Luni, 16 07 2018
Comoara uitată: Sfântul de la Feredeni

Comoara uitată: Sfântul de la Feredeni

Descoperire: moaștele Sfântului Gheorghe odihnesc în anonimat într-o biserică ascunsă printre dealurile Hârlăului. Pe vremuri, logofătul Ruset l-a ajutat pe Matei Psaltul să ajungă Patriarh al Alexandriei. Drept mulțumire, acesta i-a dăruit o raclă cu o parte din moaștele Sf. Gheorghe. În biserica din Deleni, refăcută în ultimii ani, acestea au fost descoperite întâmplător. O poveste fascinantă a vechilor boieri moldoveni.

 

Undeva, peste dealurile Deleniului, în zona Hârlăului cea încărcată de zidiri voievodale, se găseşte o biserică cu intrări boltite, de piatră, către care doar credincioşii locului şi cunoscătorii îşi mai fac drum. Departe de accesul facil, după case sărăcăcioase şi drumuri desfundate, biserica de la Feredeni este un veritabil seif sacru.

Construită la 1790, de vestita familie a boierilor Krupenski, biserica adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, împodobită cu pietre preţioase veritabile, catapeteasma din aur, cavoul familiei boiereşti, o tainiţă cu obiecte bisericeşti foarte vechi şi, ce-i mai important, fragmente din moaştele Sfântului Gheorghe.

Mitropolitul Teofan s-a rugat la moaștele Sf. Gheorghe, aflate în grija Bisericii din Feredeni

 

A rămas doar un beci surpat

Înconjurată de un brâu de piatră, biserica este mărginită de fostele domenii ale familiei Krupenski, de origine poloneză, pe care se ridica, acum un secol şi ceva, conacul familiei, din care nu a mai rămas decât un beci surpat. Astăzi, biserica în care Krupenski îşi odihnesc somnul de veci, este proprietatea satului.

„Biserica este darul cel mai de preţ pe care l-am câştigat în instanţă. Au mai fost hectare de vie pe la Cotnari, case prin Iaşi şi un tezaur de monezi din aur, care s-au înstrăinat. Din păcate, am reuşit să recuperăm doar 3 monezi din salba de 193 care constituiau darurile icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, o icoană lucrată în argint, cu pietre preţioase veritabile”, ne-a spus preotul paroh, Dănuţ Fotea.

 

Biserica a fost construită de boierul Krupenski în mijlocul unui fort cu ziduri groase de 1 m. Sub altar s-au descoperit culoare secrete care duceau spre conacul familiei

 

Culoare secrete sub biserică

În urma unor lucrări de restaurare a bisericii, sub Sfânta Masă unde se ţin liturghiile a fost descoperit un tunel. „Sub biserică sunt câteva culoare care făceau legătura cu conacul din familiei Krupenschi. Biserica a fost construită ca un fort de apărare, cu ziduri groase de doi metri, iar legătura între fostul conac şi altarul lăcaşului de cult se făcea prin nişte culoare secrete. Când am săpat în pavajul bisericii am scos la lumină o piatră mare cam cât cea din altar. Mai mult, atunci când am săpat în jurul bisericii am ajuns până la 3 metri jumate şi nu se terminase fundaţia”, a spus preotul Fotea.

 

Părintele Fotea (în stânga) a depus eforturi uriașe pentru a restaura Biserica din Feredeni

 

Osemintele boierilor, sub stiva de lemne

O altă descoperire făcută de preotul paroh de la Feredeni a fost făcută în urma lucrărilor de consolidare a plafonului capelei, atunci când s-au descoperit osemintele ctitorilor bisericii. „Cavoul familiei se afla într-o încăpere pe care oamenii bisericii o foloseau ca depozit pentru lemne de foc. Oamenii, neştiutori de carte, mi-au spus chiar că au aprins focul cu suluri de hârtii care nu erau altceva decât documente bisericeşti foarte vechi, de arhivă, sau chiar cu icoane vechi. Când am dat lemnele deoparte, am descoperit un sicriu cu nişte oseminte ce dădeau pe afară. Erau ctitorii bisericii. Krupenskii”, ne-a spus preotul paroh.

Această descoperire a fost urmată de o alta, care s-a produs tot în timpul reparaţiilor la plafonul capelei. „Atunci am dat din întâmplare, într-o nişă zidită, de alte oseminte, ale strămoşilor lui Iordache Krupenskhi. Le-am adunat pe toate şi am făcut o îngropăciune creştinească în acel an”, a spus preotul.

 

Poarta bisericii s-a păstrat până azi în forma originală

 

Tainiţa din turnul clopotniţă

Un alt loc încărcat de mister al acestei biserici este turla clopotniţei, sub care se găseşte o încăpere îngustă pe care preotul paroh ne-o prezintă ca fiind tainiţa lăcaşului de cult în care erau ascunse obiectele de valoare. „Aici, în tainiţă, am pus la păstrare o evanghelie donată de domnitorul Ghica al Moldovei la Mănăstirea Slatina, cărţi de slujbă bisericească de la Revoluţia de la 1848, şi două cufere cu veşminte cusute cu fir de aur”, ne-a spus Dănuţ Fotea.

 

 

Sfântul, adus la lumină abia în 2000

Cea mai de preţ comoară a Bisericii din Feredeni este un fragment din Moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe‚ „Purtătorul de Biruinţă”, care ocroteşte locaşul, aşezarea şi pe toţi locuitorii ei, odihnindu-se la Biserica din Feredeni de două secole.

Aceste moaşte au fost dăruite, în 1748, de către Patriarhul Alexandriei, Matei Psaltul, logofătului Andrei Ruset. În semn de recunoştinţă pentru faptul că Ruset l-a ajutat pe Matei să dobândească scaunul patriarhal, cel din urmă i-a dăruit aceste Sfinte Moaşte. Până a ajunge moaştele la Feredeni, ele s-au păstrat în sânul familiei Ruset şi s-au moştenit de la o generaţie la alta.

Andrei Ruset a avut o fiică pe nume Safta care s-a căsătorit cu Enake Milu. Cei doi au avut la rândul lor o fiică pe nume Măriuţa, care s-a căsătorit cu Iordache Krupenski, cel care a ctitorit biserica din Feredeni. Măriuţa şi Iordache au mutat moaştele Sf. M. Mc. Gheorghe în biserica din Feredeni, unde se află şi astăzi. Acestea au stat ascunse până în anul 2000, atunci când au fost scoase pentru prima oară în pelerinaj.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Logheaza-te pentru a adauga un comentariu

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top