Cel puțin la clasele mici, multe școli aleg în continuare păstrarea tradiției uniformelor. Începutul anului școlar aduce o cheltuială însemnată pentru mulți părinți: cea pentru achiziția uniformei școlare. Școlile au lăsat sarcina pe seama asociațiilor de părinți. Reprezentanta firmei numărul 1 din Iași pe această piață afirmă că nu face mare profit din acest tip de afacere. 

Uniformele școlare împart părinții, copiii și cadrele didactice în două mari tabere. Astfel, sunt cei care sprijină această idee și spun că uniformele școlare îi fac pe copii mai disciplinați, egali și uniți, în timp ce ceilalți consideră că îi împiedică pe copii să aibă personalitate și, în plus, fac o „gaură” în bugetul familiei.

Mihai Chirica face tot ce-i trăznește, pentru că în Primărie și CL nu-l mai contrazice nimeni. Efectivul de cai al Poliției Călare a crescut la 10 exemplare. S-au mai cheltuit 20.000 de euro, iar costurile totale, cu întreținere, transport și salariile polițiștilor, plus impozite, se ridică la 1 milion de lei pe an. Caii stau la 12 km de Iași, iar transportul lor e un calvar costisitor. Cabalinele sunt doar de paradă, dar pentru acest moft erau suficiente trei exemplare, cu costuri mult mai mici.

Primarul Iașului a mai bifat o lovitură de imagine. Și-a dus planul de a avea un total de 10 cai la Poliția Locală până la capăt. A mai dat pe ultimii cai încă 90.000 de lei, dar cheltuielile nu se opresc aici. Se adaugă, în fiecare an, zeci de mii de euro pentru întreținerea lor, pentru cazare, pentru personalul care se ocupă de îngrijire și pentru polițiștii care-i călăresc. Totul pentru apariția în public a cailor din an în Paști.

Mihai Chirica face tot ce-i trăznește, pentru că în Primărie și CL nu-l mai contrazice nimeni. Efectivul de cai al Poliției Călare a crescut la 10 exemplare. S-au mai cheltuit 20.000 de euro, iar costurile totale, cu întreținere, transport și salariile polițiștilor, plus impozite, se ridică la 1 milion de lei pe an. Caii stau la 12 km de Iași, iar transportul lor e un calvar costisitor. Cabalinele sunt doar de paradă, dar pentru acest moft erau suficiente trei exemplare, cu costuri mult mai mici.

Primarul Iașului a mai bifat o lovitură de imagine. Și-a dus planul de a avea un total de 10 cai la Poliția Locală până la capăt. A mai dat pe ultimii cai încă 90.000 de lei, dar cheltuielile nu se opresc aici. Se adaugă, în fiecare an, zeci de mii de euro pentru întreținerea lor, pentru cazare, pentru personalul care se ocupă de îngrijire și pentru polițiștii care-i călăresc. Totul pentru apariția în public a cailor din an în Paști.

Anunţul Primăriei Municipiului Iaşi cu privire la organizarea FIE nu are nicio bază legală. Având în vedere că lucrările ultimei şedinţei ordinare nu s-au putut ţine din cauza lipsei de cvorum, programul FIE propus de municipalitate nu a putut fi dezbătut în plenul Consiliului Local (CL) şi, pe cale de consecinţă, aprobat.

„În ultimii ani Primăria Iași a făcut obiectul mai multor investigații din partea autorităților naționale și europene de control privind cheltuirea banilor europeni, fiind constatate mai multe nereguli și fraude cu fonduri europene. Cel mai mare tun pe fonduri europene este dat de fostul primar, Gh. Nichita în dosarul semafoarelor și putem vedea și astăzi un ecou al acelor vremuri când multe contracte erau dedicate”, arată deputatul Costel Alexe, președintele PNL Iași, într-un comunicat de presă.

Angajaţii Primăriei Bascov au cheltuit aproape un miliard de lei pe SMS-uri, susţine purtătorul de cuvânt al liberalilor argeşeni, Gelu Tofan.

Aceleași proiecte anunțate de Primărie și rostogolite de la un an la altul fără niciun motiv coerent.  63 milioane de lei din 130 de milioane pentru investiții nu s-au cheltuit. Alte 70 milioane de lei reprezentau împrumutul BERD pentru autobuze. Și din anii anteriori, rămăsese un excedent de 90 milioane de lei. În Iași, investițiile Primăriei merg extrem de greoi, nu există niciun proiect mare. Tactica l-ar putea duce pe primarul Mihai Chirica la un buget mult mai generos în an electoral.

Aceleași proiecte anunțate de Primărie și rostogolite de la un an la altul fără niciun motiv coerent.  63 milioane de lei din 130 de milioane pentru investiții nu s-au cheltuit. Alte 70 milioane de lei reprezentau împrumutul BERD pentru autobuze. Și din anii anteriori, rămăsese un excedent de 90 milioane de lei. În Iași, investițiile Primăriei merg extrem de greoi, nu există niciun proiect mare. Tactica l-ar putea duce pe primarul Mihai Chirica la un buget mult mai generos în an electoral.

Un proces de la Tribunal scoate la iveală o plată umflată în cadrul unui proiect european administrat de Luminița Munteanu, directoarea Direcției de Asistență Comunitară n 36.000 de lei, bani europeni, au fost achitați unui cabinet psihologic. OIR Brăila a respins plata și cere banii înapoi. Judecătorii au dat prima sentință: banii au fost achitați ilegal.

Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, instituţie condusă de Luminiţa Munteanu, a pierdut în primă instanţă procesul cu Administraţia pentru Fonduri Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Sud Est şi dacă la apel se va păstra decizia are de returnat suma de 36.350 lei pentru două plăţi făcute ilegal în cadrul unui proiect european. Banii au fost plătiţi în cadrul unui proiect european către un cabinetul individual de psihologie şi unul de avocatură.

Ce s-a întâmplat

DAC a solicitat Tribunalului Iaşi anularea în totalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului aferent proiectului POSDRU şi suspendarea executării măsurii reţinute până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reprezentanţii POSDRU Sud Est susţin că DAC Iaşi a fost beneficiara unei finanţări nerambursabile, conform contractului de finanţare de pe 8 octombrie 2014, în calitate de autoritate contractantă. Procesul verbal contestat a fost primit la 21 martie 2017, iar, prin acesta, DAC ar fi fost obligată să restituie suma de 36.350 de lei, reprezentând neeligibilitatea sumelor pentru plata a două facturi din 2015.

Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu trebuie să dea înapoi nişte bani europeni deoarece a făcut nişte plăţi după încheierea contractului. „Plăţile către cabinetul psihologic şi către cabinetul de avocatură au fost făcute după terminarea contractului“, susţine directorul OIR POSDRU Sud Est, Emilia Voicu.

Suveică de conturi

Banii europeni au intrat în contul de trezorerie al DAC pe data de 24 decembrie 2015. Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu a transferat sumele în conturile Municipiului Iaşi (ordonator principal) pe 28 decembrie 2015. Pe 31 decembrie 2015, sumele au ajuns în contul instituţiei, care a transferat banii către SES 2 – Copy Center Dac SRL. Firma a fost înfiinţată de DAC în cadrul acestui proiect, având activitatea de început finanţată din fondurile asigurate de proiectul european. Pe data de 5 ianuarie 2016 s-au făcut plăţile către cabinetul individual psihologic şi către cabinetul de avocatură, fiind depăşit termenul legal şi încălcându-se astfel prevederile legale.

Cum se explică suma

La SES 2 – Copy Center Dac SRL erau patru angajaţi şi un administrator, iar DAC Iaşi a plătit cei 36.000 lei pentru atestarea psihologică a acestora.

Tarifele pentru avizele psihologice nu sunt limitate de vreun cadru legal, dar preşedintele filialei ieşene a Colegiului Psihologilor din România, Mihail Gaşpar, susţine că suma primită de cabinetul psihologic de la DAC Iaşi este mult prea mare comparativ cu sumele practicate. „Consiliul Concurenţei a interzis stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate. Totuşi, este imposibil să iei 36.000 lei pentru testarea a cinci persoane. O evaluare psihologică pentru angajare se taxează cu cel mult 40 lei. În cazul unui consult complex nu se poate lua mai mult de 150-200 lei. Indiferent de ce serviciu s-ar fi prestat nu se putea lua pentru cinci persoane 36.000 de lei. E o greşeală!“, spune Mihail Gaşpar.

Bani veniţi de la UE

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Din suma totală de 6,3 milioane de lei, DAC Iaşi şi Asociaţia Surâsul Albastru au primit suma de 3,2 milioane de lei.

Toate cheltuielile cu închirierea unui sediu, achiziţionarea de produse şi servicii necesare, salarii şi alte cheltuieli făcute pe parcursul unui an ajung undeva aproape de 28.000 de euro. Pentru o singură societate, DAC Iaşi a primit 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro la vremea respectivă.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, a ascuns cheltuielile din bani publici

Cheltuielile, ţinute sub cheie

Pentru prezentarea exactă a modului în care s-au făcut achiziţiile de către SES-urile înfiinţate de DAC, echipa REPORTER DE IAŞI a solicitat în mod repetat Direcţiei aceste informaţii, însă am fost trimişi la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea.

Un proces de la Tribunal scoate la iveală o plată umflată în cadrul unui proiect european administrat de Luminița Munteanu, directoarea Direcției de Asistență Comunitară n 36.000 de lei, bani europeni, au fost achitați unui cabinet psihologic. OIR Brăila a respins plata și cere banii înapoi. Judecătorii au dat prima sentință: banii au fost achitați ilegal.

Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, instituţie condusă de Luminiţa Munteanu, a pierdut în primă instanţă procesul cu Administraţia pentru Fonduri Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Sud Est şi dacă la apel se va păstra decizia are de returnat suma de 36.350 lei pentru două plăţi făcute ilegal în cadrul unui proiect european. Banii au fost plătiţi în cadrul unui proiect european către un cabinetul individual de psihologie şi unul de avocatură.

Ce s-a întâmplat

DAC a solicitat Tribunalului Iaşi anularea în totalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului aferent proiectului POSDRU şi suspendarea executării măsurii reţinute până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reprezentanţii POSDRU Sud Est susţin că DAC Iaşi a fost beneficiara unei finanţări nerambursabile, conform contractului de finanţare de pe 8 octombrie 2014, în calitate de autoritate contractantă. Procesul verbal contestat a fost primit la 21 martie 2017, iar, prin acesta, DAC ar fi fost obligată să restituie suma de 36.350 de lei, reprezentând neeligibilitatea sumelor pentru plata a două facturi din 2015.

Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu trebuie să dea înapoi nişte bani europeni deoarece a făcut nişte plăţi după încheierea contractului. „Plăţile către cabinetul psihologic şi către cabinetul de avocatură au fost făcute după terminarea contractului“, susţine directorul OIR POSDRU Sud Est, Emilia Voicu.

Suveică de conturi

Banii europeni au intrat în contul de trezorerie al DAC pe data de 24 decembrie 2015. Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu a transferat sumele în conturile Municipiului Iaşi (ordonator principal) pe 28 decembrie 2015. Pe 31 decembrie 2015, sumele au ajuns în contul instituţiei, care a transferat banii către SES 2 – Copy Center Dac SRL. Firma a fost înfiinţată de DAC în cadrul acestui proiect, având activitatea de început finanţată din fondurile asigurate de proiectul european. Pe data de 5 ianuarie 2016 s-au făcut plăţile către cabinetul individual psihologic şi către cabinetul de avocatură, fiind depăşit termenul legal şi încălcându-se astfel prevederile legale.

Cum se explică suma

La SES 2 – Copy Center Dac SRL erau patru angajaţi şi un administrator, iar DAC Iaşi a plătit cei 36.000 lei pentru atestarea psihologică a acestora.

Tarifele pentru avizele psihologice nu sunt limitate de vreun cadru legal, dar preşedintele filialei ieşene a Colegiului Psihologilor din România, Mihail Gaşpar, susţine că suma primită de cabinetul psihologic de la DAC Iaşi este mult prea mare comparativ cu sumele practicate. „Consiliul Concurenţei a interzis stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate. Totuşi, este imposibil să iei 36.000 lei pentru testarea a cinci persoane. O evaluare psihologică pentru angajare se taxează cu cel mult 40 lei. În cazul unui consult complex nu se poate lua mai mult de 150-200 lei. Indiferent de ce serviciu s-ar fi prestat nu se putea lua pentru cinci persoane 36.000 de lei. E o greşeală!“, spune Mihail Gaşpar.

Bani veniţi de la UE

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Din suma totală de 6,3 milioane de lei, DAC Iaşi şi Asociaţia Surâsul Albastru au primit suma de 3,2 milioane de lei.

Toate cheltuielile cu închirierea unui sediu, achiziţionarea de produse şi servicii necesare, salarii şi alte cheltuieli făcute pe parcursul unui an ajung undeva aproape de 28.000 de euro. Pentru o singură societate, DAC Iaşi a primit 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro la vremea respectivă.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, a ascuns cheltuielile din bani publici

Cheltuielile, ţinute sub cheie

Pentru prezentarea exactă a modului în care s-au făcut achiziţiile de către SES-urile înfiinţate de DAC, echipa REPORTER DE IAŞI a solicitat în mod repetat Direcţiei aceste informaţii, însă am fost trimişi la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea.