi vizat „contracte de execuţie a lucrărilor de întreţinere a drumului judeţean 248 A (Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti) încheiate cu firma SC Con Ted Company, contracte de servicii şi întreţinere curentă a drumurilor pe timp de iarnă, contractul având ca obiect «Lucrări de întreţinere pe timp de vară la drumurile judeţene pentru perioada 2015-2016, inclusiv corespondenţa cu firmele SC Enviro SRL, SC Con Ted Company şi SC Ted Company»“. Aceeaşi sursă preciza că au mai fost vizate documente referitoare la „acţiunile de Audit Public Intern dispuse de preşedintele Consiliului Judeţean, referitoare la lucrările de întreţinere la drumul judetean 248A precum şi la acţiunea de Audit a CJ pentru «Lucrări de întreţinere pe timp de vară a tronsonului de drum DJ 282 limita Iaşi - Movileni - Gropniţa»“. Nu se amintea la acel moment însă de firma sau contractele derulate de „Eky-Sam“.

Trioul Popa - Achiţei - Echimov apare pe un document

În cursul zilei de ieri, reporterii noştri au solicitat oficial informaţii de la DNA, cu privire la acuzaţiile ce li s-ar putea aduce lui Maricel Popa, Daniel Achiţei şi Ion Echimov. Anchetatorii nu ne-au furnizat un răspuns până la închiderea ediţiei. În trecut, „Eky-Sam“ a derulat atât contracte de deszăpezire, cât şi de lucrări la unele segmente de drumuri judeţene. De pildă, în primele trei luni ale acestui an, „Eky-Sam“ a primit prin încredinţare directă, de la Direcţia de Drumuri din subordinea CJ, contracte pentru deszăpezirea drumurilor judeţene. Tot la începutul acestui an, printr-o adresă semnată de Achiţei şi confirmată de Maricel Popa, consilierii judeţeni au aprobat atribuirea sumei de 615.000 de lei în cadrul contractului de modernizare a DJ Trifeşti - Hermeziu, derulat de acelaşi „Eky-Sam“, încă din 2014. Săptămâna trecută, după eşuarea licitaţiei pentru atribuirea unui contract de dezăpezire în actualul sezon rece, reprezentanţii „Eky-Sam“ declarau că firma nu va mai colabora în nicio situaţie, nici chiar de urgenţă, cu autorităţile judeţului.

Daniel Achiţei şi Ion Echimov nu ne-au putut oferi ieri informaţii concrete despre ce ar viza procurorii, în timp ce Popa a refuzat dialogul, scuzându-se că se află la Bucureşti. „Nu ştiu nimic“, ne-a declarat, aseară, patronul „Eky-Sam“. „Trebuie să mă prezint mâine (astăzi - n.r.), să-mi dea… să mă anunţe… că am fost… Nu ştiu procedura… pentru un dosar penal, dar nu cunosc amănunte“, a spus omul de afaceri, care a adăugat că se va prezenta la Parchet însoţit de avocatul său. Nici fostul director al DJADP, Daniel Achiţei, nu a ştiut ieri să ne spună care este motivul pentru care procurorii se interesează de bunurile sale mobile şi imobile, dar a confirmat că va merge la Parchet.

Sursa: ziaruldeiasi

Procurorii DNA au emis în urmă cu scurt timp un comunicat în care arată motivele pentru care este cercetat şeful Consiliului Judeţean:

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iași au dispus  continuarea urmăririi penală față de suspecții:  

POPA MARICEL, la data faptelor și în prezent preşedinte al Consiliului Judeţean(C.J.) Iaşi, pentru săvârșirea a trei infracțiuni deabuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

ACHIŢEI DANIEL-IOAN, la data faptelordirector al Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (D.J.A.D.P.) Iaşi și consilier personal al președintelui C.J. Iași,pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (2 fapte),

 - complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

ECHIMOV ION, administrator al S.C.Eky Sam S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

S.C. EKY SAM S.R.L.pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Din ordonanțele întocmite de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:

În perioada 2016-2017, suspectulPopa Maricel, în calitate depreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, beneficiind de ajutorul suspectuluiAchiţei Daniel-Ioan,a încălcat prevederile legaleprivind desfășurarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii  judeţene, în sensul că, direct sau prin intermediar, a sistatîn mod abuziv trei contracte care aveau ca obiect întreținerea drumurilor județene.

Concret, în contextul unui scandal mediatic creat în legătură cu lucrările de întreţinere ce se efectuau pe drumul judeţean 248 A(Iași –Voinești - Țibănești), suspectul Popa Maricel a stopat lucrărilerespectivepe motiv că ar exista nereguli la efectuarea lucrărilor, fără ca această hotărâre să aibă la bază vreo expertiză tehnică.

În plus, procedând în aceeași manieră, suspectul Popa Maricel a determinat excluderea unei societăți din cadrul asocierilor de firme care au câștigat două din contractele amintite mai sus  și înlocuirea acesteia cu una “agreată”.Într-unul dintre cazuri, ca urmare a conduitei infracționale a suspectului Popa Maricel a fost produs un prejudiciu firmeirespectiveîn sumă de 717.898 lei.

În celălalt caz, beneficiind de ajutorul acordat de suspectul Achiţei Daniel-Ioan, activitatea de dezăpezirea drumurilor județene pentru perioada 1 ianuarie – 15 martie 2017a fost retrasă din sarcina aceleiași firme și preluată în mare parte de către SC Eky Sam SRL. Prin acest demers a fost creat folos patrimonial necuvenit către S.C Eky Sam S.RL în valoare de 1.127.563 lei.

Suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Dosarul deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi în urma percheziţiilor de la Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi se îndreaptă spre etapa punerilor sub acuzare. Procurorul de caz Gabriela Chiriac a solicitat ieri, printr-o adresă oficială adresată municipalităţii, lista bunurilor deţinute de către preşedintele CJ, Maricel Popa. În documentul respectiv, obţinut de „Ziarul de Iaşi“, se solicită „de urgenţă“ lista cu bunurile mobile şi imobile de­ţinute de Popa, precum şi datele de identificare ale acestora şi valoarea de impozitare. Pe lângă Popa, în solicitarea către direcţia de finanţe procurorii au mai adăugat şi numele lui Daniel Achiţei - şef al Direcţiei Judeţene de Drumuri din ianuarie până în iulie 2017, precum şi pe cel al lui Ion Echimov, patronul firmei „Eky-Sam“ Târgu Frumos şi unul dintre constructorii apropiaţi de CJ în ultimii ani. 

Punere sub acuzare?

Potrivit unor voci din sistemul judiciar, solicitarea de către o unitate de Parchet a listei bunurilor unei persoane se face, de regulă, atunci când procurorii intenţionează să dispună măsuri asiguratorii pe numele acelei persoane. Aceleaşi voci avizate ne-au precizat că punerea sub sechestru a averii unei persoane se realizează de regulă după ce aceasta este pusă sub acuzare, fiind informată că are calitatea de suspect sau inculpat. Din informaţiile ziarului, confirmate ieri atât de Achiţei, cât şi de Echimov, cei doi sunt aşteptaţi şi la sediul DNA Iaşi, pentru a discuta cu procurorul de caz. Audierile ar urma să înceapă chiar de azi. Întrebat explicit dacă este şi el chemat la DNA Iaşi, Maricel Popa a refuzat, în cursul zilei de ieri, dialogul.

Acţiunea de ieri a procurorilor DNA Iaşi vine după ce, în luna mai, aceştia au descins în Casa Pătrată ridicând mai multe documente referitoare la contractele derulate de CJ, unele având legătură cu Direcţia de Drumuri. Daniel Achiţei, de altfel, şi-a dat demisia ulterior descinderilor. La momentul respectiv, DNA anunţa printr-o informare oficială că dosarul „vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2016-2017“. 15 descinderi au avut loc la acel moment, inclusiv în judeţul Suceava.

Misterul acuzaţiilor

La acel moment, Consiliul Judeţean informa oficial că percheziţiile ar fi vizat „contracte de execuţie a lucrărilor de întreţinere a drumului judeţean 248 A (Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti) încheiate cu firma SC Con Ted Company, contracte de servicii şi întreţinere curentă a drumurilor pe timp de iarnă, contractul având ca obiect «Lucrări de întreţinere pe timp de vară la drumurile judeţene pentru perioada 2015-2016, inclusiv corespondenţa cu firmele SC Enviro SRL, SC Con Ted Company şi SC Ted Company»“. Aceeaşi sursă preciza că au mai fost vizate documente referitoare la „acţiunile de Audit Public Intern dispuse de preşedintele Consiliului Judeţean, referitoare la lucrările de întreţinere la drumul judetean 248A precum şi la acţiunea de Audit a CJ pentru «Lucrări de întreţinere pe timp de vară a tronsonului de drum DJ 282 limita Iaşi - Movileni - Gropniţa»“. Nu se amintea la acel moment însă de firma sau contractele derulate de „Eky-Sam“.

Trioul Popa - Achiţei - Echimov apare pe un document

În cursul zilei de ieri, reporterii noştri au solicitat oficial informaţii de la DNA, cu privire la acuzaţiile ce li s-ar putea aduce lui Maricel Popa, Daniel Achiţei şi Ion Echimov. Anchetatorii nu ne-au furnizat un răspuns până la închiderea ediţiei. În trecut, „Eky-Sam“ a derulat atât contracte de deszăpezire, cât şi de lucrări la unele segmente de drumuri judeţene. De pildă, în primele trei luni ale acestui an, „Eky-Sam“ a primit prin încredinţare directă, de la Direcţia de Drumuri din subordinea CJ, contracte pentru deszăpezirea drumurilor judeţene. Tot la începutul acestui an, printr-o adresă semnată de Achiţei şi confirmată de Maricel Popa, consilierii judeţeni au aprobat atribuirea sumei de 615.000 de lei în cadrul contractului de modernizare a DJ Trifeşti - Hermeziu, derulat de acelaşi „Eky-Sam“, încă din 2014. Săptămâna trecută, după eşuarea licitaţiei pentru atribuirea unui contract de dezăpezire în actualul sezon rece, reprezentanţii „Eky-Sam“ declarau că firma nu va mai colabora în nicio situaţie, nici chiar de urgenţă, cu autorităţile judeţului.

Daniel Achiţei şi Ion Echimov nu ne-au putut oferi ieri informaţii concrete despre ce ar viza procurorii, în timp ce Popa a refuzat dialogul, scuzându-se că se află la Bucureşti. „Nu ştiu nimic“, ne-a declarat, aseară, patronul „Eky-Sam“. „Trebuie să mă prezint mâine (astăzi - n.r.), să-mi dea… să mă anunţe… că am fost… Nu ştiu procedura… pentru un dosar penal, dar nu cunosc amănunte“, a spus omul de afaceri, care a adăugat că se va prezenta la Parchet însoţit de avocatul său. Nici fostul director al DJADP, Daniel Achiţei, nu a ştiut ieri să ne spună care este motivul pentru care procurorii se interesează de bunurile sale mobile şi imobile, dar a confirmat că va merge la Parchet.

Sursa: ziaruldeiasi

Doi ofiţeri şi doi subofiţeri de la Poliţia de Frontieră au fost trimişi în judecată, luni, într-un dosar de corupţie, se arată într-un comunicat transmis de Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Ofiţerii Liviu Ciobanu şi Dinu Barnea şi agenţii Florin Nacu şi Mihai Burlacu au fost anchetaţi de DNA după ce ar fi muşamalizat o infracţiune comisă de un un bărbat care a fost prins la volan deşi avea permisul de conducere anulat.

Comisarul şef Liviu Ciobanu, aflat în arest preventiv, va fi judecat de Tribunalul Botoşani pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi instigare la favorizarea făptuitorului.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată şi fostul şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Româneşti, Dinu Barnea, pentru instigare la abuz în serviciu, dar şi cei doi agenţi, Florin Nacu şi Mihai Burlacu, acuzaţi de abuz în serviciu.

Potrivit procurorilor DNA, ‘pe 31 octombrie 2014, având calitatea de ofiţer de poliţie cu grad profesional de comisar şi coordonator al turei de serviciu din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Româneşti, la solicitarea şefului de sector, inculpatul Barnea Dinu, cu intenţie, i-a determinat pe doi agenţi de poliţie din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Româneşti să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu dispună măsurile legale care se impuneau, astfel cum erau prevăzute în legislaţia primară, în sensul neconstatării infracţiunii flagrante comise de către o persoană care fusese depistată conducând un vehicul pe drumurile publice din comuna Santa Mare având permisul de conducere anulat’.

Anchetatorii susţin că, ‘deşi vădit ilegală, cei doi agenţi de poliţie şi-au însuşit dispoziţia inculpatului Barnea Dinu, transmisă prin intermediul inculpatului Ciobanu Liviu, şi au lăsat persoana depistată să-şi continue deplasarea, fără a întocmi actele de constatare a infracţiunii, prejudiciind astfel interesele legale ale Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, ca unitate de poliţie de care aparţineau, concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit pentru acesta din urmă, constând în evitarea atragerii răspunderii penale a persoanei pentru fapta comisă. Deopotrivă încălcarea atribuţiilor de serviciu de către cei doi agenţi de poliţie a constituit un ajutor dat persoanei depistate, în scopul împiedicării tragerii sale la răspundere penală pentru fapta săvârşită’.

‘În aceleaşi împrejurări şi cu intenţie, Liviu Ciobanu a întocmit nota raport privind executarea Planului de acţiune al turei de serviciu nr. 2 din 31.10.2014, orele 08:00 – 21:00 (din care făceau parte şi agenţii de poliţie respectivi), în care era consemnat în fals că niciuna dintre patrule nu a constatat infracţiuni pe perioada efectuării serviciului, cu toate că inculpatul Ciobanu Liviu avea cunoştinţă despre depistarea în trafic a persoanei, de către agenţii de poliţie menţionaţi, în timp ce conducea tractorul pe drumurile publice având permisul de conducere anulat’, conform sursei citate.

(Agerpres/FOTO arhivă adevarul.ro)

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au reținut, luni, 16 persoane în dosarul privind decontări ilegale de la CASMB, informează DNA.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni AGERPRES, procurorii au dispus extinderea cercetărilor, punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 6 noiembrie, a mai multor reprezentanți ai unor firme de servicii medicale la domiciliu.

Este vorba despre Florina Jeni Bărbălău, la data faptelor reprezentant legal al societăților comerciale Home Med Expert SRL și Lara Med Serv SRL pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (12 acte materiale); Violeta Loredana Ciocâlteu și Anișoara Durmac, la data faptelor administratori al societăților comerciale Frontida SRL și, respectiv, Home Medical Concept SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (27 acte materiale); Crina Elena Constantinescu și Adela Gabriela Miculescu, la data faptelor administratori ai Micon Life SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

În același dosar au fost reținuți și Sile Miculescu, la data faptelor administrator al Micon Life SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Leontin Miluță Glăvan, la data faptelor reprezentant legal al Salvitae SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Elena Glăvan, la data faptelor asociat în cadrul Salvitae SRL; Eugeniu Vulpe, la data faptelor administrator în fapt al Claritas Servicii Medicale SRL; Adriana Georgiana Caraculacu, la data faptelor avocat în Baroul București, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

Anchetatorii au mai dispus și reținerea Nicoletei Nicu, la data faptelor administrator al reprezentant legal al Lara Med Serv SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (9 acte materiale); Bujor Rudeanu, la data faptelor reprezentant legal al PUSA — MEDICAL CARE SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (15 acte materiale); Aloul Adnan Al, medic, și Iuliana Gheorghe, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Marijuana Ispas, la data faptelor reprezentant legal al Beta Medical Service SRL, pentru înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale) și constituire a unui grup infracțional organizat; Adriana Rosmenteniuc, la data faptelor reprezentant legal al Home Medical Assistance SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

Procurorii anticorupție notează în referatul prin care cer arestarea preventivă că cele 16 persoane, în cursul anchetei penale, ar fi încercat să influențeze martorii în cauză și să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât și prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.

Același referat arată, potrivit DNA, că există date și probe potrivit cărora, începând din anul 2016, reprezentanții unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relație contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracțional constituit din funcționari și conducători ai CASMB.

Mai mult, sursa citată precizează că, începând cu luna martie 2017, gruparea infracțională ar fi fost sprijinită și de președintele CNAS, Marian Burcea.

„Grupul infracțional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracțiuni (înșelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiți pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraților care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit”, se menționează în comunicat.

În plus, arată anchetatorii, cei care au participat la grupul infracțional ar fi construit, în mod repetat, proceduri netransparente și extrem de complicate ca măsură de precauție împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a FNUASS, iar conducătorii instituției, deși au avut cunoștință de activitățile infracționale, nu ar fi dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere și sancționarea celor care au acționat în scopul fraudării banilor de la CASMB.

„În perioada 2016 — 2017, inculpații reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale au indus în eroare CASMB prin aceea că au prezentat ca fiind adevărate unele situații nereale (raportări false în ceea ce privește conținutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora și persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a condus la efectuarea de plăți necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaților anterior menționați sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei și 3.041.650 lei”,, precizează DNA.

Potrivit DNA, prin contribuția infracțională a trei funcționare din cadrul CASMB (Gabriela Rodica Mocanu, Mina Elena Petrescu și Jeana Sardare, cercetate în stare de arest preventiv), datele nereale, pe baza cărora reprezentanții firmelor au făcut raportările false, au fost înregistrate, șterse și reînregistrate în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), astfel încât serviciile medicale fictive să poată fi validate în SIUI.

„Reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale interesați în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în SIUI au fost cooptați în schema infracțională de inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena și Sardare Jeana, funcționare în cadrul CASMB. Identificarea furnizorilor care aveau interesul să deconteze nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât inculpatele aveau ca atribuții de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum și verificarea documentelor depuse de furnizori (firmele furnizoare de servicii medicale) în vederea decontării serviciilor medicale prestate”, notează procurorii.

Anchetatorii explică faptul că, în măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenți medicali care figurau în același timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele îi abordau pe furnizori și îi „învățau” să facă modificările necesare pentru a evita sancțiunile legale, pentru a obține decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu și chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienți care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenți medicali care nu au prestat serviciile raportate.

Procurorii menționează că, deși teoretic aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune doar depunerea dosarului propriu de către asigurat sau de către împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate, firmele sunt cele care inițiază relația cu asigurații, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la CASMB și, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal.

„Cele trei funcționare de la CASMB dădeau asigurări că dosarele depuse de către firmele agreate vor fi și aprobate. În acest sens, recomandările medicale erau înlocuite cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicațiile fiind menite să garanteze că numai acele cereri vor fi aprobate, în defavoarea altora”, se mai menționează în comunicat.

DNA mai arată că un alt tip de ajutor acordat de inculpate reprezentanților firmelor agreate a vizat furnizarea de informații din bazele de date la care aveau acces. În SIUI sunt înregistrate toate informațiile medicale privind asiguratul sau medicii aflați în relație contractuală cu casele de sănătate, inclusiv consultații, recomandări medicale, medicamente prescrise, servicii medicale prestate de spitale, clinici, furnizori, serviciile prin apelul unic de urgență 112 etc.

„Aceste informații erau necesare pentru ca raportările false să nu fie depistate, mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanță ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unități sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă și în contractul încheiat cu CASMB”, notează procurorii anticorupție.

Anchetatorii mai precizează că, deși procedura CASMB prevede că listele cu programul de lucru al asistenților medicali din luna precedentă trebuie raportate la CASMB până în data de 10 a lunii curente, se poate observa că furnizorii agreați, aflați în conivență infracțională cu funcționarele CASMB, obișnuiau să conceapă fraudulos aceste raportări și după o lună față de momentul în care serviciile medicale erau pretins prestate și chiar după data de facturare, întrucât decontul trebuie întocmit până în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul. Înregistrarea ‘graficelor’ în SIUI este indispensabilă pentru validarea raportărilor în SIUI referitoare la serviciile medicale prestate, întrucât pe baza serviciilor raportate și validate se calculează sumele de bani ce urmează a fi decontate furnizorilor.

DNA informează că luni cei 16 vor fi prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În același dosar sunt cercetate și alte persoane fizice și juridice, între care 13 inculpați în stare de arest la domiciliu.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Proiectul autostrăzii care urmează să lege Ardealul de Moldova este blocat. Situaţia va rămâne neschimbată până la soluţionarea anchetei DNA cu privire la revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Târgu Mureş - Ditrău, au declarat surse pentru ECONOMICA.NET. Astfel, construcţia celei mai scumpe autostrăzi din România nu va începe prea curând.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis pe 7 iulie 2017 o solicitare către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în urma unui raport primit de la Curtea de Conturi. DNA a cerut documentele privind revizuirea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş - Ditrău, parte a şoselei de mare viteză ce va lega Transilvania de Moldova, spun sursele noastre. Solicitarea a venit în urma raportului Curţii de Conturi din noiembrie 2016 în care se constată "irosirea banului public" prin contractarea unui nou studiu pentru o autostradă, fără să se ţină cont că mai fusese realizat un alt studiu de fezabilitate. Este vorba despre contractul de "Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş-Ditrău", atribuit pe 20 mai 2015 Asocierii Aecom Ingenieria - Consitrans - Search Corporation pentru suma de 22,71 milioane de lei (circa 5 milioane de euro). Deşi semnat în urmă cu peste doi ani, contractul pentru Târgu Mureş – Ditrău nu a fost pus în aplicare, fiind suspendat deja de două ori, prima dată din cauză lipsei de fonduri iar a doua oară din cauza unor aspecte semnalate de către Curtea de Conturi, potrivit CNAIR.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a explicat pentru ECONOMICA.NET că nu a dispus suspenderea contractului, ci reanalizarea acestuia în condiţiile în care valoarea contractului de revizuire a studiului de fezabilitate este de peste şase ori mai mare decât cea a studiului realizat în 2010, de circa 767.000 de euro.

Sursa: ziarul de iasi

Deputatul Valentin Popa, secretar general executiv al organizației județene PSD Brașov, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, de către procurorii DNA pentru șantaj și trafic de influență. Deputatul este acuzat că și-a folosit autoritatea pentru menținerea în funcție a unei persoane din conducerea unui spital, care urma să fie revocată.

 

Procurorii Serviciului Teritorial Brașov al DNA au dispus măsura controlului judiciar pe 60 de zile, din 30 octombrie, în cazul deputatului Mihai Valentin Popa. Acesta a fost timp de opt ani, până în 2016, președinte al Organizației Făgăraș a PSD, iar de atunci a devenit secretar general executiv al Organizației județene Brașov a PSD. Deputatul este acuzat de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și șantaj.

 

„Explicaţiile celor de la Primăriei Municipiului Iaşi cu privire la falsul grosolan pe zona de urbanism sunt de un tupeu incredibil”, arată deputatul liberal Marius Bodea într-o declarație de presă, venind și cu o serie de exemplificări la cazul celor 12 blocurilor ridicate în Galata de omul de afaceri Gheorghe Achiței.

 

Sunt ce puţin 2 mari încălcări ale legii care nu pot fi tăgăduite!

Pagina 1 din 37

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top