fbpx
 
* Primarul, cu Wink în suflet. Firma de publicitate exploatează de ani de zile 89 de stații din perimetrul central al orașului, printr-un contract de „întreținere”, acordat prin încredințare directă
* Prețul încasat de CTP de la Wink: 20 euro/lună pe fiecare stație n Prețul încasat de Wink pe fiecare stație de la clienții de publicitate: între 600 și 1.000 euro lunar
* E cea mai mare devalizare la vedere a unei companii publice din Iași
* Wink nu s-a prezentat la licitația pentru închirierea spațiilor de publicitate, organizată de CTP, pentru că nu i-a convenit să plătească lunar pentru toate cele 300 de stații din oraș. Preferă să rămână doar cu cele din Centru, profitabile
* Culmea este că ieșenii plătesc anual 80 milioane de lei subvenții la CTP, care în schimb face cadouri de sute de mii de euro unei firme-căpușă

 Contractul de „întreținere” dintre Compania de Transport Public (SCTP) și firma Wink Network continuă nestingherit, deși este realizat prin încredințare directă și este total dezavantajos pentru societatea Primăriei.


* Primarul, cu Wink în suflet. Firma de publicitate exploatează de ani de zile 89 de stații din perimetrul central al orașului, printr-un contract de „întreținere”, acordat prin încredințare directă
* Prețul încasat de CTP de la Wink: 20 euro/lună pe fiecare stație n Prețul încasat de Wink pe fiecare stație de la clienții de publicitate: între 600 și 1.000 euro lunar
* E cea mai mare devalizare la vedere a unei companii publice din Iași
* Wink nu s-a prezentat la licitația pentru închirierea spațiilor de publicitate, organizată de CTP, pentru că nu i-a convenit să plătească lunar pentru toate cele 300 de stații din oraș. Preferă să rămână doar cu cele din Centru, profitabile
* Culmea este că ieșenii plătesc anual 80 milioane de lei subvenții la CTP, care în schimb face cadouri de sute de mii de euro unei firme-căpușă

 Contractul de „întreținere” dintre Compania de Transport Public (SCTP) și firma Wink Network continuă nestingherit, deși este realizat prin încredințare directă și este total dezavantajos pentru societatea Primăriei.


Noile stații de autobuz, de 3.400 de euro bucata, arată deplorabil. Sunt câteva țevi vopsite și sudate grosier. Casetele publicitare au un aspect ieftin, dintr-o tablă ordinară. Arată ca în lumea a treia, dar sunt plătite la cel mai mare preț din țară. Un producător de servicii metalice din Iași a făcut calculul exact: o stație, cu tot cu profit, iese la 1.700 de euro bucata. Primăria a plătit însă dublu. Din 1,6 milioane de lei, 800.000 de lei sunt bani aruncați. Furnizorul a fost unic ofertant, după o licitație în care concurența a fost eliminată printr-un caiet de sarcini îndelung contestat. La București s-au făcut module de stații cu doar 2.200 de euro/bucată. La Iași, modulele sunt un tun colosal.

Primăria Iași a cumpărat, pentru SCTP, societatea de transport a CL Iași, 100 de stații de tramvai și de autobuz. Estetic, stațiile arată oribil, vopsite în gri închis, cu sudurile la vedere și cu un policarbonat banal pe copertină. Însă principala problemă este prețul, exagerat de mare.


Noile stații de autobuz, de 3.400 de euro bucata, arată deplorabil. Sunt câteva țevi vopsite și sudate grosier. Casetele publicitare au un aspect ieftin, dintr-o tablă ordinară. Arată ca în lumea a treia, dar sunt plătite la cel mai mare preț din țară. Un producător de servicii metalice din Iași a făcut calculul exact: o stație, cu tot cu profit, iese la 1.700 de euro bucata. Primăria a plătit însă dublu. Din 1,6 milioane de lei, 800.000 de lei sunt bani aruncați. Furnizorul a fost unic ofertant, după o licitație în care concurența a fost eliminată printr-un caiet de sarcini îndelung contestat. La București s-au făcut module de stații cu doar 2.200 de euro/bucată. La Iași, modulele sunt un tun colosal.

Primăria Iași a cumpărat, pentru SCTP, societatea de transport a CL Iași, 100 de stații de tramvai și de autobuz. Estetic, stațiile arată oribil, vopsite în gri închis, cu sudurile la vedere și cu un policarbonat banal pe copertină. Însă principala problemă este prețul, exagerat de mare.


Sursele de finanțare trebuie căutate la Guvern, Uniunea Europeană și parteneri privați. Proiectul pare futurist, la București au râs de Gabriela Firea când l-a pomenit, dar o administrație trebuie să facă planuri la cheie pe termen lung. Calea de rulare, pe stâlpi de oțel, poate fi montată pe albia Bahluiului, de la Complex Era până la Tomești. Wuppertal, Germania, unde funcționează trenul suspendat, este comparabil cu Iașul: 600.000 de locuitori cu tot cu Zona Metropolitană. „Nu costurile contează, ci beneficiile, pentru că Iașul se va bloca”, spune deputatul PNL Marius Bodea.

 

Încet și sigur Iașul se blochează. Numărul blocurilor a crescut, cel al mașinilor a ajuns la cer, locuitori sunt deja, oficial, peste 450.000. Fără a-i pune la socoteală pe cei care stau în comunele din jurul orașului și vin zilnic aici, la serviciu. „Începe să fie nevoie de alternative la sistemul pe care îl știm acum”, spun profesorii de la Universitatea Tehnică Iași.


Sursele de finanțare trebuie căutate la Guvern, Uniunea Europeană și parteneri privați. Proiectul pare futurist, la București au râs de Gabriela Firea când l-a pomenit, dar o administrație trebuie să facă planuri la cheie pe termen lung. Calea de rulare, pe stâlpi de oțel, poate fi montată pe albia Bahluiului, de la Complex Era până la Tomești. Wuppertal, Germania, unde funcționează trenul suspendat, este comparabil cu Iașul: 600.000 de locuitori cu tot cu Zona Metropolitană. „Nu costurile contează, ci beneficiile, pentru că Iașul se va bloca”, spune deputatul PNL Marius Bodea.

 

Încet și sigur Iașul se blochează. Numărul blocurilor a crescut, cel al mașinilor a ajuns la cer, locuitori sunt deja, oficial, peste 450.000. Fără a-i pune la socoteală pe cei care stau în comunele din jurul orașului și vin zilnic aici, la serviciu. „Începe să fie nevoie de alternative la sistemul pe care îl știm acum”, spun profesorii de la Universitatea Tehnică Iași.


PNL Iaşi refuză „oferta” PSD de a nominaliza un reprezentant în Consiliul de Administraţie al Companiei de Transport Public. „Considerăm că, la cum arată lucrurile acum, Compania de Transport Public (CTP) va avea soarta răposatei RATP, care a falimentat cu datorii de 50 mililioane euro. Deşi unul dintre motivele pentru care a fost înfiinţată această nouă companie anul trecut a fost acela că va putea accesa fonduri europene pentru modernizarea transportului public, Primăria Municipiului Iaşi a preferat varianta facilă, dar păguboasă pentru oraş, de a îndatora ieşenii pe următorii 10 ani cu 15 milioane Euro”, se arată într-o adresă semnată de Marius Bodea, președintele Organizației Muncipale a PNL Iași.

 


Cablul care a mutilat un copil în Galata e şocul care îi arată lui Mihai Chirica diferenţa dintre populism şi viaţa reală. Ghinionul a fost consecinţa delăsării, a lucrurilor lăsate de izbelişte, ceea ce Chirica maschează printr-un efort de propagandă costisitor, falimentar.

 


Cablul care a mutilat un copil în Galata e şocul care îi arată lui Mihai Chirica diferenţa dintre populism şi viaţa reală. Ghinionul a fost consecinţa delăsării, a lucrurilor lăsate de izbelişte, ceea ce Chirica maschează printr-un efort de propagandă costisitor, falimentar.

 


Totul se repară la mână, cu piese recondiționate, iar liniile neșlefuite distrug în scurt timp roțile. Zgomotul asurzitor pe care îl scot tramvaiele din Iași are explicații: roțile nu fac priză pe liniile bombate, iar piesele de schimb nu sunt originale, fiind ajustate cu aproximație. Vibrațiile distrug vagoanele, astfel că durata de exploatare este mult mai mică decât în Vestul Europei. Modernizarea trebuie să înceapă cu Depoul, degeaba iei tramvaie noi – spun mecanicii. Multe vagoane sunt abandonate în curte, ca la cimitir. „N-avem bani, facem ce putem”, spun oficialii SCTP.

 

Mulți ieșeni care călătoresc cu tramvaiul se întreabă zilnic de ce vibrează și zdrăngăne cu un nivel de zgomot ce provoacă disconfort. Răspunsurile sunt simple atunci când îi asculți pe cei care le repară și care cunosc perfect starea liniilor și felul în care SCTP își întreține flota. Avem 130 de tramvaie, second-hand, sosite în țară în stare perfectă, care au intrat în exploatare la vechea RATP și, după câteva luni, au devenit ruine.


Pagina 1 din 2