Luni, 16 07 2018
Fauna de la Control Urbanism a proliferat și în mandatul lui Chirica și Harabagiu. Colegul șefei de la Control Urbanism era „băiatul de casă” al lui Tolea, proprietarul cartierului Vișoianu, și al altor dezvoltatori imobiliari. Andrei Spînu, trimis în concediu de primar, alături de Mihaela Tulică, în loc ca la acest birou să fie deschisă o anchetă oficială.

În dublu rol a jucat Andrei Spînu, polițist local la Serviciul Control Urbanism. Ziua mergea în control la dezvoltatorii imobiliari, iar seara, în week-end și în concedii chefuia cu ei și cu constructorii. Pasiunile pentru vacanțe scumpe, mașini puternice și ATV-uri le-a împărtășit cu aceștia. Mărturie stau chiar fotografiile postate pe paginile de Facebook.

Fauna de la Control Urbanism a proliferat și în mandatul lui Chirica și Harabagiu. Colegul șefei de la Control Urbanism era „băiatul de casă” al lui Tolea, proprietarul cartierului Vișoianu, și al altor dezvoltatori imobiliari. Andrei Spînu, trimis în concediu de primar, alături de Mihaela Tulică, în loc ca la acest birou să fie deschisă o anchetă oficială.

În dublu rol a jucat Andrei Spînu, polițist local la Serviciul Control Urbanism. Ziua mergea în control la dezvoltatorii imobiliari, iar seara, în week-end și în concedii chefuia cu ei și cu constructorii. Pasiunile pentru vacanțe scumpe, mașini puternice și ATV-uri le-a împărtășit cu aceștia. Mărturie stau chiar fotografiile postate pe paginile de Facebook.

Anul acesta, angajații din sectorul public și din sectorul privat primesc o primă de concediu în valoare de 1.450 de lei, sub formă de vouchere de vacanță. Acestea pot fi folosite pe teritoriul României pentru achiziționarea serviciilor de cazare, masă, transport, tratament balnear și servicii de agrement. Cadrele didactice, angajații primăriilor, ai consiliilor locale și județene, precum și ai direcțiilor subordonate acestora, angajații poliției locale și cei ai spitalelor municipale și județene se pot bucura de o vacanță reușită și accesibilă în România.
Anul şcolar care va urma ar putea stabili un record la numărul redus de săptămâni de studiu. Fragmentarea repetată a perioadelor de studiu ar putea avea efecte negative asupra elevilor. „Copiii sunt scoşi din ritmul de învăţare”, spune un părinte. Profesorul Camelia Gavrilă nu este de acord: „Cred că zilele libere şi săptămânile de vacanţă îşi au rolul lor”.

 

Multe zile de vacanţă şi din ce în ce mai puţină carte. Aşa pare să fie „trendul” în învăţământul românesc. Anul şcolar în curs a debutat pe 11 septembrie şi însumează, în teorie, 167 de zile lucrătoare, adică 35 de săptămâni. Primul semestru s-a încheiat pe 2 februarie, iar cel de-al doilea a început pe 12 februarie şi se va încheia pe 15 iunie. Luând în calcul perioada decembrie 2017-iunie 2018, numărul efectiv de săptămâni în care se fac ore este de 14, iar perioada de timp liber al elevilor este de nouă săptămâni.

Anul şcolar care va urma ar putea stabili un record la numărul redus de săptămâni de studiu. Fragmentarea repetată a perioadelor de studiu ar putea avea efecte negative asupra elevilor. „Copiii sunt scoşi din ritmul de învăţare”, spune un părinte. Profesorul Camelia Gavrilă nu este de acord: „Cred că zilele libere şi săptămânile de vacanţă îşi au rolul lor”.

 

Multe zile de vacanţă şi din ce în ce mai puţină carte. Aşa pare să fie „trendul” în învăţământul românesc. Anul şcolar în curs a debutat pe 11 septembrie şi însumează, în teorie, 167 de zile lucrătoare, adică 35 de săptămâni. Primul semestru s-a încheiat pe 2 februarie, iar cel de-al doilea a început pe 12 februarie şi se va încheia pe 15 iunie. Luând în calcul perioada decembrie 2017-iunie 2018, numărul efectiv de săptămâni în care se fac ore este de 14, iar perioada de timp liber al elevilor este de nouă săptămâni.

Structura anului şcolar 2017-2018 însumează 176 zile lucrătoare (35 de săptămâni), cursurile urmând să înceapă luni, 11 septembrie.

 

Semestrul I al noului an şcolar se va derula în perioada 11 septembrie 2017 - 2 februarie 2018, iar semestrul al II-lea între 12 februarie 2018 şi 15 iunie 2018.

 

Soţia lui Mihai Chirica a intrat în  afaceri cu „căpuşele” Primăriei: este asociată în Lactate Han Prod cu Dragoș Gafița, partenerul de vacanțe al primarului. După anchetele echipei REPORTER DE IAȘI, din martie-aprilie 2016, Dragoș Gafița a oprit livrările către Servicii Publice, unde directorul general și directoarea economică îi sunt naș și soacră. În iunie-iulie 2016, Gafița se asociază cu Cristina Popa (Chirica) în altă firmă și brusc redevine furnizorul de casă al SPI, cu 21 de atribuiri directe, plus altele către Salubris și Ateneul Tătărași. Asociat în Vivai Guagno, Gafița a livrat inclusiv teii de pe Ștefan cel Mare. Firma soției lui Chirica are același sediu social cu celelelte firme ale lui Gafița, în Tomești.

 

Omul cu care edilul Iaşului îşi împarte prosopul de baie în concediile petrecute la mare, continuă să căpuşeze bugetele publice ale societăţilor din subordinea Primăriei. Dragoş Gafiţa este asociat, de anul trecut, cu soţia lui Mihai Chirica, într-o societate cu sediul în Tomeşti, care nu şi-a depus bilanţul contabil şi nu a plătit un leu către stat. Edilul a omis să treacă această firmă în declaraţia sa de interese, ceea ce contravine normelor Agenției Naționale de Integritate. De la momentul asocierii cu soţia primarului, Gafiţa a jucat pe degete peste 30 de contracte cu societăţile primăriei, întietate având SPI, societatea condusă de naşul şi soacra sa.

 

Soţia lui Mihai Chirica a intrat în  afaceri cu „căpuşele” Primăriei: este asociată în Lactate Han Prod cu Dragoș Gafița, partenerul de vacanțe al primarului. După anchetele echipei REPORTER DE IAȘI, din martie-aprilie 2016, Dragoș Gafița a oprit livrările către Servicii Publice, unde directorul general și directoarea economică îi sunt naș și soacră. În iunie-iulie 2016, Gafița se asociază cu Cristina Popa (Chirica) în altă firmă și brusc redevine furnizorul de casă al SPI, cu 21 de atribuiri directe, plus altele către Salubris și Ateneul Tătărași. Asociat în Vivai Guagno, Gafița a livrat inclusiv teii de pe Ștefan cel Mare. Firma soției lui Chirica are același sediu social cu celelelte firme ale lui Gafița, în Tomești.

 

Omul cu care edilul Iaşului îşi împarte prosopul de baie în concediile petrecute la mare, continuă să căpuşeze bugetele publice ale societăţilor din subordinea Primăriei. Dragoş Gafiţa este asociat, de anul trecut, cu soţia lui Mihai Chirica, într-o societate cu sediul în Tomeşti, care nu şi-a depus bilanţul contabil şi nu a plătit un leu către stat. Edilul a omis să treacă această firmă în declaraţia sa de interese, ceea ce contravine normelor Agenției Naționale de Integritate. De la momentul asocierii cu soţia primarului, Gafiţa a jucat pe degete peste 30 de contracte cu societăţile primăriei, întietate având SPI, societatea condusă de naşul şi soacra sa.

 

Unele dintre cele mai sărace primării din judeţul Iaşi, cu un număr record de asistaţi social, îşi recompensează angajaţii cu sejururi costisitoare din punct de vedere financiar. Mii de angajaţi de primării rurale merg în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală este că se perfecţionează prin cursuri. Titlurile unuia parcă este desprins din show-urile Divertis: „Managementul timpului, priorităţilor şi stresului”. Se ajunge deseori ca facturile pentru cazare să ajungă la 4.000 -6.000 de lei, la hoteluri de patru stele. Primarii recunosc că este o formă de recompensare din bani publici a angajaţilor. Zeci de funcţionari din Bârnova, Moşna, Gropniţa şi Mironeasa au fost sau urmează să plece la munte sau la mare în astfel de condiţii.

 

Zeci de funcţionarii publici din cadrul primăriilor din judeţul Iaşi sunt trimişi în fiecare an în concedii de lux, la mare sau la munte, pe banii angajatorului. Sub acoperirea unor cursuri de perfecţionare, angajaţii sunt recompensaţi, după cum recunosc chiar o parte dintre primari, cu vacanţe în care „să îmbine utilul cu plăcutul“. Şi pentru că firmele care organizează aceste cursuri accept acest lucru, mulţi dintre angajaţi plătesc o diferenţă de preţ şi îşi iau şi soţii sau soţiile, în unele cazuri chiar şi copiii în aceste concedii mascate. Pentru şapte nopţi de cazare, bugetele comunelor plătesc deseori câte 1.000 de euro, în timp ce cursurile costă 800-900 de lei.

 

Unele dintre cele mai sărace primării din judeţul Iaşi, cu un număr record de asistaţi social, îşi recompensează angajaţii cu sejururi costisitoare din punct de vedere financiar. Mii de angajaţi de primării rurale merg în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală este că se perfecţionează prin cursuri. Titlurile unuia parcă este desprins din show-urile Divertis: „Managementul timpului, priorităţilor şi stresului”. Se ajunge deseori ca facturile pentru cazare să ajungă la 4.000 -6.000 de lei, la hoteluri de patru stele. Primarii recunosc că este o formă de recompensare din bani publici a angajaţilor. Zeci de funcţionari din Bârnova, Moşna, Gropniţa şi Mironeasa au fost sau urmează să plece la munte sau la mare în astfel de condiţii.

 

Zeci de funcţionarii publici din cadrul primăriilor din judeţul Iaşi sunt trimişi în fiecare an în concedii de lux, la mare sau la munte, pe banii angajatorului. Sub acoperirea unor cursuri de perfecţionare, angajaţii sunt recompensaţi, după cum recunosc chiar o parte dintre primari, cu vacanţe în care „să îmbine utilul cu plăcutul“. Şi pentru că firmele care organizează aceste cursuri accept acest lucru, mulţi dintre angajaţi plătesc o diferenţă de preţ şi îşi iau şi soţii sau soţiile, în unele cazuri chiar şi copiii în aceste concedii mascate. Pentru şapte nopţi de cazare, bugetele comunelor plătesc deseori câte 1.000 de euro, în timp ce cursurile costă 800-900 de lei.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top