„Străzile din Iași, mai ales cele lăturalnice, arată „ca după război”. Ieșenii sunt nevoiți să circule pe străzi pline de noroi cu cratere în care îți rupi mașina. În absolut toate cartierele din Iași, calitatea infrastructurii rutiere este degradată, mizeria și mâlul sunt regula, nu excepția”, arată deputatul liberal Marius Bodea.

Bronşite acute şi cronice, crize de astm, boli cardiovasculare, alergii la polen, cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii şi afecţiuni ale aparatului reproducător se numără printre consecinţele concrete pe care poluarea aerului le generează asupra sănătăţii oamenilor, potrivit unui studiu publicat joi în Franţa, informează cnewsmatin.fr.

Nivelurile maxime de poluare înregistrate la Paris şi în alte mari aglomeraţii urbane, devenite din ce în ce mai frecvente, au repercusiuni importante asupra sănătăţii publice. Indiferent dacă este analizată pe termen scurt sau pe termen lung, absorbţia de particule fine, prezente în aerul respirabil, este deosebit de nefastă.

La nivel mondial, se estimează că 1,3 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza poluării aerului. În Franţa, această cifră a fost estimată la cel puţin 48.000 de victime de către experţii agenţiei Sante Publique France, care precizează că numărul deceselor este ‘probabil mai mare’. Particulele fine determină, de asemenea, cel puţin 9% din mortalitatea naţională.

‘Acest fapt corespunde unei reduceri a speranţei de viaţă cu doi ani pentru persoanele care au în prezent vârsta de 30 de ani’, au explicat reprezentanţii aceleiaşi agenţii. Activităţile umane (industrie, agricultură, transporturi, încălzitul public) reprezintă principala sursă de poluare a aerului.

Aceeaşi agenţie, care se adresează celor 60 de milioane de consumatori din Franţa, a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte 46 de produse de uz menajer, considerate o sursă de ‘poluare majoră a aerului din interiorul’ locuinţelor, conform unui studiu publicat joi.

Anumite categorii ale populaţiei sunt mai vulnerabile decât altele. Aşa cum precizează OMS, ‘efectele cele mai grave asupra sănătăţii sunt observate la persoanele deja bolnave. În plus, populaţiile mai vulnerabile, precum copiii, persoanele în vârstă şi familiile cu venituri mici, care au un acces limitat la îngrijirile medicale, sunt mai sensibile la efectele negative generate de expunerea la poluarea aerului’.

Bronşitele acute şi cronice

Poluanţii atmosferici au ca efect fragilizarea bronhiilor, care devin astfel mai expuse la virusuri şi bacterii – care provoacă bronşite acute şi cronice. Se estimează că 950.000 de cazuri de bronşite acute sunt provocate de poluarea aerului, care cauzează şi 134.000 de cazuri de bronşite cronice în fiecare an.

Bronşitele cronice pot să degenereze în bronhopneumopatii cronice obstructive. Aceasta este o afecţiune permanentă şi nereversibilă. Între 10% şi 15% din totalul acestor cazuri sunt asociate cu poluarea aerului.

Crize de astm

Astmul constituie principala afecţiune declanşată sau agravată de poluarea aerului. Se estimează că între 10% şi 35% din cazurile de astm identificate în fiecare an sunt asociate cu acest tip de poluare.

Boli cardiovasculare

Poluarea este un factor care poate să declanşeze accidente vasculare cerebrale (AVC), infarcte miocardice şi angine pectorale.

Alergii la polen

Particulele fine prezente în aer contribuie la situaţia în care moleculele de polen eliberează proteine care se fac vinovate de apariţia mai uşoară a alergiilor şi permit proteinelor din anumite tipuri de polen – precum cel de mesteacăn, de exemplu – să pătrundă mai uşor în căile respiratorii secundare, fapt care poate să provoace crize alergice.

Cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii

Este dificil de estimat cu precizie numărul de cancere asociate poluării, întrucât cauzele cancerului sunt, prin definiţie, dificil de identificat. Totuşi, specialiştii sunt de părere că poluarea reprezintă un factor care poate să provoace acest tip de boală.

Afecţiuni ale sistemului reproducător

Poluarea atmosferică este considerată vinovată de scăderea fertilităţii masculine, de creşterea numărului de naşteri premature şi a cazurilor de mortalitate intrauterină.

(Agerpres/FOTO arhivă economica.net)

Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Bodea, Preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi, împreună cu Răzvan Timofciuc şi Etienne Ignat, consilieri locali, au adus în discutie subiectul poluării din Municipiul Iasi. Această conferință de presă vine în urma şedinţei de Consiliu Local de ieri în care “primarul Mihai Chirica a proferat mai multe minciuni și chiar enormități cu privire la subiectul poluării”.

“Înainte de toate, e important de precizat că România a fost inclusă de către Comisia Europeană într-un grup de nouă ţări care încalcă normele de calitate a aerului. Într-o comunicare oficială de ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei a transmis ultimul avertisment înainte de aplicarea sancţiunii financiare. România este în această situaţie din cauza Iaşului, în primul rând. Suntem singurul oraș mare din ţară care, în acest moment, nici măcar nu avem în dezbatere un Plan de Calitate al Aerului, spre deosebire de Bucureşti sau Braşov”, a spus Marius Bodea.

Planul de Calitate al Aerului întocmit de catre Primărie a fost respins de trei ori de catre Agenția pentru Protecția Mediului. În acest moment, România riscă o amendă de circa 1,7 milioane euro în cazul în care Iaşul, Braşovul şi Bucureştiul nu implementează planuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Suma este o estimare din martie 2015 a Ministerului Mediului, dar la aceasta se adaugă penalităţi de întârziere ce variază între 2.000 şi 124.000 euro/zi.

“Cei de la Ministerul Mediului au spus clar că sunt direct răspunzători cei din Primării dacă nu reuşesc până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor să aprobe prin hotărâre de CL acest plan. Înainte de toate, se pare că sunt două abordă  ri total opuse: primarul și cei din conducerea Primăriei au identificat doar cauze externe cu privire la poluarea din Iasi, multe dintre ele hilare, care au și fost enuntațe în ședința de CL. Noi, liberalii, spunem că majoritatea cauzelor pentru nivelul ridicat de poluare țin de lipsa de iniţiativă a Primăriei Iași si, parţial, de cauze externe”, a spus Marius Bodea.

Acesta a precizat că este “ridicol” ca primarul să dea vina pe “curenţii de aer poluat aduşi din Ucraina”, pe ”poziţionarea staţiilor de măsurare” sau pe ”privatizările făcute în exces”.

“Mihai Chirica a spus în 2015 că depășirile au fost cauzate de lucrările de la Aeroport din anul 2014. În 2016 a venit cu povestea aberantă că o shaormerie a viciat măsurătorile de la stațiile de monitorizare a aerului pe parcursul anului 2015. În 2017 a spus că este ”sabotat” de cei de la APM și că mașinile Second-Hand sunt principalul factor poluator. În 2018 a spus că în 2017 au fost curenții de aer din Ucraina și...că au fost privatizări excesive în Iași care au cauzat poluare. Există o lipsă totală de coerență a Primăriei cu privire la problema poluării”, a spus Marius Bodea.

”Voi deschide în instanță un proces împotriva primarului, obligându-l să mă despăgubească pentru că respir un aer poluat. Invit alături de mine orice ieșean în acest demers. Acțiunea în justiție este perfect legitimă. A fost practicată și de alte țări ale UE și a fost câștigată tot  timpul. Totodată, PNL Iași va începe o campanie de conștientizare a ieșenilor asupra riscurilor la care sunt supuși pentru că respiră mai mult praf decît aer”, a spus Marius Bodea.

Etienne Ignat, consilier local, a declarat că, de când Mihai Chirica este la conducerea Primăriei, din 2015, s-au triplat depăşirile la particulele în suspensie PM10.

“În 2017, am avut 183 de depăşiri. Asta înseamnă de 5 ori peste limita maximă admisă. Condamn lipsa măsurilor care ar trebui întreprinse de către Primăria Iaşi. În 2017, Iaşul a fost un magnet pentru praful venit din Ucraina, nu un magnet pentru investiţii. Evident, dacă luăm de bună enormitatea celor din Primărie că poluarea este din cauza curenţilor de aer poluat din Ucraina… De fapt, cauzele pentru nivelul de poluare sunt generate de lipsa de investiții și inițiativă a primarului, care a ajuns să copieze sub nume propriu până şi iniţiativele consilierilor locali din Opoziţie. Îi aduc în vedere domnului primar că județele învecinate Iașului au depășiri ale nivelului de poluare în 2017 mult mai puține. De exemplu, Suceava are 24 depășiri, Botoșaniul 18 depășiri, Neamțul o singură depășire, iar Vasluiul 0, în condițiile în care legea permite maximum 35 depășiri într-un an. Aceste orașe nu au încălcat prevederile legale. Acest lucru arată că afirmația cu curenții de aer poluat din Ucraina nu stă în picioare”, a declarat Etienne Ignat, consilier local.

 Marius Bodea a argumentat că poluarea din Iași este datorată, în mare parte, de lipsa de inițiativă a Primăriei pe problemele mari, sistemice ale Iașului. Acesta a oferit câteva exemple:

• Lipsa unui de plan de sistematizare urbanistică și de circulație a orașului în lipsa unui nou PUG, adaptat la realitățile economice și sociale ale orașului, duce la construcția haotică în oraș, fără locuri de parcare, spații verzi și condiții urbanistice minimale. Această dezvoltare urbanistică haotică, întreținută premeditat de Primărie, generează trafic sufocant, creează situații în care mașinile sunt parcate pe fâșiile de pământ.
• Lipsa unui transport public metropolitan pentru a oferi o alternativă celor care rezidențiază în localitățile din proximitatea Iașului, duce la situația în care aproximativ 30.000 de ieșeni vin cu mașinile zi de zi în oraș, din aceste localități limitrofe.
• lipsa unor ”magistrale” de piste de biciclete funcționale, nefragmentate.
• transport public predictibil, modern, care să ofere siguranță și confort.
• park & ride la intrările din oraș, corelat cu transport public metropolitan, pentru a încuraja ieşenii din zona metropolitană să îşi lase maşinile la intrarea in oras.
• optimizarea sistemului de management al traficului. Este responsablitatea directă a primarului Chirica, ca președinte al Comisiei de Circulație.
• lipsa spațiilor verzi! În prezent, Iaşul are o suprafaţă de spaţiu verde de maximum 10 mp/locuitor, în condițiile în care legea ne obligă să avem minim 20 mp/locuitor.

 Răzvan Timofciuc, consilier local, a prezentat un Proiect de hotărâre de Consiliul Local pentru a crește suprafața de spațiu verde în Iași.

”Vegetaţia -„plămânii oraşelor” - are capacitatea de a elimina praful şi gazele nocive, captând 50% din praful atmosferic, funcţionând ca o barieră biologică de epurare microbiană a aerului. Iașul are o suprafață de spațiu verde de maximum 10 mp/locuitor în zonele cu densitate mare de locuitori. Este o statistică alarmantă, în condițiile legea națională prevede minimum 20 mp/locuitori, directivele europene 26 mp/locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății 50 mp/locuitor. Suntem mult în urma marilor orașe. La Cluj există o suprafață de 25,3 mp/locuitor, la Oradea  de 25 mp/locuitor, la Craiova de 33 mp/locuitor, pentru a da numai câteva exemple”, a spus Răzvan Timofciuc.

Acesta a prezentat un proiect de hotărâre privind stabilirea suprafeţelor minimale de spaţii verzi pentru lucrările de construcţii şi amenajări autorizate pe raza municipiul Iaşi.

Mai exact, consilierii locali vor să reglementeze ca dezvoltatorii imobiliari care construiesc pe raza Municipiului Iași să construiască minim 10mp de spațiu verde/locuitor, și nu 2 mp, cât prevede legea în acest moment.

”Noutatea pe care noi o aducem este că oferim posibilitatea dezvoltatorilor imobiliari să amenajeze suprafațe de spaţii verzi din categoria parcurilor, scuarurilor, aliniamentelor plantate, acoperișului verde, atriumului, balconului verde, perete verde sau să amenajeze noi spaţii plantate într-o zonă indicată de către Primărie prin autorizaţia de construire (exclusiv spaţiile verzi amenajate existente pe domeniul public). Costurile pentru amenajanarea noilor spatii plantate vor fi suportate de catre solicitantul autorizației de construcție”, a spus Răzvan Timofciuc, consilier local.

Comisia Europeană a chemat, astăzi, la Bruxelles, nouă ţări ale Uniunii, printre care şi România, care încalcă normele de calitate a aerului.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, este ultimul avertisment înainte de acţionarea în instanţă, care ar putea duce la sancţiuni financiare.

Peste 400.000 de europeni mor anual din cauze legate de poluare, iar Comisia estimează că numărul mare de cetăţeni cu afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare costă economia comunitară mai mult de 20 de miliarde de euro pe an.

Pentru a reduce aceste cifre, spune reprezentantul Comisiei, statele membre trebuie să respecte limitele de emisie la care s-au angajat prin tratate.

Margaritis Schinas: Comisarul pentru mediu, Karmenu Vella, le va da miniştrilor ultima şansă să găsească soluţii, în caz contrar, cazurile vor fi înaintate justiţiei.

Realizator: Pe lângă România, la reuniunea ministerială de astăzi au fost convocate Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Ungaria, Cehia şi Slovacia, ţări în care sunt depăşite frecvent limitele unor poluanţi-cheie cum sunt particulele fine sau de dioxidul de azot, în special în marile oraşe.

France Presse notează că, în pofida avertismentelor Comisiei, doar cinci dintre cele 28 de ţări ale Uniunii respectă normele de calitate a aerului.

Sumele reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule vor fi restituite până la 31 decembrie 2018. Timbrul de mediu va fi dat înapoi până pe 31 martie 2019, potrivit unui proiect de ordin privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 52/2017, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului.

Sumele restituite vor conține și dobânda aferentă, calculată pe baza sumei de restituit înmulțită cu numărul de zile aferent perioadei cuprinsă între data perceperii taxei/timbrului și data restituirii efective și cu nivelul dobânzii prevăzut în Codul de procedură fiscală, respectiv de 0,02% pe zi.

Pentru a primi înapoi taxa, contribuabilul trebuie să depună o cerere la administrația fiscală centrală competentă. La cerere se vor anexa documentul doveditor al plății taxei, respectiv chitanța fiscală/ordinul de plată și extrasul de cont, după caz, care să ateste efectuarea plății acesteia, în original sau în copie. De asemenea, este nevoie de cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare, în copie, din care să reiasă calitatea contribuabilului de fost sau actual proprietar al autovehiculului pentru care se solicită restituirea sumelor.

În situația în care nu s-a putut identifica în baza de date documentul care atestă plata, compartimentul de specialitate al unității fiscale editează din sistem informatic o listă cu contribuabilii pentru care nu a fost identificată plata, care va cuprinde cel puțin următoarele informații: denumire sau nume și prenume contribuabil/codul de identificare fiscală al contribuabilului, seria cărții de identitate a autovehiculului, numărul și data documentului de plată anexat de contribuabil la cerere sau, după caz, suma plătită pentru care nu a putut fi identificată plata taxei/timbrului a cărei restituire se solicită. După verificările aferente, compartimentul de specialitate va transmite unității Trezoreriei lista identificată.

„În situația achitării sumelor de restituit de către societățile de leasing, cererea de restituire se depune de către proprietarii care au achiziționat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar (...) Dreptul contribuabilului de a cere restituirea se naște la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, respectiv la 7 august 2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererea de restituire se depune, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Prin organ fiscal central competent se înțelege organul fiscal central din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, competent în administrarea obligațiilor fiscale datorate de contribuabil”, se notează în document.

Restituirea efectivă a sumelor se efectuează de către unitatea Trezoreriei Statului la care este arondat organul fiscal central competent, astfel: taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018 — 31 decembrie 2018; timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018 — 31 martie 2019.

Pe de altă parte, sumele stabilite de către instanța judecătorească prin hotărâre definitivă se restituie de către organele competente astfel: taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante pentru autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar numai devreme de 1 ianuarie 2018; timbrul de mediu pentru autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018.

Proiectul de ordin privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 52/2017 va fi în dezbatere publică până pe data de 23 noiembrie 2017.

Sursa: digi24

Schimbările climatice sunt responsabile de o criză de sănătate publică care a afectat deja milioane de persoane din toată lumea, conform unui studiu citat de DPA și Reuters.

Valurile de căldură, alergiile, poluarea din atmosferă și bolile sunt principalele probleme asociate încălzirii globale, potrivit concluziile cercetării publicate în jurnalul medical ''The Lancet''.

''Simptomele resimțite de om ca urmare a schimbărilor climatice sunt neechivoce și potențial ireversibile'', se arată în raportul intitulat ''Lancet Countdown'' condus de oameni de știință din cadrul a 24 de instituții academice și agenții interguvernamentale din mai multe țări, printre acestea numărându-se și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Studiul a relevat că productivitatea muncii în rândul lucrătorilor agricoli s-a redus cu 5,3% din anul 2000, în special din cauza că arșița a scăzut capacitatea de efort a muncitorilor. Astfel, creșterea temperaturilor a avut impact asupra mijloacelor de subzistență a indivizilor, familiilor și comunităților.

Între anii 2000 și 2016 a fost observată o creștere cu 46% a numărului de dezastre asociate condițiilor meteorologice, iar 125 de milioane de adulți au fost expuși valurilor de căldură, cei mai vulnerabili fiind cei cu vârste peste 65 de ani, impactul asupra sănătății acestora variind de la insolații la afectare renală, se menționează în studiu.

Pierderile economice, care nu includ degradarea stării de sănătate, asociate evenimentelor meteorologice extreme, au fost estimate la 129 de miliarde de dolari în 2016.

Studiul a descoperit de asemenea că bolile infecțioase sunt din ce în ce mai răspândite, numărul cazurilor de febră denga — o boală infecțioasă cu cea mai rapidă răspândire din lume, produsă de un virus transmis prin înțepătura unui țânțar — aproape dublându-se în fiecare deceniu începând din 1950. Aceasta afectează în prezent până la 100 de milioane de persoane pe an, precizează sursa citată de Agerpres.

Numărul celor care suferă de malnutriția în 30 de state din Asia și Africa a crescut de la 398 de milioane în anul 1990 la 422 de milioane în 2016. ''Malnutriția este identificată drept cel mai important efect al schimbărilor climatice în secolul XXI'', se menționează în raport.

Schimbările climatice se așteaptă să aibă un impact asupra producției agricole. O creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii globale conduce la reducerea cu 6% a randamentului culturilor de grâu la nivel mondial și cu 10% a celor de orez.

Raportul susține de asemenea că cel puțin 800.000 de decese înregistrate în fiecare an din cauza poluării atmosferice sunt cauzate în exlusivitate de arderea cărbunelui.

''Acest (raport) este un important semnal de alarmă'', a declarat pentru Reuters Christiana Figueres, președinta comitetului executiv al Lancet Countdown și responsabil pentru climă la summit-ul de la Paris. ''Efectele schimbărilor climatice se întâmplă aici și acum'', a adăugat aceasta.

Însă, în ciuda datelor îngrijorătoare ale studiului, Anthony Costello, director în cadrul OMS și copreședinte al Lancet Countdown a declarat că există ''licăriri de speranță'' deoarece deși numărul dezastrelor asociate evenimentelor meteorologice, precum uraganele și inundațiile a crescut cu 46% din anul 2000, numărul deceselor ca urmare a acestora a rămas stabil, ceea ce sugerează că societățile își îmbunătățesc măsurile de protecție contra catastrofelor provocate de factori de mediu.

Aproape 200 de state vor fi reprezentate la Bonn, în Germania, între 6 și 17 noiembrie pentru a stabili un ''regulament'' cu privire la acordul climatic de la Paris pentru a face trecerea de la combustibilii fosili.

Studiul Lancet Countdown nu a publicat numărul total de decese ca urmare a schimbărilor climatice. Conform estimărilor anterioare ale OMS, că ar putea exista circa 250.000 de decese în plus între anii 2030 și 2050 cauzate de schimbările climatice.

Conform cercetării publicată în ''The Lancet'', în cazul a 87% dintre orașele lumii, în care trăiesc miliarde de persoane, au fost depistate depășiri ale valorilor orientative ale poluării stabilite de OMS, precizează Reuters.

Graţiela Gavrilescu s-a declarat profund îngrijorată de calitatea aerului, pentru protejarea căruia îşi doreşte acum taxarea maşinilor care poluează „drumurile patriei".

Viceprim-ministrul, Ministrul Mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu, a fost astăzi prezentă la Iași, unde, împreună cu autoritățile județene a avut discuții privind aspecte de mediu.

Ministrul a apreciat eforturile făcute de conducerea Consiliului Județean în ceea ce privește atât închiderea depozitului de deșeuri de la Hârlău cât și modul în care se derulează proiectul ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor”, criticând în schimb lipsa măsurilor de mediu pe care trebuia să le ia municipalitatea ieșeană.

Marius Bodea: Astăzi, ministrul Mediului a confirmat ceea ce noi, liberalii, spunem de mai bine de un an: Iaşul este într-o situaţie alarmantă în privinţa poluării, iar ieşenii riscă să plătească o amendă care poate ajunge şi până la 7 mil. euro. Toate acestea din cauza nepăsării şi indolenţei Primăriei Municipiului Iaşi.

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, prezentă la Iași, a criticat vehement lipsa unui plan de mediu. Ea a atras atenția că poluarea aerului riscă să atragă sancțiuni din partea Comisiei Europene. „Nu cred că românii sunt de acord să plătească pentru că unii care conduc municipiul Iași nu înțeleg să aplice o lege", a spus ministrul Gavrilescu.

Edilul Iașului şi-a propus să organizeze anual, pe 22 septembrie, „O zi fără maşini”, un eveniment sub forma unui protest public.