Sambata, 18 11 2017

Reporter Online

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, joi seară, la Băile Herculane, că senatorii din Comisia de Apărare s-au aflat „la o activitate la invitaţia unui şef de instituţie importantă”, când ar fi trebuit să se ia în discuţie achiziţionarea primului sistem de rachete Patriot, dar că nu vor fi probleme. Proiectul va fi discutat, luni, la Comisie, tot luni în plenul Senatului, iar marţi va ajunge la Camera Deputaţilor.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost întrebat, joi seară, la Băile Herculane, dacă absenţa senatorilor de la şedinţa Comisiei de apărare în care ar fi trebuit discutată achiziţionarea rachetelor Patriot a fost un vot de blam şi a negat.

„În seara asta am dezlegat marea enigmă. Cea mai mare parte a senatorilor din Comisia de Apărare, chiar în acea perioadă, au fost la o activitate, la invitaţia unui şef de instituţie importantă. Luni va fi comisia în Senat, luni după-amiază în plen se va vota, marţi se ajunge la Cameră. Nu o să fie probleme”, a declarat Liviu Dragnea, potrivit News.ro.

Întrebat dacă nu se încearcă blocarea proiectului, Dragnea a răspuns: „Să fim serioşi!”.

Sursa: digi24

Planul de management pentru următorii patru ani al directorului Teatrului Muzical din Galaţi, Teodor Niţă, conţine pasaje întregi care seamănă foarte bine sau sunt identice cu cele din lucrările directorilor altor instituţii de cultură din ţară, relatează News.ro. În proiectul său, Niţă vorbeşte despre o „consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene” sau despre „domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara”.

Potrivit unor surse locale, noul plan de management al directorului Teatrului Muzical din Galaţi, pentru perioada 2017 – 2021, conţine inadvertenţe şi pasaje întregi identice cu cele din lucrări care aparţin unor directori de instituţii de cultură din ţară.

Spre exemplu, în lucarea sa, Teodor Niţă menţionează o „consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene”.

„În ceea ce priveşte repertoriul curent, strategia instituţiei noastre a fost aceea de a prezenta publicului spectacole de operă şioperetă existente în repertoriul actual, raportându-ne STRICT la solicitarea publicului rezultată din evidenţele vânzărilor de bilete. Un caz special l-a constituit prezentarea spectacolelor pentru copii, după o atentă consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene”, apare în planul mangerial al lui Teodor Niţă.

Exact acelaşi pasaj se regăseşte într-un raport de activitate din perioada ianuarie-decembrie 2015, realizat de managerul Operei din Craiova.

Într-un alt pasaj, Teodor Niţă se referă la „domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara”.

„Teatrul Muzical «Nae Leonard» Galati este o instituţie cu valoare care trebuie să facă parte integrantă şi activă din viaţa culturală a municipiului şi a regiunii, iar managerul acestei instituţii trebuie să-şi propună să întregească domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara(...)”.

Directorul Teatrului Muzical din Galaţi recunoşate că este vorba despre câteva greşeli din partea sa.

„Este vorba despre câteva greşeli pentru că eu fac proiectul după caietul de obiective, dar nu fac eu caietul de obiective, iar asemenea pasaje le veţi găsi în toate programele si proiectele de management ale directorilor din ţară. Este vorba despre o scăpare grosolană din punctul meu de vedere, atunci cand am luat obiectivele, le-am scos cu copy-paste, fără să mă uit că nu sunt pentru Galaţi. Obiectivele le veţi găsiţi peste tot, în toate programele şi proiectele de management ale directorilor din ţară, eu am fost neatent ca atunci când luat obiectivele, trebuia să scot. Sunt toate generale şi predate nouă tuturor celor care am făcut cursul la Ministerul Culturii”, spune Teodor Niţă.

El a mai precizat că la bibliografie şi referinţe în cadrul proiectului de management a inserat toate sursele, inclusiv proiectele de la instituţii similare din Deva, Hunedoara, Piteşti, Iaşi, Craiova, Braşov, Târgu Mureş. Bucureşti sau Cluj.

Teodor Niţă este manager al Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galaţi din anul 2012, iar noul său plan de management, pentru perioada 2017-2021, a fost aprobat pe 26 octombrie de Consiliul Local al municipiului Galaţi.

Sursa: digi24

Platforma România 100 critică „revoluția fiscală” făcută de guvernarea PSD-ALDE, prezentând „capcane ascunse” ale noului Cod fiscal.

Trecerea contribuțiilor sociale de angajator la angajat propusă prin ”Revoluția fiscală” a guvernului PSD lovește zeci de mii de întreprinzători români: firmele de tip SRL-D (societățile debutante cu răspundere limitată) nu vor mai beneficia de facilități fiscale începând cu 1 ianuarie 2018. Este vorba despre o lovitură grea dată de guvernul Tudose întreprinzătorilor debutanți”, arată platforma într-un comunicat.

Pe această cale, Platforma România 100 „solicită Parlamentului și Guvernului repararea acestei nedreptăți din cauza căreia vor suferi peste 40.000 de antreprenori debutanți”.

Firmele de tip SRL-D beneficiază în prezent de o facilitate fiscală semnificativă, respectiv de scutirea de la plata contribuțiilor sociale datorate de către angajator pentru pensii (CAS) pentru un număr de patru angajați și pentru o durată maximă de trei ani.

„Practic ”Revoluția fiscală”, prin mutarea contribuțiilor sociale la pensii și sănătate (CASS) la angajat, îngroapă această facilitate începând cu 1 ianuarie 2018. Efectele vor fi dure pentru antreprenorii deja loviți prin schimbarile brutale anunțate de guvern: decizia guvernanților va duce la creșterea costurilor cu forța de muncă pentru SRL-D-uri, astfel încât angajatii acestora vor avea de suferit”, mai arată platforma condusă de Dacian Cioloș.

„Antreprenorii debutanţi au înfiinţat din 2011 până la finalul lunii octombrie peste 43.000 de firme de tip SRL-D. Afacerea de tip SRL-D a fost lansată ca urmare a creării programului naţional SRL-D, de finanţare a start-up-urilor, “îngropat” deja de guvern începând cu anul 2017. Platforma România 100 consideră că prin modificarea Codului Fiscal coaliția PSD-ALDE afectează stabilitatea situației financiare a majorității oamenilor de afaceri, a clasei mijlocii și, prin ricoșeu, vor fi loviți și cei cu  salarii sau pensii legate de bugetul de stat -  acesta fiind alimentat din taxele și impozitele celor activi în economie”, se precizează în comunicat.

Sursa: digi24

Răvăşirea fiscală cu reducerea impozitului pe venit loveşte administraţiile locale, care trebuie să compenseze încasările care vor fi pierdute - vor urca taxele locale. Foarte multe primării anunţă că sunt nevoite să mărească impozitele pe proprietate, cele pe care le încasează direct. Guvernul a promis că banii care vor fi pierduţi din scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% vor fi acoperiţi de la bugetul de stat, dar încă nu sunt reguli clare şi este foarte posibil ca alocările să fie discreţionare. În aceste condiţii nu există o resursă financiară clară şi atunci autorităţile locale trebuie să găsească ceva pentru a acoperi măcar parţial ce pierd.

În urma reducerii impozitului pe venit la 10%, statul va pierde 12,7 miliarde de lei, conform estimărilor. Vor fi lovite în primul rând autorităţile locale, care primesc 70% din această sursă de venit a statului.

La Suceva primăria deja îşi face planuri de a creşte taxele locale.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava: „Suntem obligați să majorăm aceste taxe și impozite locale având în vedere faptul că așa cum se știe, primariile vor pierde sume importante de bani, eu am estimat undeva la 7 milioane de euro aici la Suceava. Media aritmetică ponderată este undeva la 19% vor crește aceste taxe, sunt taxe care cresc mai mult, mai puțin, altele deloc”.

20 de lei vor avea de achitat în plus sucevenii pentru o garsonieră, 50 de lei pentru un apartament cu patru camere și 200 de lei pentru imobilele în care-și desfășoară activitatea agenții economici.

Taxele și impozitele locale nu au fost majorate în ultimii 10 ani la Suceava. Totuși, pentru anul 2018 sucevenii care-și achită dările în primele trei luni ale anului au o reducere de 10%. În plus, proprietarii de mașini electrice și hibrid vor beneficia de o reducere a impozitului de 95%.

Şi în Botoşani taxele locale vor creşte cu aproximativ 20 la sută.

Probleme sunt şi în comunele şi oraşele din judeţul Galaţi, unde primarii se plâng că vor fi nevoiţi să crească taxele, ca să aibă bani de salarii. Primarul din Cernavodă a anunţat şi el că ia în calcul o majorare a impozitelor locale.

Primarul unei comune din Arad spune că va pierde foarte mulţi bani, raportat la bugetul mic al localităţii. Nu vor mai fi bani deloc pentru investiţii.

Irina Onescu - primarul comunei Petriş: „Comuna Petriş va pierde 10.000 de euro, este o sumă consistentă care se va resimţi la nivelul proiectelor pe care nu vom mai putea să le facem”.

La rectificarea bugetară aprobată ieri de guvern, autorităţile locale au primit suplimentar 612 milioane de lei. Este o formă de ajutor, deoarece multe primării au majorat substanţial salariile în acest an şi au ajuns să epuizeze bugetele înainte de terminarea anului.

În condiţiile în care vor mai pierde venituri şi din reducerea impozitul pe salarii, autorităţile locale riscă să fie subfinanţate şi să nu mai aibă bani decât pentru a-şi duce zilele.

Sursa: digi24

Televiziunea rusă REN TV a relatat azi că sunt percheziții la cotidianul independent Novaya Gazeta. Nimic ciudat până aici. Numai că jurnaliștii ziarului erau surprinși să afle despre aceste percheziții, pentru că niciun polițist nu era acolo. Ulterior au ajuns și anchetatorii, relatează Meduza, un portal de știri despre Rusia.\

Știrea despre sosirea polițiștilor a apărut la REN TV înainte ca ei să ajungă. De fapt am aflat de la ei că o să fim percheziționați. Nu ne-a venit să credem. Apoi (polițiștii, n.red.) au sosit”, a spus Nadezhda Prusenkova, purtătorul de cuvânt al ziarului.

Site-ul televiziunii REN TV a publicat știrea la 12:35, ora locală, relatând că „două dube de poliție și peste 20 de polițiști au intrat în sediu (sediul ziarului Novaya Gazeta, n.red.)”.

Potrivit Meduza, percheziția viza încălcarea legii muncii în cazul angajării reporterului independent Khudoberdi Nurmatov, care în prezent se află într-un centru de detenție, urmând să fie deportat în Uzbekistan pentru că ar fi încălcat restricțiile de circulație din Rusia.

Însă, purtătorul de cuvânt al cotidianului a precizat că nu erau zeci de polițiști, ci doar cinci angajați ai departamentului de imigrări din Ministerul de Interne.

Meduza precizează că, la începutul lunii octombrie, o echipă de reporteri de la televiziunea REN TV a luat parte la un raid al poliției din Moscova la casa lui Timur Valeyev, directorul executiv al grupului de opoziție Rusia Deschisă, care a fost înființat de fostul miliardar Mikhail Khodorkovsky. Un cameraman i-a pus camera în fața directorului executiv al ONG-ului și în cazul unui alt bărbat reținut chiar a ajutat poliția la interogatoriu, în timp ce acesta era pus la pământ.

Sursa: digi24

Sumele reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule vor fi restituite până la 31 decembrie 2018. Timbrul de mediu va fi dat înapoi până pe 31 martie 2019, potrivit unui proiect de ordin privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 52/2017, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului.

Sumele restituite vor conține și dobânda aferentă, calculată pe baza sumei de restituit înmulțită cu numărul de zile aferent perioadei cuprinsă între data perceperii taxei/timbrului și data restituirii efective și cu nivelul dobânzii prevăzut în Codul de procedură fiscală, respectiv de 0,02% pe zi.

Pentru a primi înapoi taxa, contribuabilul trebuie să depună o cerere la administrația fiscală centrală competentă. La cerere se vor anexa documentul doveditor al plății taxeirespectiv chitanța fiscală/ordinul de plată și extrasul de cont, după caz, care să ateste efectuarea plății acesteia, în original sau în copie. De asemenea, este nevoie de cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare, în copie, din care să reiasă calitatea contribuabilului de fost sau actual proprietar al autovehiculului pentru care se solicită restituirea sumelor.

În situația în care nu s-a putut identifica în baza de date documentul care atestă plata, compartimentul de specialitate al unității fiscale editează din sistem informatic o listă cu contribuabilii pentru care nu a fost identificată plata, care va cuprinde cel puțin următoarele informații: denumire sau nume și prenume contribuabil/codul de identificare fiscală al contribuabilului, seria cărții de identitate a autovehiculului, numărul și data documentului de plată anexat de contribuabil la cerere sau, după caz, suma plătită pentru care nu a putut fi identificată plata taxei/timbrului a cărei restituire se solicită. După verificările aferente, compartimentul de specialitate va transmite unității Trezoreriei lista identificată.

În situația achitării sumelor de restituit de către societățile de leasing, cererea de restituire se depune de către proprietarii care au achiziționat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar (...) Dreptul contribuabilului de a cere restituirea se naște la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, respectiv la 7 august 2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererea de restituire se depune, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Prin organ fiscal central competent se înțelege organul fiscal central din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, competent în administrarea obligațiilor fiscale datorate de contribuabil”, se notează în document.

Restituirea efectivă a sumelor se efectuează de către unitatea Trezoreriei Statului la care este arondat organul fiscal central competent, astfel: taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018 — 31 decembrie 2018; timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018 — 31 martie 2019.

Pe de altă parte, sumele stabilite de către instanța judecătorească prin hotărâre definitivă se restituie de către organele competente astfel: taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante pentru autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar numai devreme de 1 ianuarie 2018; timbrul de mediu pentru autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018.

Proiectul de ordin privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 52/2017 va fi în dezbatere publică până pe data de 23 noiembrie 2017.

Sursa: digi24

Gradul de îndatorare pentru debitorii cu venituri reduse ajunge la 80% dacă dobânda mai crește cu un punct procentual, spun oficiali ai Băncii Naționale.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR, avertizează, din nou, că gradul de îndatorare a debitorilor este în creștere și că există o categorie de debitori care este foarte expusă la creșterea dobânzilor, potrivit Profit.roO treime dintre debitori, cei cu veniturile cele mai reduse, plăteau deja 70% din venitul disponibil pe ratele la credite, iar o creștere de două puncte ale dobânzii, din care jumătate s-a întâmplat deja, duce la o creștere a gradului de îndatorare la 80%. “Gradul de îndatorare a crescut și crește în continuare”, a declarat, joi, Rădulescu într-o conferință de presă organizată de patronatul instituțiilor financiare nebancare.

Oficialul Băncii Naționale se arăta îngrijorat la finele lunii septembrie, când ratele de dobândă de pe piața monetară interbancară au început să crească. susținând că nu vrea să se gândească la ce se va întâmpla când dobânzile vor crește.

Sursa: digi24

Se anunţă proces: vecinii susţin că se vor adresa instanţei pentru că imobilul va avea mai multe etaje ceea ce contrastează cu profilul zonei. Terenul a fost cumpărat de Voiculeşti în 2005, de la latifundiarul ieşean Ioan Zapodeanu.

Firma SC Wise Invest SRL, ce o are ca acţionar majoritar pe Corina Voiculescu, fiica fondatorului trustului Intact, vrea să ridice un bloc de locuinţe pe Stradela Sf. Atanasie, mai sus de Casa Bolta Rece, vizavi de Casa Lavric. În acest sens, firma controlată de controversatul om de afaceri bucureştean a depus pe 25 octombrie, la Primăria Iaşi, documentaţia pentru aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ).

 

Teren cu ştaif

Firma SC Wise Invest SRL a cumpărat terenul de la latifundiarul Ioan Zapodeanu, în 2005. „Au venit la mine prin intermediul unui agent imobiliar“, îşi aminteşte Zapodeanu. Acesta achiziţionase o parte din terenul vândut familiei Voiculescu de la Therese Adela Petrescu, la numai câteva zile după ce aceasta din urmă a primit hotărârea instanţei prin care era pusă în proprietate. Pentru acest teren, dar şi pentru construcţiile de pe acesta, Therese Petrescu (urmaşă a lui N.A. Bogdan, fost rector al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”) se judecase timp de mai mulţi ani.

În 2014, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA. Atunci, familia mogulului media a decis să vândă terenul. Astfel, timp de câteva luni, aceasta a postat pe mai multe site-uri anunţul prin care doreau să înstrăineze cei 2.300 mp la preţul de 621.000 euro, adică 270 euro/mp, fără TVA. Cum nimeni nu s-a arătat interesat de achiziţionarea acestuia, imobilul a rămas în proprietatea familiei.

 

Suntem de la Antena1”

Între timp, planurile pentru acest teren s-au schimbat. Firma Wise Invest a decis anul trecut să construiască un bloc. În acest sens, mai multe persoane de la Grupul Intact s-au deplasat toamna trecută la Iaşi pentru a verifica în ce stare este terenul pe care se aflau o casă veche, nişte magazii şi nişte beciuri.

Au venit cu nişte ingineri şi l-au măsurat. Pentru nici jumătate de metru au pus o familie să-şi mute tot gardul. Ne-au spus că sunt de la Antena 1 şi că familia Voiculescu intenţionează să construiască acolo un bloc“, spune Silvia Ungureanu, unul dintre proprietarii unei case învecinate.

Anterior, în 2014, firma ceruse evacuarea a trei familii, Silvia Ungureanu, Ştefan Pascenco şi Florin Palade. „Fiecare am avut magazie pe terenul ce aparţine acum familiei Voiculescu. Au minţit în instanţă că magaziile sunt din lemn, când ele erau din cărămidă. Mai aveam plantate nişte roşii pe o bucăţică de teren. În 2014, după ce familia Voiculescu a cerut evacuarea, au venit şi au dărâmat toate magaziile“, zice Silvia Ungureanu.

Informaţia este confirmată şi de Florin Palade: „ Noi doar depozitam diverse lucruri în magaziile pe care le-au dărâmat după ce au cerut evacuarea noastră.“

 

Dacă fac bloc, ne-au terminat“

Oamenii care locuiesc la casele învecinate se declară extrem de nemulţumiţi de intenţia familia Voiculescu de a construi în acea zonă un bloc. „Dacă fac bloc, ne-au terminat. Ne vom adresa instanţei. Nu se poate să primească PUZ pentru un bloc la numai câţiva metri de casele noastre. În zonă, construcţiile au maxim un etaj plus mansardă. Dacă ei fac bloc aici nu o să mai vedem soarele. În plus, dreptul nostru de servitute este încălcat flagrant. Dacă, Doamne fereşte!, ia foc ceva, murim de vii pentru că maşinile de pompieri nu au pe unde să intre. Accesul nostru la stradă este de cel mult un metru şi jumătate“, zice Florin Palade, proprietarul unei alte case situate în vecinătate.

Nici Zapodeanu nu pare încântat de ideea construirii un bloc. „Eu mai am un teren lângă cel vândut familiei Voiculescu. Pe mine, în calitate de vecin, nu m-au înştiinţat“, susţine Zapodeanu.

 

REPORTER DE IAŞI a încercat să prezinte şi punctul de vedere al familiei Voiculescu, însă niciunul dintre membrii familiei nu a putut fi contactat.

Voiculescu a aflat că la Iaşi cererea de apartamente e mai mare decât oferta

 

Firmă numai pe pierderi

Firma SC Wise Invest SRL Bucureşti merge în pierdere de câţiva ani. Din 2008, are cifră de afaceri zero, cifra datoriilor crescând de la 12 milioane lei în 2008 la peste 20 de milioane de lei în 2016. Asta în condiţiile în care în 2004, firma familiei Voiculescu a înregistrat un profit de un milion de lei, în 2006 a avut un profit de peste şapte milioane de lei, iar în 2007 aproape două milioane de lei.

După intrarea la închisoare a capului, averea familiei Voiculescu s-a diminuat dramatic. Astfel, potrivit ziarului Capital, Voiculescu avea o avere de 1,1 miliarde de euro în 2010, suma scăzând la puţin peste 150 de milioane de euro în 2016.

Terenuri şi la Bacău

Firma familiei Voiculescu deţine terenuri şi în alt judeţ din Moldova, la Bacău. Astfel, în martie 2006, WISE Invest a cumpărat un teren de 840 metri pătraţi aproape de centrul oraşului, pe strada I.S. Sturza nr. 35. În iunie 2007, firma a mai luat un teren de peste 830 metri pătraţi pe strada Banca Naţională nr. 6. În august 2007, a achiziţionat un teren de 740 metri pătraţi situat pe Calea Moldovei nr. 2 bis, pentru ca în noiembrie 2007 să cumpere un teren de 7.300 metri pătraţi situat la adresa Ştefan cel Mare nr. 56, în vecinătatea Arena Mall.

Pentru terenul situat pe Calea Moldovei nr. 2 bis, familia Voiculescu a obţinut chiar un PUZ de construcţie pentru un bloc de cinci niveluri, în 2008, însă proiectul nu a mai fost dus până la capăt.

 

Se anunţă proces: vecinii susţin că se vor adresa instanţei pentru că imobilul va avea mai multe etaje ceea ce contrastează cu profilul zonei. Terenul a fost cumpărat de Voiculeşti în 2005, de la latifundiarul ieşean Ioan Zapodeanu.

Firma SC Wise Invest SRL, ce o are ca acţionar majoritar pe Corina Voiculescu, fiica fondatorului trustului Intact, vrea să ridice un bloc de locuinţe pe Stradela Sf. Atanasie, mai sus de Casa Bolta Rece, vizavi de Casa Lavric. În acest sens, firma controlată de controversatul om de afaceri bucureştean a depus pe 25 octombrie, la Primăria Iaşi, documentaţia pentru aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ).

 

Teren cu ştaif

Firma SC Wise Invest SRL a cumpărat terenul de la latifundiarul Ioan Zapodeanu, în 2005. „Au venit la mine prin intermediul unui agent imobiliar“, îşi aminteşte Zapodeanu. Acesta achiziţionase o parte din terenul vândut familiei Voiculescu de la Therese Adela Petrescu, la numai câteva zile după ce aceasta din urmă a primit hotărârea instanţei prin care era pusă în proprietate. Pentru acest teren, dar şi pentru construcţiile de pe acesta, Therese Petrescu (urmaşă a lui N.A. Bogdan, fost rector al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”) se judecase timp de mai mulţi ani.

În 2014, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA. Atunci, familia mogulului media a decis să vândă terenul. Astfel, timp de câteva luni, aceasta a postat pe mai multe site-uri anunţul prin care doreau să înstrăineze cei 2.300 mp la preţul de 621.000 euro, adică 270 euro/mp, fără TVA. Cum nimeni nu s-a arătat interesat de achiziţionarea acestuia, imobilul a rămas în proprietatea familiei.

 

Suntem de la Antena1”

Între timp, planurile pentru acest teren s-au schimbat. Firma Wise Invest a decis anul trecut să construiască un bloc. În acest sens, mai multe persoane de la Grupul Intact s-au deplasat toamna trecută la Iaşi pentru a verifica în ce stare este terenul pe care se aflau o casă veche, nişte magazii şi nişte beciuri.

Au venit cu nişte ingineri şi l-au măsurat. Pentru nici jumătate de metru au pus o familie să-şi mute tot gardul. Ne-au spus că sunt de la Antena 1 şi că familia Voiculescu intenţionează să construiască acolo un bloc“, spune Silvia Ungureanu, unul dintre proprietarii unei case învecinate.

Anterior, în 2014, firma ceruse evacuarea a trei familii, Silvia Ungureanu, Ştefan Pascenco şi Florin Palade. „Fiecare am avut magazie pe terenul ce aparţine acum familiei Voiculescu. Au minţit în instanţă că magaziile sunt din lemn, când ele erau din cărămidă. Mai aveam plantate nişte roşii pe o bucăţică de teren. În 2014, după ce familia Voiculescu a cerut evacuarea, au venit şi au dărâmat toate magaziile“, zice Silvia Ungureanu.

Informaţia este confirmată şi de Florin Palade: „ Noi doar depozitam diverse lucruri în magaziile pe care le-au dărâmat după ce au cerut evacuarea noastră.“

 

Dacă fac bloc, ne-au terminat“

Oamenii care locuiesc la casele învecinate se declară extrem de nemulţumiţi de intenţia familia Voiculescu de a construi în acea zonă un bloc. „Dacă fac bloc, ne-au terminat. Ne vom adresa instanţei. Nu se poate să primească PUZ pentru un bloc la numai câţiva metri de casele noastre. În zonă, construcţiile au maxim un etaj plus mansardă. Dacă ei fac bloc aici nu o să mai vedem soarele. În plus, dreptul nostru de servitute este încălcat flagrant. Dacă, Doamne fereşte!, ia foc ceva, murim de vii pentru că maşinile de pompieri nu au pe unde să intre. Accesul nostru la stradă este de cel mult un metru şi jumătate“, zice Florin Palade, proprietarul unei alte case situate în vecinătate.

Nici Zapodeanu nu pare încântat de ideea construirii un bloc. „Eu mai am un teren lângă cel vândut familiei Voiculescu. Pe mine, în calitate de vecin, nu m-au înştiinţat“, susţine Zapodeanu.

 

REPORTER DE IAŞI a încercat să prezinte şi punctul de vedere al familiei Voiculescu, însă niciunul dintre membrii familiei nu a putut fi contactat.

Voiculescu a aflat că la Iaşi cererea de apartamente e mai mare decât oferta

 

Firmă numai pe pierderi

Firma SC Wise Invest SRL Bucureşti merge în pierdere de câţiva ani. Din 2008, are cifră de afaceri zero, cifra datoriilor crescând de la 12 milioane lei în 2008 la peste 20 de milioane de lei în 2016. Asta în condiţiile în care în 2004, firma familiei Voiculescu a înregistrat un profit de un milion de lei, în 2006 a avut un profit de peste şapte milioane de lei, iar în 2007 aproape două milioane de lei.

După intrarea la închisoare a capului, averea familiei Voiculescu s-a diminuat dramatic. Astfel, potrivit ziarului Capital, Voiculescu avea o avere de 1,1 miliarde de euro în 2010, suma scăzând la puţin peste 150 de milioane de euro în 2016.

Terenuri şi la Bacău

Firma familiei Voiculescu deţine terenuri şi în alt judeţ din Moldova, la Bacău. Astfel, în martie 2006, WISE Invest a cumpărat un teren de 840 metri pătraţi aproape de centrul oraşului, pe strada I.S. Sturza nr. 35. În iunie 2007, firma a mai luat un teren de peste 830 metri pătraţi pe strada Banca Naţională nr. 6. În august 2007, a achiziţionat un teren de 740 metri pătraţi situat pe Calea Moldovei nr. 2 bis, pentru ca în noiembrie 2007 să cumpere un teren de 7.300 metri pătraţi situat la adresa Ştefan cel Mare nr. 56, în vecinătatea Arena Mall.

Pentru terenul situat pe Calea Moldovei nr. 2 bis, familia Voiculescu a obţinut chiar un PUZ de construcţie pentru un bloc de cinci niveluri, în 2008, însă proiectul nu a mai fost dus până la capăt.

 

Alin Cervatiuc a fost angajat fără concurs, prin transfer. Postul inițial: muncitor necalificat. Acum are birou în aceeași cameră cu Directorul Administrativ al Primăriei și toată ziua postează știri cu realizările Primăriei sau fake-news pe Facebook.. Misiunea lui nu are legătură cu interesul public.  Cervatiuc face parte din sistemul paralel de angajări din Primărie, recent fiind adusă, tot prin transfer, și văduva lui Daniel Minciună.

 

Mihai Chirica plătește un troll din bani publici care face audiență pe Facebook din fake-news, punând apoi această audiență la picioarele propagandei primarului. Alin Cervatiuc, tehnolog online auto-didact, care n-are nici Bac-ul luat și a făcut foarte târziu un liceu la seral, e un instrument de propagandă plătit din banii ieșenilor, pripășindu-se în biroul șefului de la Serviciul Administrativ. Mihai Chirica îl folosește, dar nu-l plătește din buzunarul propriu.

 

Pagina 1 din 13

ajofm

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top