Luni, 17 06 2019
DEZVĂLUIRE. „Schema Shine” – cele 100 milioane de euro care îl lovesc pe Chirica în moalele capului

DEZVĂLUIRE. „Schema Shine” – cele 100 milioane de euro care îl lovesc pe Chirica în moalele capului

Firma care administrează falimentul Shine Galați a trimis Primăriei Iași o notificare cu pretenții de 100 milioane de euro, în contul turbinelor cumpărate de la lichidatorul CET în anul 2012. Toată lumea așteaptă motivarea la sentința ICCJ prin care întreg patrimoniul CET revine lichidatorului Mititelu, moment care se va produce în maxim 4 luni de-acum înainte. Apoi începe nebunia. Shine Galați cumpărase mai multe bunuri de la CET, le vânduse la scurt timp unui off-shore înregistrat la Londra, iar casele de avocatură care reprezintă rechinii aflați în spatele unor asemenea tranzacții s-au năpustit deja pe stârvul de la CET. Tranzacția a fost blocată 7 ani, iar pretențiile celor care au cumpărat creanțele sunt halucinante: cer Primăriei 100 milioane de euro.

Bombă cu explozie întârziată. Acesta va fi efectul, după Sărbători, al pierderii sistemului de producere și distribuție a agentului termic de la Primărie către falimentara CET SA. Șefii orașului, lichidatorul CET, toți creditorii centralei (Fisc, bănci și furnizori), oficiali guvernamentali, dar și europeni așteaptă motivarea sentinței de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Pentru ca apoi să se năpustească asupra patrimoniului.

Mizele sunt uriașe și se traduc în sute de milioane de euro, într-un complicat joc al celor care vor să se înfrupte cu câte o ciozvârtă de pe stârvul falimentarei CET SA.

Vin scadențele
Trei sunt palierele de discuție în acest moment. O firmă din Marea Britanie poate veni să ia bucăți din centrala ieșeană, instalații, echipamente și fier vechi, pe care le-a achiziționat de la o firmă românească, falimentată între timp, care cumpărase toate aceste bunuri la licitație de la CET.

Apoi, se pune întrebarea ce se va întâmpla cu investițiile realizate sau în curs de implementare în sistemul centralizat de termoficare, lucrări efectuate pe baza finanțărilor de la UE de ordinul zecilor de milioane de euro. Dar și ce pretenții pot avea, unii de la alții, lichidatorul CET, Primăria, Veolia (operatorul actual) și statul român.

Și, în al treilea rând, se așteaptă răspunsul la întrebarea: cu ce se vor încălzi la iarnă cele 25.000 de familii racordate la termoficarea centralizată?

Turbina vândută în 2012 de lichidatorul CET a fost între timp înlocuită de operatorul sistemului de termoficare. Cumpărătorii nici n-o mai vor, cer doar despăgubiri uriașe de pe urma cadavrului CET

Falimentul CET
Scurt istoric: în 2002, centrala electrică și de termoficare a trecut de la Termoelectrica în domeniul public al municipiului Iași și în administrarea Consiliului Local. Astfel, Primăria a înființat o firmă nouă, CET SA Iași, cu unic acționar Municipiul Iași, iar centralele CET I și CET II au fost date ca aport la capitalul social al nou înființatei companii. Până în 2011, compania a furnizat ieșenilor apă caldă și căldură.

Pe fondul unui management dezastruos, CET SA a intrat în insolvență. Pentru o scurtă perioadă de timp, Primăria a găsit soluția de a se autoriza la ANRE ca operator de termie. Ulterior, în 2012, a avut loc delegarea gestiunii acestui serviciu către Dalkia Termo Iași (actuală Veolia).

Mititelu a vândut trei turbine
Administrarea insolvenţei CET SA a fost preluată de Societatea „Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL”, reprezentată de Corneliu Mititelu. În 2012, acesta a scos la licitație de la CET aproximativ 8.600 de tone de fier, dar și trei turbine, patru cazane de aburi, două încărcătoare, două locomotive diesel. Licitația a fost adjudecată de firma „Shine Concept“.

Imediat, compania Shine a vândut cele trei turbine către o firmă din Marea Britanie, AON L LTD, angajându-se să le livreze la începutul anului următor, adică în 2013.

Tot în 2012, Primăria Iași a deschis un proces împotriva CET SA Iași pentru recuperarea patrimoniului. Obiectul dosarului: revendicare imobiliară. Adică, șefii Primăriei au spus că Municipiul Iași e proprietar pe centralele CET I și CET II și pe echipamentele conexe, și nu compania CET SA Iași, aflată în insolvență.

Lichidatorul Corneliu Mititelu a câștigat un proces cu o miză uriașă la ICCJ. Mai sunt 3-4 luni până vine motivarea sentinței și urmează urgia

Penalizări uriașe după 7 ani

Pentru că nu reușeau să intre în posesia bunurilor cumpărate prin licitația de la CET SA, reprezentanții Shine au solicitat declanșarea unei proceduri de executare silită. Judecătorii au suspendat însă executare până la pronunțarea instanței în dosarul de revendicare imobiliară, adică cel în care Primăria susținea că patrimoniul centralei îi aparține.
Însă, prin sentința judecătorilor de la Înalta Curte, din 21 martie 2019, patrimoniul a rămas la falimentara CET SA. Deci și fierul vechi, cazanele și turbinele ar putea fi luate de la centrala ieșeană. Există informații potrivit cărora firma londoneză percepe penalități, din 2013, pentru bunurile achiziționate de la Shine, valoarea acestora cifrându-se la peste 100 de milioane de euro, o sumă colosală.
Acum, informațiile sunt că reprezentanții Shine (firmă deja falimentară) ar intenționa să dea în judecată Primăria pentru despăgubiri de ordinul zecilor de milioane de euro.

Alt bolovan: chiria sistemului de termoficare

Un alt fir al discuției este contractul de locațiune dintre CET și Primărie. Recapitulăm: centralele au intrat domeniul public al municipiului, Primăria le-a dat ca aport la capitalul social al CET SA.

După câțiva ani, CET a intrat în insolvență și nu a mai putut funcționa, Primăria s-a autorizat la ANRE ca operator de termie. Ca să poată folosi toate echipamentele, între CET și Primărie a intervenit, în octombrie 2011, un contract de locațiune a bunu­rilor aflate în patrimoniul CET SA afectate activităţilor de producere, transport, distribuţie şi fur­­nizare a energiei termice produsă în sistem centralizat. Chiria lunară a fost stabilită într-o şedinţă de Consiliu Local.

În 2014, administratorul judiciar „Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL”, a intentat un proces Primăriei prin care a solicitat plata a 9,4 milioane de lei, bani reprezentând chiria aferentă anului 2013. Pentru chiria anilor anterior, cele două părți s-au aflat într-un alt proces.

CET Iași a fost falimentată de administrația PSD-PNL în doar 10 ani, între 2002 și 2012

Pretențiile lui Mititelu: 120 milioane lei
Acest contract de locațiune a fost desființat de Curtea de Apel Iași în ianuarie 2016. Și în această speță, situația este în coadă de pește. Trebuie să plătească Primăria chiria restantă către defuncta CET SA? Se poate îndrepta, acum, lichidatorul CET SA și către Veolia pentru a-i percepe chiria pentru perioada de timp cât a folosit toate echipamentele?

Dacă ICCJ a spus că centralele și instalațiile aparțin CET SA, iar chiria anuală era de aproximativ 3 milioane de lei, înseamnă că lichidatorul poate cere de la Primărie și Veolia zeci de milioane de lei? Există deja un proces pe rol prin care CET SA prin lichidator judiciar „Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL” a acționat în instanță Primăria și Veolia cerând 120 de milioane lei (chirie+penalități) pentru folosirea bunurilor. Procesul se desfășoară la Tribunalul Iași, următorul termen fiind fixat pentru 9 mai.

Acum, ce se așteaptă după Sărbători?

Surse din interiorul Palatului Roznovanu susțin că primarul Mihai Chirica este încă năucit după sentința definitivă a ICCJ. În spațiul public, primarul a încercat să minimalizeze importanța sentinței. Există însă mai multe chestiuni extrem de importante:

1) Nimeni nu știe ce se va întâmpla cu investițiile de zeci de milioane de euro, fonduri UE, aflate în derulate. Dacă nu vor fi folosite pentru destinația inițială și dacă magistralele și rețelele nu se află în patrimoniul orașului, Primăria riscă să returneze banii.

La Ministerul Fondurilor Europene există o îngrijorare reală pe acest subiect și s-a deschis o cale de comunicare cu primarul Iașului. Încă nu există o concluzie clară, se așteaptă motivarea sentinței de la Înalta Curte.

Pe această speță ar exista și o sesizare înaintată către Oficiul European de Luptă Antifraudă, organismul care se ocupă de lupta anti-fraudă și protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.

2) Veolia nu poate cumpăra centralele și instalațiile aferente. Doar Primăria sau Consiliul Județean le pot răscumpăra. Scenariul este puțin probabil și din cauza costului uriaș.

3) Pentru ca 25.000 de apartamente încă racordate la sistemul centralizat de termoficare să nu rămână fără apă caldă și căldură în cazul în care patrimoniul CET va fi vândut, ar trebui ca centralele de cartier, fostele puncte termice, să fie retehnologizate. Adică, să funcționeze pe gaz, întocmai ca o centrală de apartament sau de bloc, doar că vor alimenta mai multe imobile. Investiția presupune alte câteva zeci de milioane de euro și există dubii asupra rentabilității.

4) Atât Corneliu Mititelu de la „Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL” cât și reprezentanții Shine așteaptă motivarea sentinței de la ICCJ pentru a decide acțiunile viitoare. Există informația că Mititelu va face o nouă adunare a creditorilor CET imediat dupa Paști.

În ultimii 5 ani s-au investit zeci de milioane de euro din fonduri europene în rețeaua de distribuție a agentului termic. Dacă producția dispare, banii vor trebui înapoiați

Investițiile mari realizate în sistemul de termoficare în ultimii 12 ani 

  • 31,4 milioane de euro în cadrul proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare, implementat în perioada 2006 – 2010. Suma s-a constituit din: 20 milioane de euro de la BERD, 7 milioane de euro – grant de la Guvernul Elveției și 4,4 milioane de euro de la bugetul local. Lucrările efectuate: înlocuirea conductelor din rețeau de distribuție cu unele noi, preizolate, instalarea de echipamente noi în punctele termice prin folosirea de schimbătoare de căldură cu plăci în locul celor tubulare, pompe, sisteme de contorizare
  • 55 milioane de euro – au fost reabilitate, începând cu 2010, bunuri ale CET I și CET II din fonduri europene nerambursabile. Proiectul a avut în vedere: reabilitarea de reţele termice primare, trei cazane de apă fierbinte şi a unui cazan de abur din cadrul celor două centrale de termoficare (CET I şi CET II) pentru reducerea emisiilor de noxe, instalarea unei unităţi de desulfurare la CET II (reducerea emisiilor de dioxid de sulf), pompele de transport în cele două centrale (sporirea eficienţei energetice), instalarea unui sistem de colectare a cenuşii uscate (reducerea cantităţii de zgură şi cenuşă a depozitului) şi reţele de transport (diminuare pierderi de căldură).
  • 20 de milioane de euro – proiect aflat acum în implementare cu fonduri UE. „Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași, în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a” este titulatura exactă. În cadrul acestui program, vor fi reabilitați 26,03 kilometri de conducte de rețele termice primare, respectiv 50,15 kilometri conducte de rețele termice secundare
  • În februarie 2019, Consiliul Local a aprobat o completare a ultimului proiect şi avea în plan atragerea unei finanţări suplimentare de 10 milioane euro. Alături de unele reţele termice primare din intravilanul Iaşului care urmau a fi reabilitate, proiectul cuprindea şi refacerea reţelelor din incinta CET I. Nu este clar ce se va întâmpla în acest caz.

 

Article image
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 21 martie, e fatală: CET SA, firmă declarată falimentară, este deținătoarea de drept a celei mai mari părți din sistemul de termoficare al orașului: cazane, instalații, clădiri, rețea de distribuție. Sistemul centralizat de termoficare se află acum în mâinile lichidatorului CET, Corneliu Mititelu. CET are datorii de 603 milioane de lei, bunurile rămase sunt evaluate la 200 m...
Autor Cezar Moraru Anchete 01 Aprilie 2019


Citeste si...
Nota
(2 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top