Se prepară uşor, iar ingredientele sunt la îndemâna fiecăruia. Dintre diferitele variante de preparare ale socatei, vă sugerăm mai jos o reţetă inspirată din Cartea de Bucate a Emiliei Jurcovan, publicată în ediţia 1975.
Ingrediente:
1 kg de zahăr,
10-12 flori de soc mai mari (proaspete sau uscate),
5-6 lămâi,
8 litri de apă,
150 g zahăr pentru caramelizat pentru culoare (opţional)
10 g drojdie de bere (opţional)
Modul de preparare:
Zahărul se toarnă într-un vas cu 3 litri de apă la care se adaugă sucul de la o lămâie şi se fierbe timp de 15 minute. Prin fierbere în lichidul acidulat, zahărul se transformă în zaharuri mai simple (glucoza şi levutoza) care vor ajuta la fermentare, fără să fie nevoie de adaos de drojdie de bere, folosind doar drojdiile sălbatice care se găsesc în aerul din mediul înconjurător.
Între timp, florile de soc se scutură bine pentru a îndepărta eventualele gâze ascunse printre plante, apoi se îndepărtează partea mai groasă uşor amară a tijei, până aproape de buchetul florii. Dacă sunt pline de praf, florile se spală în jet uşor de apă călduţă, apoi se lasă într-o strecurătoare pentru a elimina excesul de apă de pe flori.
Lămâile se taie în jumătate şi se storc cu ajutorul storcătorului.
Lichidul fiert se toarnă într-un borcan de 10 litri ( sau un container de aceeaşi capacitate). Se completează cu restul de apă rece ( 5 litri), florile de şoc, zeama de la lămâi, cât şi coajă de la una sau două lămâi, pentru aromă.
Opţional, dacă doriţi o culoare mai intensă, se caramelizează 150 g de zahăr. Zahărul se pune într-un vas şi se lasă la foc mic până ce culoarea zahărului topic devine uşor maronie iar pe deasupra se formează puţină spumă, după care se stinge cu 2 căni din lichidul din borcan. Se lasă să fiarbă până când se topeşte caramelul, apoi se toarnă în borcan şi se amestecă bine.
Borcanul se acoperă la gură cu un şervet sau tifon şi se lasă 3-4 zile să fermenteze, amestecând, cu o lingură de lemn, de 3-4 ori pe zi.
Dacă doriţi să acceleraţi fermentarea, în vasul cu socată se poate adăuga 10 g de drojdie de bere care a fost în prealabil frecată cu o linguriţă de zahăr până ce se lichefiază. În acest caz,socata va fermenta în 48 de ore.
Fără drojdie de bere, sucul va avea un gust mai plăcut şi se va conserva mai bine.
După ce licoarea a început să se aciduleze, se strecoară prin tifon dublu cu un strat subţire de vată deasupra sau hârtie de filtru, şi se pune în sticle astupate bine cu capac înfiletat sau dop de plută, legat cu sfoară ca să-l fixeze bine, altfel va fi aruncat de gazele care se formează, deoarece sucul va continua să fermenteze în continuare, până la epuizarea zahărului. Socata se poate consuma imediat.
Sticlele se vor pune la rece. Fără drojdie, sucul va fermenta mai lent, în circa două săptămâni, după care se poate consuma ca o băutură alcoolizată. Când se deschide sticla, sucul va spuma, ca o şampanie.
Se poate păstra la rece, 3-4 luni.
(Sursa: Epoch Times România)
