fbpx
 
Deputatul PNL Marius Bodea, președintele organizației municipale PNL Iași, cere Primăriei Municipiului Iași să oprească de îndată orice acțiune care implică tăierea de arbori pe domeniul public al orașului fără consultarea opiniei publice și fără să prezinte toate avizele legale și câștigătorii licitațiilor pentru proiectele de reamenajare a spațiilor verzi. 

Venirea lui Mihai Chirica în PNL era anunțată pentru luna octombrie, după ce sondajul din iulie îl dădea cu 50% intenție de vot la Primărie. Schema a picat, pentru moment. Veneau, odată cu el, Mugur Cozmanciuc, de la Neamț, ca președinte județean, și Dan Marian, de la Huși, că secretar general al filialei. Fostul democrat-liberal e un combinagiu notoriu și e cu un picior în pușcarie.

Asimionesei s-a oferit, ca în toate situațiile fetide, să fie cureaua de transmisie, iar Dan Marian cuplase la Vasile Blaga și totul părea rezolvat. Filiera pedelistă din PNL încăleca unul dintre cele mai mari județe din țară și hegemonia la nivel local ar fi fost totală, pentru încă două mandate. Aș vrea să se înțeleagă că asemenea montaje nu sunt gratis.


Venirea lui Mihai Chirica în PNL era anunțată pentru luna octombrie, după ce sondajul din iulie îl dădea cu 50% intenție de vot la Primărie. Schema a picat, pentru moment. Veneau, odată cu el, Mugur Cozmanciuc, de la Neamț, ca președinte județean, și Dan Marian, de la Huși, că secretar general al filialei. Fostul democrat-liberal e un combinagiu notoriu și e cu un picior în pușcarie.

Asimionesei s-a oferit, ca în toate situațiile fetide, să fie cureaua de transmisie, iar Dan Marian cuplase la Vasile Blaga și totul părea rezolvat. Filiera pedelistă din PNL încăleca unul dintre cele mai mari județe din țară și hegemonia la nivel local ar fi fost totală, pentru încă două mandate. Aș vrea să se înțeleagă că asemenea montaje nu sunt gratis.


Încă din iunie 2017, deputatul liberal a prezentat o soluție de asociere a județelor Moldovei și a celor de cealaltă parte a Carpaților pentru finanțarea obiectivelor de investiții strategice, printre altele și Autostrada Moldova-Transilvania. Scopul acestei asocieri este desprinderea pe termen mediu și lung de centralizarea administrativă exagerată actuală, care în condițiile unei slabe guvernări poate genera disproporții uriașe de dezvoltare între regiunile României.

Ideea are la bază în bună măsură tot principiile generale pe care s-a constituit zilele trecute Alianța Vestului.

Marius Bodea: „Ultra-centralizarea statului român este una păguboasă și creează inechități sociale între regiunile țării pentru că politicile de coeziune există pe hârtie, dar lipsesc în realitate cu desăvârșire.

Încă din iunie anul trecut am propus înființarea unei asociații regionale de dezvoltare intercomunitară, în termeni generali gândită pe modelul celei pe care vor să o înființeze cei patru primari care au semnat „Alianța Vestului”, pentru ca Moldova să își ia soarta în mâini. Pentru a mişca lucrurile, trebuie o alianţă regională, transpartinică, care să afirme ferm interesul regional. Însă, într-o regiune în care PSD deține președinția majorității consiliilor județene și primăriilor municipale, un astfel de proiect li se pare acestora fantasmagoric, ceea ce iată, liberalilor din vest nu li s-a părut deloc."

Acesta a reamintit soluțiile pentru constituirea fondurilor necesare marilor proiecte regionale:

  • constituirea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară la nivel regional la care să adere toate Primăriile şi Consiliile Judeţene de pe traseul viitoarei autostrăzi Ungheni-Iași-Tg. Mureș și din Regiunea de Nord-Est.
  • adoptarea unei legi de modificare a codului fiscal, astfel încât surplusul de bani cu care Regiunea de Nord-Est contribuie la bugetul national din impozitul pe venit să rămână la dispoziția acestei asociații. La nivelul întregii regiuni, din impozitul pe venit care se adună centralizat regiunea Moldova contribuie cu 86 milioane euro mai mult decât primeste, conform datelor înregistrate la nivelul anului 2016;
  • atragerea de fonduri europene direct de la Comisia Europeană pentru proiectele regionale;
  • fiecare Primarie şi Consiliu Judeţean din regiune să contribuie cu 1% anual din buget pentru susţinearea proiectelor regionale. Numai Municipiul Iași ar contribui anual cu 2 milioane euro la acest fond;
  • Guvernul României să susțină la rândul său parte din finanțarea proiectelor regionale;
  • organizarea de campanii la nivel regional pentru colectarea în acest fond, destinat finanțării proiectelor regionale, și a celor 2% din impozitul pe profit pe care agenții economici din regiune sau din alte zone ale țării au libertatea să îi direcționeaze cum doresc;
  • inițierea unei campanii de crowfunding. Marius Bodea estimează că putem strange măcar 5 milioane euro anual doar din aceste campanii.

            „Astfel, la un calcul primar s-ar strânge aproximativ 500 milioane euro anual fără fondurile europene!  Din acești bani putem cofinanța inclusiv Autostrada Moldova-Transilvania, spitalele regionale de urgență și multe alte proiecte mari de infrastructură trans-regională. În felul acesta transmitem un mesaj clar la nivel național că Moldova nu stă cu mâna întinsă la Guvern, ci vrea libertate în administrarea sumelor ce le poate colecta!

Din păcate, Iașul nu reușeste să fie cel care coagulează toate energiile din regiune. Aici asistăm la un circ ieftin între președintele CJ și primarul Iașului care se rățoiesc pe subiecte mărunte, cum ar fi cel cu artificiile din fața Palatului, dar nu au capacitatea de a gândi proiecte mari pentru oraș”, a spus Marius Bodea.

Acesta a mai spus că singurul din regiune care, în acest moment, poate coagula energiile pentru susținerea proiectelor regionale este președintele liberal al CJ Suceava, Gheorghe Flutur.


Președintele Organizației Municipale PNL Iași, Marius Bodea, a lansat joi campania „Salvează Iașul“, ocazie cu care a lansat atacuri dure la adresa primarului Mihai Chirica.

„Sunt cel puțin trei motive pentru care lansăm această campanie civică. În primul rând, dorim să informăm ieșenii în legătură cu drepturile pe care le au atunci când sunt abuzați de hoasul din urbanism: blocuri construite printre case, pe spații verzi, fără autorizații de construire, fără a respecta regimul de înălțime.

Un al doilea motiv este de conștientizare a ieșenilor ce înseamnă haos urbanistic și cum va arăta orașul nostru peste câțiva ani. Fără un Plan de Urbanism General actualizat, cuplat la nevoile noastre de astăzi, Iașul va fi un oraș al trecutului.

În al treilea rând, dorim să spunem «Stop abuzurilor din Primăria Iași!» Rechinii imobiliari fac tot ce pot pentru a-și maximiza profitul, iar Primăria nu face nimic pentru a stopa asta“, spune Marius Bodea.

Lansare la surparea lui Niculiță

Lansarea campaniei s-a făcut în cadrul unei conferințe de presă neconvenționale, organizate la fostul rond CUG, vizavi de locul unde s-a surpat un tortuar din cauza blocului de 12 etaje, care se construiește în apropiere.

„Am ales simbolic acest loc deoarece aici se construiește un bloc de 12 etaje, care a creat probleme serioase de structură în această zonă. S-a surpat trotuarul. Carosabilul este și el afectat, la fel ca și biserica din spatele construcției și nimeni nu face nimic“, a adăugat șeful liberalilor ieșeni.

„Chirica, șeful rechinilor imobiliari“

Deputatul liberal îl consideră pe Chirica șeful rechinilor imobiliari din oraș.

„În ce loc civilizat din lumea asta ați văzut ca la cumătria primarului acesta să stea la masă cu toți rechinii imobiliari din oraș, un cartel imobiliar patronat de Mihai Chirica, acest «Pablo Escobar de Bahlui!» În ce oraș civilizat ați văzut ca în Consiliul Local jumătate dintre consilierii apropiați primarului să fie rechini imobiliari cu interese directe“, menționează deputatul liberal.

Acesta consideră că prin această campanie se va putea face auzită orice voce nemulțumită de modul haotic și fără respectarea legii în care se construiește în Iași: „Ieșenii protestează în proximitatea unde locuiesc în legătură cu abuzurile urbanistice, dar vocea lor nu este băgată în seamă. Avem platforme de comunicare prin care vrem să adunăm toate problemele ieșenilor legate de acest subiect, să le facem auzite și să găsim o rezolvare.“

Nu există o viziune pe 50-100 de ani

Expertul tehnian judiciar pe rezistența construcțiilor Cosmin Scurtu a acuzat faptul că lipsa unei viziuni pe termen lung și foarte lung duce la apariția unor construcții care nu respectă niciun plan urbanistic.

„În activitatea profesională mi-am dat seama că neregulile în domeniul urbanistic își au două surse. Prima este lipsa unui PUG, ce permite tot soiul de artificii și aberații urbanistice și o primărie ce perpetuează această stare de ilegalitate. Cetățenii nu-și cunosc drepturile, iar starea noastră de pasivitate este sancționat prin construirea unor clădiri urâte, nefuncționale, care până la urmă ne reduc viața. Așa ajungem la blocuri între case, pe spațiile verzi. Sper prin această campanie să conștientizăm riscurile și să-I determinăm pe cei în măsură să salveze orașul. Primăria ar trebui să facă niște planuri urbanistice pentru următorii 50-100 de ani, n ude pe azi pe mâine, fără să țină cont de vreo regulă. În calitate de expert, eu am avut ocazia să văd foarte multe situații unde se construiește fără avzie, cu falsuri grosolane“, zice Cosmin Scurtu.

În proces cu Primăria de 18 de ani

La lansarea campaniei a participat și Ioana Lăzăroaia, o ieșeancă ce înceracă de 18 ani să obțină 500 de metri de teren în zona CUG, fără sorți de izbândă, în condiiile în care dezvoltatori imobiliari au primit terenuri mult mai mari în acea zonă.

„Mă judec cu Primăria Iași din 2000. Curtea de Apel a decis ca Primăria Iași să-mi dea teren sau, dacă nu, bani pentru suprafața de 500 mp pe care o dețin aici în apropiere, în CUG. Primăria mi-a spus că nu este teren care să-mi fie dat înapoi, dar s-a găsit teren pentru construirea acestui bloc de 12 etaje. S-a găsit teren pentru un alt dezvoltator imobiliar aproape de Lidl. Mi s-a sugerat să merg la Fondul Proprietatea și să mi se dea 26 de euro pentru un metru pătrat, pentru că nu voi vedea niciodată acel teren. Pe terenul meu a fost făcut un parc de joacă de către Coca Cola, în campania electorală, după care municipalitatea a transferat terenul în domeniul public“, menționează ieșeanca.


Deputatul PNL Marius Bodea anunță crearea unei noi platforme civice, „Salvează Iașul”. „Va fi o campanie de informare a cetățenilor asupra drepturilor pe care le au atunci când abuzurile din domeniul urbanismului și a construcțiilor îi afectează”, a precizat acesta. 
 
Lansarea platformei va fi făcută joi, 22 februarie, la ora 12.00, chiar în dreptul proiectului imobiliar de la Rond CUG, aparținând imobiliarului Daniel Niculiță, fundație care a produs surparea carosabilului la sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie. Conferința de presă realizată chiar în stradă va cuprinde o trecere în revistă a abuzurilor din urbanism săvârșite în ultimii ani și, în același timp, va fi lansat „Salvează Iașul”, care își propune să coaguleze toate mișcările de protest împotriva construcțiilor abuzive din toate zonele Iașului. „Fiecare protestează în proximitate, când îi este afectată calitatea vieții personale de către un proiect imobiliar. Dar oamenii din toate cartierele, afectați de blocurile care le răsar peste noapte în fața ferestrelor, trebuie să devină o forță locală a cărei voce reunită să fie auzită de autorități”, a explicat Marius Bodea.
 
„Mișcarea <Salvează Iașul> are și rolul de conștientizare la nivelul comunității a distrugerii orașului prin haosul urbanistic și a afectării vieții din cauza abuzurilor din construcții, tolerate de Primăria Municipiului Iași”, mai spun organizatorii.       

Organizatia Municipala a PNL Iasi a demarat la inceputul anului o ampla actiune de consultare a iesenilor cu privire la doua aspecte: problemele iesenilor in zonele unde domiciliaza si directiile de dezvoltare ale Iasului pe care iesenii le considera prioritare. Aproximativ 2000 de ieseni din toate cartierele Iasului au raspuns acestui chestionar complex, numarul de raspunsuri fiind incomparabil mai mare decat ceea ce reuseste sa adune in mod real Primaria Municipiului Iasi prin centrele de cartier.

Propunerea de buget lansata de catre conducerea primariei reflecta un buget al stagnarii ce nu releva o viziune clara pentru dezvoltarea Municipiului Iasi.

În timp ce celelalte orașe de dimensiunea Iașului se dezvoltă intr-un ritm alert, cu proiecte  care aduc în discuție investiții în linie metrou, parcări supraetajate în cartiere si alte asemenea proiecte mari, Iașul a rămas la stadiul de pavări de trotuare, peticiri de străzi sau reabilitare de alei, toate acestea prezentate ca fiind mari proiecte de investiții.

„A fost lansat in dezbatere publica un proiect  de buget după chipul și asemănarea conducerii actuale a municipalitatii: lipsit de anvergură, care nu arată o direcție de dezvoltare pentru Iași.

Logoreea neîntreruptă a Primarului nu mai poate ține loc de proiecte. Primarul Mihai Chirica este de 3 ani la cârma orașului și nu se vede nimic, nicio schimbare pentru ieseni. Sunt două investiții cu care se laudă peste tot, anume că a împrumutat 15 milioane  de euro să cumpere autobuze, indatorand iesenii când putea accesa fonduri europene nerambursabile si ca a reabilitat str. Cantemir si cele doua splaiuri ale Bahluiului. Puțin, mult prea puțin pentru un oraș de dimensiunea Iașului.

Propunerea mea este ca măcar acum, în al 12-lea ceas, să înţelegem că asfaltările de alei, pavarea de trotuare şi plantarea de panseluţe, sunt lucrari edilitare pentru care iesenii platesc taxe si impozite  nu pot înlocui investiţiile majore care aduc valoare adăugată în comunitate şi creează locuri de muncă şi oportunităţi pentru ieşeni.

De aceea noi liberalii am cerut iesenilor sa se exprime in privinta investitiilor, iar apoi, in baza raspunsurilor, am intocmit o lista solida de investitii care raspunde primordial problemelor Iasului: poluare, trafic blocat, lipsa spatii verzi, lipsa unei sali polivalente, lipsa unui acces facil catre aeroport, lipsa dotarilor din salile de clase, lipsa unei infrastructuri tip incubator de afaceri pentru firme locale.” a declarat deputatul Marius Bodea , Presedintele Organizatiei Locale PNL Iasi.

“Analizând structura bugetului în comparație cu alte orașe din România, precum Cluj-Napoca sau Oradea putem trage o concluzie simplă: Iașul este complet rupt de realitățile României. Municipiul Iași are una dintre cele mai mari scăderi ale veniturilor față de anii precedenți. Oradea, un oras cu 200.000 de locuitori are un buget mai mare ca al Iasului. Fără viziune și investiții solide este greu să ajungem din urmă orașele din vestul țării. Avem nevoie de un buget al investițiilor care să dinamizeze economia locală.Si poate cel mai grav, conducerea Primariei Iasi a fost incapabila sa cheltuiasca anul trecut 70 de milioane de lei, bani alocati investitiilor. Si de mai plangem ca nu avem!  Un fundament sănătos al dezvoltării economice se face prin investiții noi. Asta veti regasi in lista noastra de propuneri pentru bugetul anului 2018.” a declarat Etienne Ignat consilier local al Municipiului Iași

Domnul Eduard Boz, liderului grupului de consilieri liberali din cadrul municipalitatii iesene, a prezentat direcțiile prioritare de dezvoltare ale Iasului in viziunea liberalilor, susținute de cele 20 de proiecte municipale concrete.

“Noi ne-am axat pe constructia bugetului Iasului, ascultand in primul rand vocea iesenilor. Asta a fost preocuparea noastra incepand cu prima zi a acestui an. PNL nu a fost si nu este interesat de meciurile între două găști ale PSD, bătălii care nu au absolut nici o legătură cu prioritățile ieșenilor, dar care din pacate au facut agenda publica a acestui inceput de luna. Ne concentram pe ce putem imbunatati in Iasi, nu pe dispute distructive initiate de catre domnul Primar Mihai Chirica.

Grupul consilierilor PNL va analiza fiecare proiect în parte și va vota în conformitate cu interesele ieșenilor și nu ale unei găști politice din interiorul PSD, ori a proaspatului exclus din PSD, primarul socialist Domnul Mihai Chirica” a declarat liderul consilierilor municipali ai PNL Iasi.

 Atasat veti  regasi rezultatele detaliate ale chestionarului , strucutura bugetului propus de catre conducerea Primariei si comparatiile cu bugete de buna practica din Romania, precum si lista completa a investitiilor propuse de catre liberalii ieseni.

 

 

 

 

 


Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Bodea, Preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi, împreună cu Răzvan Timofciuc şi Etienne Ignat, consilieri locali, au adus în discutie subiectul poluării din Municipiul Iasi. Această conferință de presă vine în urma şedinţei de Consiliu Local de ieri în care “primarul Mihai Chirica a proferat mai multe minciuni și chiar enormități cu privire la subiectul poluării”.

“Înainte de toate, e important de precizat că România a fost inclusă de către Comisia Europeană într-un grup de nouă ţări care încalcă normele de calitate a aerului. Într-o comunicare oficială de ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei a transmis ultimul avertisment înainte de aplicarea sancţiunii financiare. România este în această situaţie din cauza Iaşului, în primul rând. Suntem singurul oraș mare din ţară care, în acest moment, nici măcar nu avem în dezbatere un Plan de Calitate al Aerului, spre deosebire de Bucureşti sau Braşov”, a spus Marius Bodea.

Planul de Calitate al Aerului întocmit de catre Primărie a fost respins de trei ori de catre Agenția pentru Protecția Mediului. În acest moment, România riscă o amendă de circa 1,7 milioane euro în cazul în care Iaşul, Braşovul şi Bucureştiul nu implementează planuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Suma este o estimare din martie 2015 a Ministerului Mediului, dar la aceasta se adaugă penalităţi de întârziere ce variază între 2.000 şi 124.000 euro/zi.

“Cei de la Ministerul Mediului au spus clar că sunt direct răspunzători cei din Primării dacă nu reuşesc până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor să aprobe prin hotărâre de CL acest plan. Înainte de toate, se pare că sunt două abordă  ri total opuse: primarul și cei din conducerea Primăriei au identificat doar cauze externe cu privire la poluarea din Iasi, multe dintre ele hilare, care au și fost enuntațe în ședința de CL. Noi, liberalii, spunem că majoritatea cauzelor pentru nivelul ridicat de poluare țin de lipsa de iniţiativă a Primăriei Iași si, parţial, de cauze externe”, a spus Marius Bodea.

Acesta a precizat că este “ridicol” ca primarul să dea vina pe “curenţii de aer poluat aduşi din Ucraina”, pe ”poziţionarea staţiilor de măsurare” sau pe ”privatizările făcute în exces”.

“Mihai Chirica a spus în 2015 că depășirile au fost cauzate de lucrările de la Aeroport din anul 2014. În 2016 a venit cu povestea aberantă că o shaormerie a viciat măsurătorile de la stațiile de monitorizare a aerului pe parcursul anului 2015. În 2017 a spus că este ”sabotat” de cei de la APM și că mașinile Second-Hand sunt principalul factor poluator. În 2018 a spus că în 2017 au fost curenții de aer din Ucraina și...că au fost privatizări excesive în Iași care au cauzat poluare. Există o lipsă totală de coerență a Primăriei cu privire la problema poluării”, a spus Marius Bodea.

”Voi deschide în instanță un proces împotriva primarului, obligându-l să mă despăgubească pentru că respir un aer poluat. Invit alături de mine orice ieșean în acest demers. Acțiunea în justiție este perfect legitimă. A fost practicată și de alte țări ale UE și a fost câștigată tot  timpul. Totodată, PNL Iași va începe o campanie de conștientizare a ieșenilor asupra riscurilor la care sunt supuși pentru că respiră mai mult praf decît aer”, a spus Marius Bodea.

Etienne Ignat, consilier local, a declarat că, de când Mihai Chirica este la conducerea Primăriei, din 2015, s-au triplat depăşirile la particulele în suspensie PM10.

“În 2017, am avut 183 de depăşiri. Asta înseamnă de 5 ori peste limita maximă admisă. Condamn lipsa măsurilor care ar trebui întreprinse de către Primăria Iaşi. În 2017, Iaşul a fost un magnet pentru praful venit din Ucraina, nu un magnet pentru investiţii. Evident, dacă luăm de bună enormitatea celor din Primărie că poluarea este din cauza curenţilor de aer poluat din Ucraina… De fapt, cauzele pentru nivelul de poluare sunt generate de lipsa de investiții și inițiativă a primarului, care a ajuns să copieze sub nume propriu până şi iniţiativele consilierilor locali din Opoziţie. Îi aduc în vedere domnului primar că județele învecinate Iașului au depășiri ale nivelului de poluare în 2017 mult mai puține. De exemplu, Suceava are 24 depășiri, Botoșaniul 18 depășiri, Neamțul o singură depășire, iar Vasluiul 0, în condițiile în care legea permite maximum 35 depășiri într-un an. Aceste orașe nu au încălcat prevederile legale. Acest lucru arată că afirmația cu curenții de aer poluat din Ucraina nu stă în picioare”, a declarat Etienne Ignat, consilier local.

 Marius Bodea a argumentat că poluarea din Iași este datorată, în mare parte, de lipsa de inițiativă a Primăriei pe problemele mari, sistemice ale Iașului. Acesta a oferit câteva exemple:

  • Lipsa unui de plan de sistematizare urbanistică și de circulație a orașului în lipsa unui nou PUG, adaptat la realitățile economice și sociale ale orașului, duce la construcția haotică în oraș, fără locuri de parcare, spații verzi și condiții urbanistice minimale. Această dezvoltare urbanistică haotică, întreținută premeditat de Primărie, generează trafic sufocant, creează situații în care mașinile sunt parcate pe fâșiile de pământ.
  • Lipsa unui transport public metropolitan pentru a oferi o alternativă celor care rezidențiază în localitățile din proximitatea Iașului, duce la situația în care aproximativ 30.000 de ieșeni vin cu mașinile zi de zi în oraș, din aceste localități limitrofe.
  • lipsa unor ”magistrale” de piste de biciclete funcționale, nefragmentate.
  • transport public predictibil, modern, care să ofere siguranță și confort.
  • park & ride la intrările din oraș, corelat cu transport public metropolitan, pentru a încuraja ieşenii din zona metropolitană să îşi lase maşinile la intrarea in oras.
  • optimizarea sistemului de management al traficului. Este responsablitatea directă a primarului Chirica, ca președinte al Comisiei de Circulație.
  • lipsa spațiilor verzi! În prezent, Iaşul are o suprafaţă de spaţiu verde de maximum 10 mp/locuitor, în condițiile în care legea ne obligă să avem minim 20 mp/locuitor.

 Răzvan Timofciuc, consilier local, a prezentat un Proiect de hotărâre de Consiliul Local pentru a crește suprafața de spațiu verde în Iași.

”Vegetaţia -„plămânii oraşelor” - are capacitatea de a elimina praful şi gazele nocive, captând 50% din praful atmosferic, funcţionând ca o barieră biologică de epurare microbiană a aerului. Iașul are o suprafață de spațiu verde de maximum 10 mp/locuitor în zonele cu densitate mare de locuitori. Este o statistică alarmantă, în condițiile legea națională prevede minimum 20 mp/locuitori, directivele europene 26 mp/locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății 50 mp/locuitor. Suntem mult în urma marilor orașe. La Cluj există o suprafață de 25,3 mp/locuitor, la Oradea  de 25 mp/locuitor, la Craiova de 33 mp/locuitor, pentru a da numai câteva exemple”, a spus Răzvan Timofciuc.

Acesta a prezentat un proiect de hotărâre privind stabilirea suprafeţelor minimale de spaţii verzi pentru lucrările de construcţii şi amenajări autorizate pe raza municipiul Iaşi.

Mai exact, consilierii locali vor să reglementeze ca dezvoltatorii imobiliari care construiesc pe raza Municipiului Iași să construiască minim 10mp de spațiu verde/locuitor, și nu 2 mp, cât prevede legea în acest moment.

”Noutatea pe care noi o aducem este că oferim posibilitatea dezvoltatorilor imobiliari să amenajeze suprafațe de spaţii verzi din categoria parcurilor, scuarurilor, aliniamentelor plantate, acoperișului verde, atriumului, balconului verde, perete verde sau să amenajeze noi spaţii plantate într-o zonă indicată de către Primărie prin autorizaţia de construire (exclusiv spaţiile verzi amenajate existente pe domeniul public). Costurile pentru amenajanarea noilor spatii plantate vor fi suportate de catre solicitantul autorizației de construcție”, a spus Răzvan Timofciuc, consilier local.


Ritmul alarmant al scăderii numărului de studenți ce urmează cursurile unităților de învățământ superior din Iași,  ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru conducerea Primăriei Municipiului Iași. Ca reper, în anul 2007, universitățile ieșene au avut cel mai mare număr de studenți: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” avea înregistrat un număr  42.319 de studenți, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”  aproape 6.000 de studenți, iar Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” 17.497 de studenți.

La aproape 10 ani de la acel moment radiografia numărul de studenți înregistrați la universitățile relevă o scădere dramatică.  Astfel, conform ultimelor date oficiale disponibile,  la UAIC sunt înregistrați 23.132 de studenți, la UTI 13.269 de studenți, iar la UMF 4.347 de studenți.

„De ce numărul studenților a scăzut atât de mult, mai ales că mai marii administrației ieșene vorbesc toată ziua despre  Iași, oraș universitar? În primul rând, cred că  este vorba despre lipsa de viziune a celor ce conduc Iașul. Se observă o lipsă profundă a manifestărilor artistice și a festivalurilor majore, o lipsă cu desăvârșire a suportului acordat studenților , a programelor dedicate acestora.

Municipalitatea nu este doar un loc unde să mergem să plătim taxele, este locul care în primul rând trebuie să genereze mecanismele pentru  bunăstare locală. Dacă ar fi să ne comparăm cu orașul Cluj, vom observa ca diferența este colosală, iar acest lucru se observă doar din modul lor de a  atrage studenții, a căror număr este undeva la 70.000, pe când noi nu ne putem mândri decât cu un număr de 45.000. Colegii noștri din Cluj ne povestesc în permanență despre viața lor socială de acolo, despre programele municipalității și despre viitorul sigur în branșele pentru care se pregătesc”, a spus Andrei Chirilă, preşedintele Clubului Studenţesc Liberal Iaşi.

Marius Bodea, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Iaşi, a adus în discuţie faptul că Iaşul nu are o strategie de PR public la fel ca Oradea sau Clujul.

„Acum, când ne gândim la oraşele cele mai interesante, din punct de vedere al vietii sociale, ne vin în minte Cluj, Oradea sau Timişoara. Acolo se duc mulţi tineri să studieze pentru că viaţa comunitară a acelor oraşe este mai dinamică, au loc evenimente, au ceea ce se numeşte „PR public”. Timişoara a luat titlul de capitală europeană a culturii, Clujul la fel, pe când Iaşul, în ciuda oamenilor valorosi de aici, din păcate, se zbate în mediocritate. Un oraş de dimensiunea Iaşului are nevoie de o sală polivalentă modernă, de peste 10.000 de locuri, cu bazin olimpic,  are nevoie de o sală dedicată manifestărilor culturale de peste 3000 de locuri, unde să poata fi găzduite și concertele filarmonice și cele ale operei, și, atunci când se impune, mari manifestări muzicale de anvergură internațională. Dacă ar fi după mine, aș investi într-o astfel de sală  multi -culturală, unde, pe lângă funcționalitate, arhitectura ei să reprezinte o atracție în sine.  Am propus aceste lucruri de nenumărate ori, dar efectiv nu ai cu cine discuta astăzi. Nu este vina universităților pentru acest exod al tinerilor, dimpotrivă, acestea performează în pofida  lipsurilor sociale și culturale perpetuate de către municipalitate.

 Iașului îi lipsește politica de diplomaţie publică la nivelul municipalităţii, o componentă fundamental importantă pentru că suntem în competiţie pentru atragerea de tineri din regiune şi din Republica Moldova care să vină să studieze aici şi, mai important, să rămână aici după finalizarea studiilor. Tot ce ofera cu consecvență municipalitatea, cu ocazia unor manifestari culturale, politice sau religioase,  rămâne, din păcate, tradiționala fasole cu carnați sau plăcinte cu varză, în funcție de gusturile de moment ale Primarului Mihai Chirica. O mentalitate primitivă, umilitoare, ce nu are nicio legatură cu așteptările tinerilor ieșeni, care aleg în cele din urmă să plece de aici. Când cei ce și-au asumat să conducă destinele comunității vor înțelege ce valoare uriasă au creierele tinere, ce trebuiesc convinse să rămână și să producă valoare Iașului, și cât de puțin importantă este coafarea politică a unei mediocriotăți personale a unui primar sau altul, atunci putem spune că intrăm pe drumul cel bun ” a spus Marius Bodea, preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi.


În urma dezvăluirilor de astăzi din REPORTER DE IAȘI, deputatul PNL Marius Bodea reacționează și cere lămuriri din partea primarului Mihai Chirica, privind riscul pierderii finanțării pentru Spitalul Regional din Iași. Marius Bodea reia informațiile din articolul publicat de REPORTER DE IASI și îi cere lui Mihai Chirica să-și asume niște răspunsuri clare, atât timp cât Spitalul Regional a fost preluat de primarul Iașului ca un proiect personal, iar de construirea acestuia depind cei 5 milioane de locuitori din toată Moldova.

Iată mai jos întrebările adresate de Marius Bodea lui Mihai Chirica:

„Spitalul Regional de Urgenţă (SRU) este unul dintre principalele obiective sociale din Moldova, cu impact asupra a minimum 5 milioane de oameni. În condiţiile în care în spaţiul public s-a pus în discuţie, explicit, riscul ca acest obiectiv de investiţii să nu mai fie finanţat de către Uniunea Europeană pentru că amplasamentul din zona Moara de Vânt, votat în plenul Consiliului Local, nu respectă prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), consider că dl. Mihai Chirica are obligația  să ofere ieşenilor răspunsuri la următoarele întrebări :

  1. Primăria Municipiului Iaşi a fost înştiinţată de riscul dezangajării sumelor pentru realizarea Spitalului Regional de Urgenţă din cauza amplasamentului din zona Moara de Vânt care nu respectă condiţiile de accesibilitate?
  2. Care este explicaţia pentru care, în prima variantă a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (februrarie 2016), realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă era prevăzut în zona Era, iar în varianta actualizată a acestui document, din septembrie 2017, amplasamentul SRU este la Moara de Vânt? Cum a fost realizată această modificare de către Primăria Municipiului Iaşi, în condiţiile în care PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului?
  3. Care sunt explicaţiile publice ale primarului Chirica cu privire tranzacţiile imobiliare ale familiei viceprimarului Harabagiu cu terenurile din Moara de Vânt, fix de lângă amplasamentului actual al Spitalului Regional de Urgenţă?
  4. Cunoaște dimensiunea uriașă a tranzacționării terenurilor private din jurul amplasamentului SRU, a valorilor speculative foarte mari a terenurilor în cauză, stimulate exclusiv prin insistența și garanțiile acordate de domnia sa privind amplasarea acestui obiectiv în zona Moara de Vânt? 
  5. Dacă se va confirma că finanţarea Spitalului de Urgenţă va fi dezangajată de către Comisia Europeană, îşi asumă primarul Chirica răspunderea şi demisionează, în condiţiile în care a ales singur această propunere, în ciuda opoziţiei specialiştilor din domeniul medical, alternativelor oferite de Opoziţie şi experţilor care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană?

Îl rog pe dl. Primar Chirica să răspundă la aceste întrebări pentru că nu poate minimaliza un subiect atât de important, iar în ultimele luni şi-a asumat, de fiecare dată, rolul de „părinte” al acestui proiect.”


Pagina 1 din 2