Miercuri, 12 12 2018
Guvernul a alocat astăzi, din Fondul de rezervă, 87 de milioane de lei pentru combaterea efectelor inundaţiilor în 2016.

 

Banii vor fi direcționați către autorităţile din 25 de judeţe, iar cele mai mari sume vor ajunge în Vrancea, Buzău, Harghita, Cluj şi Mehedinţi.

 

Fondurile alocate de Guvern vor fi folosite pentru refacerea infrastructurii hidrotehnice, a terasamentelor și malurilor de apărare, a drumurilor, podețelor și digurilor.

 

„Autorități locale din 25 de județe vor fi sprijinite să finanțeze lucrările de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale produse de inundațiile din acest an. Guvernul a alocat astăzi, printr-o Hotărâre, suma de 86,7 milioane lei, din Fondul de intervenție, pentru județele Alba, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea și Vrancea”, conform unui comunicat de presă transmis de Executiv.

 

Conform comunicatului, pagubele au fost estimate în baza evaluărilor detaliate făcute de către autoritățile administrației publice locale, Inspectoratele pentru Situații de Urgență și de către Instituțiile prefectului din județele afectate de inundații în cursul lunilor iunie, iulie și august și transmise, spre centralizare.

 

(Sursa: libertatea.ro)

Deşi încă nu este nimic oficial, aparent guvernul german ar pregăti un plan pentru salvarea Deutsche Bank, care înfruntă probleme financiare serioase, în special după ce Departamentul american al Justiţiei a cerut băncii să plătească o amendă de 14 miliarde de dolari

 

În această săptămână, cândva măreaţa Deutsche Bank a văzut cum preţul acţiunilor sale a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, provocând panică în sectorul bancar european. S-a afirmat că Berlinul schiţează un plan de salvare, în timp directorul general al băncii a pornit la acţiune.

 

Berlinul şi agenţia de monitorizare financiară Bafin ar pregăti un pachet de salvare financiară (bailout) a Deutsche Bank, în cazul în care aceasta eşuează să acopere cheltuielile şi penalităţile masive cu care se confruntă, a susţinut miercuri ziarul german Die Zeit.

 

Barierele de reglementare vor fi reduse pentru a permite gigantului Deutsche Bank să vândă active, măsură ce va uşura tensiunea de pe umerii creditorului, conform planului berlinez.

 

Într-o situaţie de urgenţă extremă, guvernul german chiar se va oferi să preia 25% dintre acţiunile băncii, a adăugat Die Zeit fără să citeze surse.

 

Totuşi, un purtător de cuvânt al Ministerului german de Finanţe a negat că guvernul pregăteşte un plan de salvare pentru gigantul bancar. În acelaşi timp, Deutsche Bank a refuzat să comenteze.

 

Departamentul american al Justiţiei (DOJ) a propus la începutul acestei luni ca Deutsche Bank să plătească o amendă de 14 miliarde de dolari pentru a rezolva o dispută privind vânzarea de titluri de valoare garantate cu credite ipotecare (MBS) în timpul crizei financiare din 2008.

 

Aceasta constituie o problemă pentru Deutsche Bank, deoarece a considerat că amenda pe care o va propune DOJ va fi de aproximativ 2,5 miliarde de dolari.

 

Revista germană de ştiri Focus a susţinut în weekend că, în timpul unei întâlniri confidenţiale cu directorul general al Deutsche Bank, John Cryan, cancelarul Angela Merkel a exclus posibilitatea ca guvernul să salveze creditorul german.

 

Acţiunile mai multor creditori din Europa, de la UniCredit în Italia până la BNP Paribas în Franţa, au scăzut în ultimele câteva zile. Investitorilor li s-a reamintit cât de fragil este sectorul bancar, în special în acest mediu prelungit de dobânzi negative, unde este dificil să obţii un profit din împrumuturi.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Dacian Cioloş a devenit premier în urma tragicului eveniment de la „Colectiv”. Sătui de incompetenţa criminală a politicienilor, atunci au ieşit oameni în stradă care au cerut guvern tehnocrat, doar că numărul acestora era infim în raport cu imensa masă obşnuită să voteze în funcţie de culoarea lighenelor. Până la urmă, unul dintre efectele democraţiei este dictatura celor mulţi asupra celor puţini. De data aceasta, independent de voinţa cuiva, s-a creat contextul ca cei puţini să-şi impună voinţa. De aceea, Dacian Cioloş este un câştig nemeritat.

 

Alegătorii au avut aşteptări mari de la Iohannis, dar au primit puţin. Cioloş oferă mai mult decât aşteptările iniţiale. Atunci când a fost desemnat premier, mi-i şi imaginam pe Dragnea, Oprea, Gorghiu sau Blaga rânjindu-şi în barbă: „Vreţi tehnocraţi? Vă punem tehnocraţi şi-o să avem grijă să le sabotăm deciziile în Parlament, să pară incompetenţi, ca nimeni să nu mai vreo vreodată aşa ceva”.

 

Forţat să-i ia în echipă pe Dâncu şi Tobă, ambii susţinuţi de PSD, Dacian Cioloş a fost nevoit de la început să meargă de-a dreptul pe un câmp minat. La început a şovăit, cum a fost cazul capcanei în care a încercat să-l atragă toxica Antena 3 atunci când s-a pus problema evacuării spaţiului de către ANAF. Ulterior, Dacian Cioloş şi-a dezvoltat capacitatea de a intui unde sunt gropile cu mine şi a reuşit să le evite.

 

Posesor de decenţă, tehnocratul s-a axat pe măsuri de bun-simţ. A simplificat mai întâi câteva dintre procedurile birocratice care atinseseră cote alarmante de impertinenţă. A pus ştuţ la conducta prin care se risipeau fonduri uriaşe pentru sisteme informatice ineficiente făcute de firmele lui Ghiţă şi alţii. S-a opus nepopular majorărilor salariale propuse fără discernământ de partide înainte de alegerile din vară, dar şi ulterior, atunci când magistraţii au sărit calul cerând salarii mărite cu 22%.

 

Cu riscul de a-şi ridica pe mulţi în cap, Guvernul Cioloş a întârziat absorbţia de fonduri europene luând la puricat procedurile stabilite de Guvernul Ponta. Decât ceasuri şi stick-uri de milioane de euro, aşa cum voia să cumpere pesedistul Marius Dobre demis de Cioloş din funcţia de secretar de stat, mai bine destinaţii care să aducă plus valoare cu bani europeni. Exemple de cheltuieli inepte ale fondurilor UE pot fi găsite în toată ţara, de la monitorizarea copulaţiei la vipere la care, pe bani la care voi nici nu visaţi, s-a specializat deputatul PNL Marius Alexe  şi până la sălile de sport în sate de bătrâni ale nevinovatei Elena Udrea.

 

Mai nou, tehnocratul premier îşi doreşte directori de şcoală de profesie. Va fi primul examen în urma căruia profesorii interesaţi pot dobândi funcţia de director pe bază de competenţe şi fără sprijin politic. Cred că este un lucru grozav pentru învăţământul românesc ca, atunci când va fi sunat de inspectorul judeţean numit politic, directorul de şcoală să poată să spună „NU” având atuul de a nu fi la cheremul unui partid.

 

Celor orbiţi încă de galbenul sticlelor de ulei, care încă mai cred că Ponta a pus ţara pe o direcţie bună le-aş spune doar atât: „cel mai cinstit guvern din România”, cum şi-a numit Ponta echipa, a avut 13 miniştri urmăriţi penal pentru fapte asimilate corupţiei şi unul incompatibil. Guvernul Cioloş are un singur urmărit penal, Petre Tobă, acesta fiind impus în echipa premierului de PSD. Până acum, bugetul de stat era delapidat centralizat, de capii din ministere, şi descentralizat, de pleiada de primari şi directoraşi numiţi politic în teritoriu. Acum, robinetul la nivelul ministerelor a fost strâns. Poate că şi aceasta a contat la spectaculoasa creştere economică a României condusă de tehnocraţi.

 

În esenţă, Guvernul Cioloş nu a produs schimbări structurale în sistem. Nici nu avea cum. Într-un an, abia ai timp să înveţi unde sunt uşile din clădirea unui minister. Schimbări profunde au nevoie de sprijin politic, ceea ce tehnocraţii nu au. Meritul lor este acela că au pornit revoluţia bunului-simţ, pe care Crin Antonescu a clamat-o mincinos cu câţiva ani înainte. Sper ca alegerile parlamentare să n-o înnăbuşească.

 

Guvernul a inclus miercuri, 14 septembrie, Aeroportul Internaţional „George Enescu“ în lista prioritară de investiţii din Master Plan-ul de Transport şi a decis alocarea pentru acest obiectiv a 66 de milioane de euro, fără TVA. Pe termen mediu nu există însă nicio promisiune pentru vreo autostradă, care să treacă prin Bacău.

 

Proiectul de reabilitare şi modernizare a Aeroportului Internaţional ”George Enescu” din Bacău a fost prezentat în cadrul conferinţei de presă susţinută pe această temă, pe 15 septembrie de către Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău împreună cu Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău. La conferinţă au participat ca invitaţi Dragoş Benea, fostul preşedinte al Consiliului Judetean şi deputatul Lucian Şova, care au sprijinit realizarea studiilor pentru modernizarea Aeroportului şi includerea proiectului în Master Plan. La Aeroportul din Bacău, lucrările de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii de transport aerian, la turnul de control, la uzina electrică, la rezervorul de apă sau la terminalul de pasageri sunt într-un stadiu de finalizare de 45-47%. Până în primăvară lucrările ar putea fi recepţionate. Aprobarea Master Plan-ului înseamnă alocarea sumei de 66 milioane de euro, fără TVA, banii necesari pentru finalizarea proiectului. ”În jurul datei de 20 octombrie vă propun o vizită pe şantier în care să constataţi stadiul lucrărilor, urmând ca, în toamna acestui an să facem şi licitaţia pentru modernizarea pistei de aterizare. Ne dorim ca până în luna iunie 2017 acest obiectiv să fie deja început”, a declarat Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.

 

Dragoş Benea a felicitat Guvernul Cioloş pentru această decizie. ”Este un proiect important pentru băcăuani mai ales că include şi realizarea terminalului internodal (ceea ce presupune conectarea aeroportului cu gara, autogara şi cu alte puncte de acces din municipiu). Practic, paşii care trebuie parcurşi constau în finalizarea lucrărilor de infrastructură, obţinerea avizului de la Consiliul Concurenţei (dat fiind faptul că Aeroportul Bacău este singurul care a înregistrat un trafic de peste 200 000 de pasageri), lansarea licitaţiei pentru pista de aterizare şi terminarea străzii Aeroportului”, a spus Benea.

 

(Sursa: adevarul.ro)

Şeful Secretariatului General al Guvernului, Sorin Chelmu, a fost înlocuit din funcţie de premierul Dacian Cioloş. Decizia a fost publicată în Monitiorul Oficial. În locul lui a fost numit deja un interimar.

 

Potrivit unei decizii publicate, miercuri, în Monitorul Oficial, prim-ministrul a decis eliberarea din funcţie a secretarului general al Guvernului, Sorin Chelmu, atribuţiile sale fiind preluate, temporar, de Florin Tacu.

 

Tacu este secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului din decembrie anul trecut şi a fost consul general al României la Shanghai în Guvernul Boc.

 

(Sursa: digi24.ro)

Patru din cele şase asociaţii patronale din transporturile rutiere intenţionează să protesteze mâine în Bucureşti, deşi guvernul a anunţat că va adopta, astăzi, o ordonanţă de urgenţă care îngheaţă preţurile RCA pentru şase luni.

 

Transportatorii sunt totuşi nemulţumiţi de preţul de referinţă care ar urma să fie fixat.

 

Protestul de mâine est programat în faţa sediului guvernului, între orele 9:00 şi 15:00.

 

Pe de altă parte, reprezentaţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România şi cei ai Camerei Naţionale a Taximetriştilor din Iaşi (COTAR) au anunţat, astăzi, că suspendă protestele care urmau să se defăşoare în localitate.

 

Preşedintele COTAR Iaşi, Mircea Manolache a declarat că doleanţele transportatorilor privind calcularea poliţelor RCA au fost discutate cu reprezentaţii guvernului şi s-a ajuns la o înţelegere, urmând să fie emisă o ordonanţă de urgenţă în acest sens.

 

Mircea Manolache a mai spus că s-a convenit ca poliţele RCA să poată fi achitate pentru una, 3, 6, 9 sau 12 luni, iar pentru operatori de marfă, pe perioada când nu desfăşoară transporturi, să existe facilitatea de a nu plăti aceste poliţe RCA.

 

Reprezentantul transportatorilor rutieri internaţionali, Radu Gheorghe a precizat că legislaţia românească în domeniu trebuie să se alinieze celei europene.

 

(Sursa: radioiasi.ro)

Transportatorii și reprezentanții Guvernului au ajuns la un consens în privința tarifelor la RCA. Executivul a promis, printre altele, că va îngheța tarifele timp de șase luni, așa cum au cerut transportatorii.

 

Dacian Cioloş a declarat că actul normativ va rezolva problema poliţelor de asigurare auto pe termen mediu şi lung dând Autorităţii de Supraveghere Financiară cadrul juridic pentru o nouă modalitate de calcul a costului asigurării.

 

„După mai multe luni de discuţii avute cu ASF, cu asiguratorii şi cu transportatorii, am ajuns la concluzia că soluţia cea mai bună şi mai rapidă de a rezolva problema este o propunere de OUG ce include foarte multe propuneri ale transportatorilor, 12 din 14. Există şi un proiect de lege la Parlament din mai sau aprilie. Din păcate, proiectul nu a fost încă adoptat şi acum este responsabilitatea Guvernului să adopte proiectul de OUG petru a evita blocarea drumurilor din România”, a spus premierul Cioloş.

 

El a spus că nemulţumirile transportatorilor au fost generate de lipsa de transparenţă şi claritate în domeniul asigurărilor, precum şi de falimentul unor companii din domeniu. „Vrem să rezolvăm problema şi să dăm cadrul juridic pentru ASF ca să poată să facă acest lucru. În proiect sunt prevăzute lucruri care duc la mai multă transparenţă şi claritate privind modul de calculare a acestor prime, iar poliţele pot fi încheiate şi pe o lună, contractul RCA poate fi suspendat pe durata cât vehiculul este imobilizat,  există şi posibilitatea de a asigura compensarea directă”, a menţionat Cioloş câteva din modificările propuse.

 

Lor lise adaugă şi obligativitatea ca asiguratorii să precizeze, la solicitarea asiguratului, modul de calcul al poliţei, iar asiguratorii vor plăti penalităţi dacă întârzie plata la termen a depăgubirii.

 

„Acest nou cadru sperăm să rezolvăm problema pe termne mediu şi lung. Pentru a o rezolva şi pe termen scurt, la propunerea trasnportatorilor şi după consultări cu Consiliul Concurenţei, vom veni şi cu propunerea de a îngheţa preţul poliţelor pe o durată de 6 luni”, a spus Cioloş adăugând că noul că Ordonanţa reprezintă  „un nou cadru normativ care să asigure mai multă claritate, transparenţă şi echitate în modul de calculare a primelor”.

 

Vicepremerii Costin Borc şi Vasile Dâncu s-au întâlnit, miercuri dimineaţă cu reprezentanţi ai transportatorilor auto cu care au convenit ca preţul poliţelor RCA să fie îngheţat pentru următoarele şase luni.

 

(Sursa: realitatea.net)

Master Planul General de Transport (MPGT), documentul strategic pentru investiţiile din domeniul transporturilor pe următorii 15 ani a fost transmis de către Ministerul Transporturilor pentru a fi adoptat printr-o Hotărâre de Guvern. Documentul conține principalele proiecte de autostrăzi, drumuri expres, investiţii în căi ferate şi căi navale pe care are nevoie România să le implementeze, însă vine cu partea negativă a paharului. Numai pe rutier, până în 2020, sunt planificate proiecte în valoare de 13 miliarde de euro, dar există fonduri disponibile doart pentru o treime. Pentru 2020-2030, doar jumătate din fondurile necesare pot fi identificate, scrie HotNews.ro.

 

Pe sectorul rutier, cel mai voluminos dintre domeniile tratate în Master Plan, strategia prevede până în orizontul 2030 nu mai puţin de 11 autostrăzi şi 19 drumuri expres, la pachet cu alte zeci de modernizări de drumuri actuale şi variante de ocolire.

 

Per total, pe toată perioada acoperită de Master Plan, sectorul rutier are planificat investiţii unde ar fi necesare fonduri de circa 27 miliarde de euro ce se împart după cum urmează: autostrăzi (13,3 mld. euro), drumuri expres (10,8 mld euro), alte drumuri şi reabilitări (2,5 mld euro) şi variante ocolitoare (0,46 mld euro). Cu toate acestea, majoritatea fondurilor necesare nu pot fi identificate.

 

 

 

 

 

Priorităţile până în orizontul anului 2020 pe rutier

Autostrăzile Sibiu - Piteşti, Comarnic - Braşov, Tg Neamţ - Iaşi - Ungheni, Piteşti - Craiova, legătura A3 de lângă Cluj până la Borş, finalizarea actualelor autostrăzi în construcţie, modernizarea Centurii Sud a Capitalei, precum şi drumul expres pe relaţia Nord-Sud în Moldova (Ploiești-Buzău-Bacău-Pașcani) sunt principalele proiecte rutiere planificate pe perioada 2014 - 2020 (cu extindere câţiva ani şi după acest termen pentru implementare).

 

 

 

Documentul stabileşte că pentru implementarea tuturor proiectelor aferente perioadei de programare 2014 - 2020 doar pe rutier e nevoie de circa 12,8 mld euro, iar totalul fondurilor disponibile ajunge doar la 4,6 mld. euro (fonduri europene, cofinanţări şi alocări bugetare). Cu alte cuvinte, rămâne un deficit de acoperit de 8,21 mld euro, suma pe care România are şanse minime s-o poată garanta din împrumuturi sau din alte surse.

 

Mai exact, faţă de ce-şi propune să realizeze, statul român dispune de resurse financiare doar pentru o treime.

 

Citește mai mult AICI

Șoseaua de centură a Iaşului nu va beneficia de fonduri europene în actualul exerciţiu bugetar european (2014 - 2020). Ministerul Transporturilor (MT) a ales să promoveze proiectele pentru variantele ocolitoare Tecuci, Mihăileşti, Târgu Mureş, Bacău şi două tronsoane aferente centurii Bucureşti.

 

Iaşul a fost așezat la coada priorităţilor MT, autorităţile centrale preferând în ultimii patru ani, să finanţeze centurile din Alexandria, Braşov, Craiova Sud, Carei, Târgu Jiu şi Caracal. Unele dintre acestea vor beneficia de fonduri pentru lucrări în continuare şi în perioada 2016 - 2020.

 

Cu bani de la bugetul de stat sunt în lucru variantele de ocolire Oradea, Rădăuţi şi Satu Mare.

 

O astfel de finanţare este promisă şi în cazul Iaşului, cu toate că, în cel puţin ultimii patru ani, fiecare guvern care s-a aflat la putere a invocat lipsa de fonduri din surse bugetare. În consecinţă, atât autorităţile centrale, cât şi şefii Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Iaşi au vorbit despre promovarea unui proiect european, dar, în prezent, au revenit la ideea finanţării de la bugetul de stat, arată „Ziarul de Iași”.

 

Reprezentanţii MT spun că limitele bugetare anuale impuse de Ministerul Finanţelor, în perioada 2014 - 2016, nu au permis „introducerea în lista obiectivelor de investiţii a unor obiective noi în această perioadă“ ci doar „continuarea şi finalizarea lucrărilor începute în anii precedenţi“.

 

Până acum, Guvernul a finanţat doar realizarea a 14 km din şoseaua de centură a Iaşului, respectiv varianta Sud, iar lucrările au avut o valoare de peste 380 milioane lei (inclusiv TVA) şi s-au desfăşurat în perioada 2007 - 2012. În cadrul proiectului, mai trebuie realizate varianta de trafic greu (circa 20 km, 280 milioane lei) şi varianta trafic uşor cu penetraţie cartier Dacia (circa 8 km, 142 milioane lei).

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)

„Monstruoasa coaliţie” birocratică de la instanţă aduce aminte de zâzaniile din timpul domniei lui Cuza. Primăria comunei susţine că aproape jumătate dintr-un teren administrat de Complexul Muzeal Moldova îi aparţine şi îl revendică în instanţă. La bară este chemat şi Guvernul, somat să repare nedreptatea.

 

Peste 6 hectare de teren din apropierea Palatului Cuza de la Ruginoasa au adus în faţa judecătorilor Primăria din comună, Complexul Muzeal Naţional Moldova (CMNM), Guvernul, Statul Român prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Culturii.

 

Prea mult

Terenul din Dumbrăviţa, unul dintre satele comunei, pe care se află două iazuri, păşune, pădure şi popasul turistic „Alexandru Ioan Cuza” se află în proprietatea Statului şi în administrarea Complexului Muzeal. Însă, Primăria Ruginoasa susţine că proprietatea a fost dintotdeauna în domeniul public al comunei, iar, în afară de 8,63 hectare de teren aferente Palatului Cuza, Complexul nu mai deţine nicio altă suprafaţă în zonă. Acest lucru ar fi reieşit şi din registrele cadastrale din 1987, potrivit instituţiei.

 

 Complexul care administrează Palatul de la Ruginoasa, la judecată

În plângerea adresată instanţei, reprezentanţii Primăriei Ruginoasa susţin că situaţia s-ar fi schimbat după ce, în anexa unei hotărâri de Guvern din 2010, referitoare la datele de identificare privind bunurile aparţinând domeniul public al Statului, aflate în administrarea Complexului Muzeal Naţional Moldova, a fost înscris Palatul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” cu de 3.085 metri pătraţi suprafaţă construită şi 147.698 metri pătraţi de teren aferent, dobândiţi în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi din 1980. Însă, actul din urmă cu 36 de ani nu ar face nicio referire la vreo suprafaţa de teren, arată Primăria.

 

Intabulare respinsă

 „Complexului Muzeal Naţional Moldova nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor prin vreo hotărâre judecătorească, nu i-au fost vândute sau donate suprafeţele de teren şi nu cunoaştem împrejurarea potrivit cărora în administrarea acestuia s-ar afla suprafaţa totală de 147.698 metri pătraţi, deci cu un plus de 61.360 metri pătraţi faţă de suprafaţa reală evidenţiată de documentele cadastrale în vigoare, care este de 86.388 metri pătraţi”, se arată în plângerea Primăriei Ruginoasa.

 

 „Terenul întotdeauna a fost al nostru. Nici Palatul nu a făcut nimic acolo şi a ajuns, practic, depozit de gunoi. Vrem să realizăm ceva frumos, având în vedere că terenul este în centrul comunei” Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa

Cu toate acestea, în 2013, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului şi dreptul de administrare în favoarea Complexului Muzeal pentru 147.698 metri pătraţi de teren, din care fac parte şi cei peste 61.000 de metri pătraţi revendicaţi de cei din Ruginoasa. Aceştia au cerut intabularea suprafeţei în favoarea Primăriei Ruginoasa, dar, un an mai târziu, li s-a respins documentaţia, constatându-se că terenul se suprapune cu un alt amplasament „datorită existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament”.

 

Citește și Șeful de post din Sinești, frate cu tâlharii: 200 de lovituri primite de un student în 5 minute. Poliţia ţine partea bătăușilor

 

Primăria cere daune

Prin umare, Primăria a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea parţială a hotărârii de guvern din 2010 şi obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situaţiei anterioare intrării în vigoare a actului normativ în ceea ce priveşte terenul din Ruginoasa. Mai mult, Primăria solicită şi 100.000 de lei daune de la Finanţe, Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Naţional Moldova pentru că cele două iazuri de pe terenul de 61.000 de metri pătraţi care nu au putut fi puse în circuitul turistic de agrement.

„O să urmăm procedura legală. Ne vom prezenta în instanţă cu actele, iar instanţa va lua o decizie”, a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova.

Pagina 25 din 26

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top