fbpx
 
Mihai Spătaru, de 38 de ani, a fost ucis în noaptea de sâmbătă spre duminică pe o autostradă din Franţa, de hoţii pe care i-a surprins că-i prădau marfa. Cazul său a ajuns în Parlamentul European.

A depus plângere penală împotriva unei poliţiste pe care o acuză de incompetenţă. Un bărbat din Iaşi contestă vehement modul în care poliţiştii şi procurorii au lucrat la cazul telefonului său de 3.800 de lei furat în 2015. Se ştie la cine se află acum aparatul, dar păgubaşul nu poate intra în posesia lui, poliţista Georgeana Căpăţână clasând cazul. Păgubitul, în fața indiferenței oamenilor legii: „Eu de ce mai plătesc impozite?”

 

Un ieşean acuză modul în care poliţia şi procurorii ieşeni au înţeles să-şi facă treaba în cazul unui furt. Emanuel Botez susţine că, deşi poliţia i-a găsit telefonul furat, nu i l-a înapoiat, cauza fiind clasată de către procurorul-şef al Secţiei urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lngă Curtea de Apel Iaşi, Vasile Chifan. Cazul bărbatului pare desprins dintr-un film cu poliţişti şi procurori incompetenţi. Exasperat de toată această situaţie, ieşeanul s-a adresat instanţei.


A depus plângere penală împotriva unei poliţiste pe care o acuză de incompetenţă. Un bărbat din Iaşi contestă vehement modul în care poliţiştii şi procurorii au lucrat la cazul telefonului său de 3.800 de lei furat în 2015. Se ştie la cine se află acum aparatul, dar păgubaşul nu poate intra în posesia lui, poliţista Georgeana Căpăţână clasând cazul. Păgubitul, în fața indiferenței oamenilor legii: „Eu de ce mai plătesc impozite?”

 

Un ieşean acuză modul în care poliţia şi procurorii ieşeni au înţeles să-şi facă treaba în cazul unui furt. Emanuel Botez susţine că, deşi poliţia i-a găsit telefonul furat, nu i l-a înapoiat, cauza fiind clasată de către procurorul-şef al Secţiei urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lngă Curtea de Apel Iaşi, Vasile Chifan. Cazul bărbatului pare desprins dintr-un film cu poliţişti şi procurori incompetenţi. Exasperat de toată această situaţie, ieşeanul s-a adresat instanţei.


17 cazuri de gripă au fost înregistrate în ultima săptămână, la nivelul judeţului Vaslui, potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică.

Din datele furnizate de autorităţile sanitare, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 1.111 infecţii ale căilor respiratorii superioare şi 294 de pneumonii.

Dintre cazurile de gripă, unul s-a înregistrat la grupa de vârstă 2 – 4 ani, şase cazuri la grupa de vârstă 15 – 49 de ani, şase la persoane cu vârsta între 50 şi 64 de ani, iar patru cazuri la persoane de peste 65 de ani. Toţi cei 17 pacienţi au necesitat internare‘, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Vaslui, Mihaela Topliceanu.

Aceasta a mai precizat că numărul total al infecţiilor respiratorii a cunoscut o scădere uşoară faţă de săptămâna anterioară. (Agerpres/ FOTO ziarelive.ro)


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis joi că DNA are termen până la 1 mai să finalizeze ancheta în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, în care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de familia poliţistului Gigină, care s-a plâns de faptul că ancheta DNA durează de prea mult timp.

Avocatul Daniel Ionaşcu a declarat că familia Gigină nu aduce reproşuri procurorului de caz de la DNA, ci doreşte un termen rezonabil, de trei luni, pentru finalizarea anchetei şi trimiterea dosarului în instanţă.

De cealaltă parte, DNA susţine că în dosarul privind moartea poliţistului Bogdan Gigină cercetările s-au prelungit deoarece s-a aşteptat declasificarea unor documente, dar şi pentru că părţile au cerut audierea unui număr foarte mare de persoane.

La proces a asistat şi Cornel Gigină, tatăl poliţistului Bogdan Gigină, care a adus acuzaţii fostului ministru Gabriel Oprea.

„S-au spus în instanţă nişte aberaţii, precum că motociclistul trebuie să aibă ştergător, că există pe degetul drept, la manşă, un ştergător. Nişte aberaţii. Domnul ministru de Interne (Gabriel Oprea – n.r.) este afectat psihic din cauza medierii. Eu am spus: ‘Să nu dea Dumnezeu să vă moară copilul, să vedeţi cât de afectat emoţional sunteţi!’. Dânsul este afectat emoţional mediatic? Nu se poate aşa ceva. (…) S-a vorbit despre expertiza motocicletei. Ce expertiză să facă la firma BMW? Motocicleta este cumpărată de acolo, este reparată acolo şi expertiza se face la aceeaşi firmă. Cât de just şi de corect poate fi acest lucru?”, a spus Cornel Gigină.

Întrebat de jurnalişti dacă Oprea ar fi putut să dea ordin ca motocicleta condusă de fiul lui să nu facă parte din coloana oficială, Cornel Gigină a răspuns: „Binenţeles. Putea să spună. Dânsul era zeu. Dânsul comanda tot. De la el în jos nimeni nu putea să mişte nimic. Nicio centimă. Toată lumea îi ştia de frică”.

De asemenea, Cornel Gigină a fost întrebat dacă Oprea era interesat de cei care făceau parte din coloana oficială.

„Nu îl interesa. Pe el îl interesa să ajungă foarte urgent. De aceea s-a şi cerut motocicletă în ultimele trei luni, ca să îi deschidă coloana. Eu nu uit că dimineaţa, la schimbul 1, am fost şi i-am asigurat traseul. Nu uit când a cerut prin staţie ca de la Târgovişte până la Ministerul de Interne să facă 35 de minute. Şi cu viteza de 84 km/h nu sunt de acord, care s-a stabilit prin expertiză. Probabil că s-a luat la global, nu atipic pe porţiune. Avea peste 100 km/h. Eu am fost la el în delegaţii şi cunosc toate ordinele care se dădeau prin staţie şi telefonic. Cum se ţipa în staţie şi telefon să se facă traseul ministrului de Interne. Nu avea traseu asigurat nici preşedintele, nici premierul la acea vreme, cum avea traseul ministrul de Interne”, a susţinut tatăl poliţistului.

Cornel Gigină a spus că poliţiştii din coloana oficială ar fi avut de suferit dacă Oprea nu ajungea la timp.

„Binenţeles că erau consecinţe. Se raporta ierarhic la comanda Brigăzii Rutiere şi de acolo se luau măsuri. Au fost schimbaţi şi conducătorii auto şi motocicliştii. Noi uităm un lucru: cu două săptămâni înainte, un coleg din coloana oficială a avut accident cu motocicleta. Despre acest lucru s-a uitat. De atunci se puteau lua măsuri şi să se îndepărteze motocicleta”, a adăugat Cornel Gigină.

În decembrie 2016, DNA anunţa că a dispus efectuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă faţă de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, faţă de firma General MPM Impex SRL, faţă de Petre Mazilu, administrator al acesteia, şi faţă de Adrian Corcodel, şeful echipei care efectua lucrări în zona în care s-a produs accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină.

Potrivit DNA, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19,00, agentul de poliţie Bogdan Gigină a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care i-au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, Bogdan Gigină făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a fostului ministru Gabriel Oprea.

Anchetatorii arată că poliţistul circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie. Dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare determină concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil (amenajările rutiere temporare) înainte de a intra în contact cu primul dintre acestea.

Procurorii mai susţin că Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul conferit de funcţia sa şi cu încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, cauză care a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul lui Bogdan Gigină. (Agerpres/ FOTO romania-actualitati.ro)


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decide pe 10 ianuarie când va discuta cererea de arestare în lipsă a fostului primar Radu Mazăre, au declarat miercuri, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, DNA a cerut emiterea unui mandat de arestare în lipsă pe numele lui Radu Mazăre, în cadrul unui proces în care fostul edil este judecat pentru luare de mită, abuz în serviciu şi conflict de interese, în care mai sunt inculpaţi fostul deputat Eduard Martin şi omul de afaceri Gabriel Strutinsky.

Termenul în acest proces era stabilit pentru 23 ianuarie, însă instanţa ar putea decide pe 10 ianuarie dacă judecă mai repede cererea procurorilor.

Pe 30 decembrie, IGPR a anunţat că Radu Mazăre, care se afla sub control judiciar, nu s-a prezentat la Poliţia din Constanţa pentru semnarea graficului de prezenţă, fostul edil informându-l pe ofiţerul de caz că se află pe teritoriul statului Madagascar, unde face demersuri pentru a obţine azil politic.

‘Conform procedurii, poliţiştii constănţeni au sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Menţionăm că măsura privind controlul judiciar nu prevedea interdicţia de a părăsi ţara. Pe toată perioada existenţei măsurii preventive a controlului judiciar, poliţiştii nu au constatat încălcări ale obligaţiilor impuse’, menţiona IGPR.

Radu Mazăre a fost trimis în judecată în mai multe procese. Într-unul dintre aceste dosare, care vizează retrocedări ilegale de terenuri, el a fost condamnat, în primă instanţă, la 4 ani închisoare cu suspendare.

(Agerpres/FOTO arhivă romanialibera.ro)


Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

 

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

 

Criterii pentru permisie

Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.


Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

 

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

 

Criterii pentru permisie

Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.


O studentă din Iaşi a fost acuzată că i-a golit cardul unei prietene, după ce i l-a luat din poşetă. Ulterior, tânăra şi-a contactat fosta colegă de liceu de pe un profil fals, făcut pe o reţea de socializare, şi ar fi încercat să o determine să-şi retragă plângerea.

 

„Apără-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă apăr singur!”, spune un proverb, iar o ieşeancă a aflat asta pe pielea ei. G.C. a rămas fără 4.000 de lei, după ce tânără cu care era prietenă încă din liceu i-ar fi luat cardul din geantă şi ar fi scos banii de la un bancomat. I. Ş. a fost trimisă în judecată zilele trecute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi pentru efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic, furt şi influenţarea declaraţiilor.

A vrut şi mai mult

Cele două prietene s-ar fi întâlnit, pe 5 martie 2016, la o cofetărie din centrul Iaşului. Profitând de faptul că fosta colegă de liceu a mers la toaletă şi i-a lăsat în grijă geanta, I.Ş. i-ar fi sustras un card de debit, se arată în rechizitoriu. A doua zi dimineaţă, studenta ar fi mers la un bancomat din zona Nicolina, din apropierea locuinţei sale, şi ar fi extras, în două tranşe, câte 2.000 de lei. Tinerei nu i-a fost prea greu să-i golească contul prietenei sale, pentru că aceasta din urmă şi-a fixat anul naşterii drept cod PIN. După ce ar fi retras cei 4.000 de lei, I.Ş. ar fi încercat să extragă alţi 1.000 de lei, însă operaţiunea ar fi fost refuzată de bancă pentru că se depăşea plafonul maxim de retrageri din ziua respectivă.

„O să fie foarte rău pentru tine”

În aceeaşi zi, G.C. a sesizat că îi lipseşte cardul, a sunat la bancă şi a cerut blocarea acestuia. Astfel, a aflat că i-a fost golit contul cu 4.000 de lei şi a făcut plângere la Poliţie. Tânăra i-ar fi povestit ulterior cele întâmplate şi prietenei ei, I.Ş. Ulterior, aceasta din urmă ar fi folosit un cont fals de utilizator pe reţeaua de socializare Facebook, cu ID-ul „lupusergiu” şi ar fi postat pe un grup un anunţ în care ar fi cerut să fie contactată de G.C. „Inculpata i-a trimis persoanei vătămate mai multe mesaje de ameninţare prin care a încercat să o determine să renunţe la plângerea formulată la poliţie”, se arată în rechizitoriul procurorilor DIICOT. „Mai ţii minte ce teroare a fost acum câţiva ani ? Asta nu o să se compare cu ce voi face eu acum! Şi ţie şi apropiaţilor. (…) Ori faci să înceteze totul, ori o să fie foarte rău pentru tine şi prietenii tăi nu uita dacă pentru nişte bani vrei să te distrug ok”, sunt doar câteva dintre mesajele pe care I.Ş. i le-ar fi trimis prietenei sale.

I.Ş. nu a fost greu de identificat de anchetatori. Aceasta s-ar fi conectat de acasă de peste 20 de ori pe contul „lupusergiu”. Mai mult, ar fi fost surprinsă şi de camerele de supraveghere ale ATM-ului de unde a extras banii.

Nu a recunoscut nimic

În faţa anchetatorilor, I.Ş. nu a recunoscut faptele, susţinând că nu i-a furat cardul prietenei sale, nu a retras banii şi nu a ameninţat-o să-şi retragă plângerea făcută la poliţie. „În ceea ce priveşte imaginile înregistrate de camera de supraveghere a ATM-ului Raiffeisen Bank, inculpata a contestat că persoana filmată ar fi ea, susţinând că este o persoană necunoscută care are doar unele trăsături asemănătoare. Astfel, a precizat că rama ochelarilor purtaţi de persoana din înregistrarea video nu este identică cu cea a ochelarilor purtaţi de ea în acea perioadă, precum şi faptul că persoana din imagini are trăsături fizice diferite de ale ei”, mai arată anchetatorii în rechizitoriu, precizând că susţinerile tinerei sunt contrazise de probele din dosar.

„Persoana care a săvârşit infracţiunile deduse judecăţii a fost identificată în cel mai scurt timp posibil. Avem încredere în justiţie şi aşteptăm soluţia instanţei”, a declarat avocatul Ionuţ Vasiliu, care o reprezintă pe G.C.

Declaraţie
„Având în vedere că este un dosar pe rol, ne rezervăm dreptul de a nu face nicio declaraţie. Lăsăm instanţa să-şi spună cuvântul”
Gabriel Ciobanu, avocatul lui I.Ş.


Alte mesaje trimise de I.Ş. lui G.C,, pe Facebook, de pe contul „lupusergiu”
„Am un om în Poliţie, aflu tot ce zici.”
“Primul lucru pe care îl voi face azi dacă nu retragi plângerea o să fie să-ţi distrug o prietenie.”
“Încetezi cu plângerea şi nu mai auzi de mine niciodată.”
“Îţi retragi plângerea. Dacă nu tu şi prietenii tăi veţi avea parte de teroare imensă. Am acces la toate conversaţiile tale de pe facebook cu toţi.”

 


O studentă din Iaşi a fost acuzată că i-a golit cardul unei prietene, după ce i l-a luat din poşetă. Ulterior, tânăra şi-a contactat fosta colegă de liceu de pe un profil fals, făcut pe o reţea de socializare, şi ar fi încercat să o determine să-şi retragă plângerea.

 

„Apără-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă apăr singur!”, spune un proverb, iar o ieşeancă a aflat asta pe pielea ei. G.C. a rămas fără 4.000 de lei, după ce tânără cu care era prietenă încă din liceu i-ar fi luat cardul din geantă şi ar fi scos banii de la un bancomat. I. Ş. a fost trimisă în judecată zilele trecute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi pentru efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic, furt şi influenţarea declaraţiilor.

A vrut şi mai mult

Cele două prietene s-ar fi întâlnit, pe 5 martie 2016, la o cofetărie din centrul Iaşului. Profitând de faptul că fosta colegă de liceu a mers la toaletă şi i-a lăsat în grijă geanta, I.Ş. i-ar fi sustras un card de debit, se arată în rechizitoriu. A doua zi dimineaţă, studenta ar fi mers la un bancomat din zona Nicolina, din apropierea locuinţei sale, şi ar fi extras, în două tranşe, câte 2.000 de lei. Tinerei nu i-a fost prea greu să-i golească contul prietenei sale, pentru că aceasta din urmă şi-a fixat anul naşterii drept cod PIN. După ce ar fi retras cei 4.000 de lei, I.Ş. ar fi încercat să extragă alţi 1.000 de lei, însă operaţiunea ar fi fost refuzată de bancă pentru că se depăşea plafonul maxim de retrageri din ziua respectivă.

„O să fie foarte rău pentru tine”

În aceeaşi zi, G.C. a sesizat că îi lipseşte cardul, a sunat la bancă şi a cerut blocarea acestuia. Astfel, a aflat că i-a fost golit contul cu 4.000 de lei şi a făcut plângere la Poliţie. Tânăra i-ar fi povestit ulterior cele întâmplate şi prietenei ei, I.Ş. Ulterior, aceasta din urmă ar fi folosit un cont fals de utilizator pe reţeaua de socializare Facebook, cu ID-ul „lupusergiu” şi ar fi postat pe un grup un anunţ în care ar fi cerut să fie contactată de G.C. „Inculpata i-a trimis persoanei vătămate mai multe mesaje de ameninţare prin care a încercat să o determine să renunţe la plângerea formulată la poliţie”, se arată în rechizitoriul procurorilor DIICOT. „Mai ţii minte ce teroare a fost acum câţiva ani ? Asta nu o să se compare cu ce voi face eu acum! Şi ţie şi apropiaţilor. (…) Ori faci să înceteze totul, ori o să fie foarte rău pentru tine şi prietenii tăi nu uita dacă pentru nişte bani vrei să te distrug ok”, sunt doar câteva dintre mesajele pe care I.Ş. i le-ar fi trimis prietenei sale.

I.Ş. nu a fost greu de identificat de anchetatori. Aceasta s-ar fi conectat de acasă de peste 20 de ori pe contul „lupusergiu”. Mai mult, ar fi fost surprinsă şi de camerele de supraveghere ale ATM-ului de unde a extras banii.

Nu a recunoscut nimic

În faţa anchetatorilor, I.Ş. nu a recunoscut faptele, susţinând că nu i-a furat cardul prietenei sale, nu a retras banii şi nu a ameninţat-o să-şi retragă plângerea făcută la poliţie. „În ceea ce priveşte imaginile înregistrate de camera de supraveghere a ATM-ului Raiffeisen Bank, inculpata a contestat că persoana filmată ar fi ea, susţinând că este o persoană necunoscută care are doar unele trăsături asemănătoare. Astfel, a precizat că rama ochelarilor purtaţi de persoana din înregistrarea video nu este identică cu cea a ochelarilor purtaţi de ea în acea perioadă, precum şi faptul că persoana din imagini are trăsături fizice diferite de ale ei”, mai arată anchetatorii în rechizitoriu, precizând că susţinerile tinerei sunt contrazise de probele din dosar.

„Persoana care a săvârşit infracţiunile deduse judecăţii a fost identificată în cel mai scurt timp posibil. Avem încredere în justiţie şi aşteptăm soluţia instanţei”, a declarat avocatul Ionuţ Vasiliu, care o reprezintă pe G.C.

Declaraţie
„Având în vedere că este un dosar pe rol, ne rezervăm dreptul de a nu face nicio declaraţie. Lăsăm instanţa să-şi spună cuvântul”
Gabriel Ciobanu, avocatul lui I.Ş.


Alte mesaje trimise de I.Ş. lui G.C,, pe Facebook, de pe contul „lupusergiu”
„Am un om în Poliţie, aflu tot ce zici.”
“Primul lucru pe care îl voi face azi dacă nu retragi plângerea o să fie să-ţi distrug o prietenie.”
“Încetezi cu plângerea şi nu mai auzi de mine niciodată.”
“Îţi retragi plângerea. Dacă nu tu şi prietenii tăi veţi avea parte de teroare imensă. Am acces la toate conversaţiile tale de pe facebook cu toţi.”

 


Pagina 1 din 2