Joi, 24 05 2018
ReporterIS - Vedete

De la intrarea în funcțiune a „Regulamentului șantierelor”, august 2017, nimeni din Iași nu l-a respectat. Zeci de reguli stabilite în Consiliul Local sunt încălcate pe toate șantierele. Nici măcar noroiul nu este curățat. În cinci luni, Poliția Locală a dat doar patru amenzi. La Brașov, regulamentul este draconic, planul de mediu fiind respectat. La Iași, primarul Chirica spune că praful vine din Ucraina.

Pe 29 august 2017, Consiliul Local Iaşi aproba „Biblia curăţeniei pe şantiere”. Documentul, intitulat „Regulament privind respectarea condiţiilor de protecţia mediului în timpul executării lucrărilor de construcţii în Municipiul Iaşi”, stabilea norme clare care ar fi urmat să ducă la scăderea prafului şi noxelor din atmosferă. Scopul regulamentului nu a fost însă atins.

 

O vizită pe câteva şantiere din Iaşi arată că, de fapt, dezvoltatorilor nu le pasă şi scot tone de pământ pe stradă. Nici nu au motive să se teamă: Poliţia Locală oricum trece rar pe la şantiere, iar amenda este mai mică decât preţul plătit pentru respectarea normelor impuse în acest regulament.

 

45 de prevederi și...

Grămezile de pământ trebuie stropite periodic şi acoperite, suprafeţele unde se lucrează trebuie stropite cu apă (când sunt temperaturi mari afară), pământul excavat este preluat de camioane acoperite cu prelate, sunt instalate monitoare automate de praf PM10.

În plus, marginile drumurilor sunt curăţate în permanenţă, se montează şi se utilizează sisteme mobile şi fixe de stropire cu aspersor, pentru spălarea drumurilor din şantier şi de pe stradă, materialul fin este depozitat în spaţii închise sau în containere închise.

O măsură eficientă şi obligatorie este considerată montarea de bariere eficiente (cu plasă densă) de minimum 3 metri înălţime. Toate vehiculele stau la încărcat cu motorul oprit, se construieşte şi se foloseşte în permanenţă o rampă de spălare a cauciucurilor, la ieşirea din şantier. În total, regulamentul are 45 de prevederi cu caracter obligatoriu pentru constructori şi investititori. Multe dintre puncte se referă la zgomot sau la substanţe toxice ce trebuie depozitate în spaţii sau containere de diferite tipuri.

 

...situaţia reală: niciuna respectată

Una dintre măsurile de bază din regulament şi una dintre cele mai ieftin de implementat este spălarea utilajelor la ieşirea pe drumurile publice. Numai că nici măcar acest punct nu este băgat în seamă de dezvoltatori.

Marţi dimineaţă, în centrul oraşului, la 200 de metri de Palas în linie dreaptă, din două şantiere se scotea noroi cu zecile de kilograme, iar străzile erau murdare. „Poliţia Locală are obligaţia de a verifica şantierele în permanenţă, tot ei dau şi amenzile.

În pricipal, se uită dacă sunt respectate prevederile referitoare la roţi curate şi la instalarea dotărilor menţionate în acel regulament”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. Numai că Poliţia Locală nu era prezentă lângă Palas. Cum nu este prezentă nici la celelalte şantiere.

 

Controale săptămânale la Brașov

În cinci luni pline câte au trecut de la aprobarea şi intrarea în vigoare a regulamentului, au fost date 4 amenzi. Valoarea lor totală este de 7.000 de lei. „Anul trecut, însă, au mai fost date câteva zeci de amenzi pentru camioane murdare găsite prin oraş, pe drumurile publice. La şantiere, efectiv, doar acele patru amenzi au fost”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi.

Şi la Braşov există acelaşi tip de regulament, diferenţa fiind însă frecvenţa cu care Poliţia Locală verifică şantierele. „Săptămânal, pentru că dacă nu facem asta, investitorii au tendinţa de a se relaxa şi de a încălca acele norme. Dacă trimitem des Poliţia Locală, ei văd asta şi respectă normele, nu mai ajungem la amenzi, ne atingem scopul”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

 

Amenzi mici, nebăgate în seamă

Amenzile prevăzute în regulamentul pentru şantiere sunt între 500 şi 2.500 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor sau de dimensiunea şantierului. „La asemenea sume putem afirma cu certitudine că este mult mai ieftin pentru constructor sau dezvoltator să ia o amendă din când în când decât să investească în dotarea necesară. Trebuie verificaţi şi amendaţi zilnic pentru a schimba ceva”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Acel regulament este oricum o glumă, nu atinge esenţa problemei. Pentru simplul fapt că au pus Poliţia Locală să verifice şantierele, dar oamenii nu au aparatură de măsurare a noxelor din atmosferă. Ei verifică doar vizual, dacă este sau nu este noroi pe acolo, nu intră în amănunte, nu se uită la toate prevederile”, a mai spus Silviu Gurlui. Calculele pentru costurile respectării câtorva prevederi din regulament sunt importante: un singur val de plasă de protecţie costă 150 de lei şi pentru a acoperi un santier de 700 metri pătraţi cu o barieră de 3 metri trebuie cel puţin 10 bucăţi – 1.500 de lei doar de aici. Cu rampă construită pentru spălat maşini, cu turbojet şi apă consumată, preţurile cresc. Şi sunt doar două elemente dintre cele care ar trebui respectate.

Iaşul rămâne cel mai poluat din ţară

Topul oraşelor poluate cu praf din ţară nu s-a schimbat de la aprobarea regulamentului, pe primul loc a rămas tot Iaşul. Faţă de Braşov, unde aprobarea unui regulament asemănător a însemnat reducerea prafului din atmosferă. „Este mult mai comod să ne uităm spre Ucraina şi să spunem că ne vine praf de acolo decât să facem ceva cu şantierele din oraş”, a mai spus Silviu Gurlui.

Alt şantier, alt haos care nu este sancţionat

Published in Slideshow HOMEPAGE

Autocamioanele şi celelalte utilaje au fost cumpărate în septembrie 2013 şi de atunci stau într-un hangar de la Aviaţia Utilitară. Pentru a nu fi distruse de tot motoarele, angajaţi ai Consiliului Judeţean le mai pornesc la două săptămâni, fără a le mişca din loc. Garanţia lor oricum s-a dus, orice defecţiune viitoare înseamnă costuri în plus pentru judeţul Iaşi.

Ce spune un mecanic auto despre o maşină care stă pe loc? „Pot fi probleme cu cauciucurile, dacă stă tot timpul pe roţi şi acestea nu sunt scoase. Apar uzuri pronunţate pe partea lipită de sol. Poate apărea rugină în rezervor, dacă nu a fost lăsată cu plinul făcut. Piesele din cauciuc neutilizate, furtunele, curelele au parte de uzură mai rapidă dacă stau decât dacă sunt utilizate. Lichidele, chiar nepuse în mişcare, ar trebui schimbate o dată la an. Şi am avut clienţi care şi-au lăsat maşinile garate mult timp, au dat rozătoarele în ele”, spune Cristian, un mecanic auto al unui service din Nicolina.

De peste 4 ani, Consiliul Judeţean (CJ) a depozitat la Aviaţia Utilitară nu unul, ci 11 camioane, câteva utilaje cu motor termic şi roţi şi câteva motostivuitoare. Acestea sunt riscurile pentru maşinile neutilizate de atâţia ani. Maşini care nici măcar nu mai au garanţie.

 

Le pornesc la două săptămâni

Metoda aleasă de CJ Iaşi pentru a evita uzura exagerată a maşinilor cumpărate pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) este din aceeaşi categorie cu angajatul de la Salubris care aleargă cu tomberonul în urma cailor Poliţiei Locale. „O dată la o săptămână-două, un angajat ia toate cheile şi merge la Aviaţia Utilitară să le pornească”, ne spun surse din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi. Este singura operaţiune, alta nu mai face. Maşinile sunt în acelaşi loc, nemişcate, nefolosite.

Un mecanic ne-a explicat că o maşină neutilizată suferă uzură pe anumite componente. În special pe cele din cauciuc. Şi utilajele şi camioanele nu mai au garanţie. „Este posibil ca cel care le-a vândut să accepte o extindere a garanţiei în cazul acestor utilaje, dar nu este nimic sigur. Oricum, probabil că vor exista ceva costuri suplimentare, dar vor fi modice”, a spus Gheorghe Nichita, fostul primar al Iaşului şi consilier pentru proiectul SMID al preşedintelui CJ, Maricel Popa.

 

O investiţie în utilaje de 17,5 milioane de lei

Maşinile nu au fost utilizate nici măcar o clipă de la achiziţionarea lor, în septembrie 2013. Stau în acelaşi loc de la Aviaţia Utilitară, alături de mii de tomberoane. Diferenţa este că maşinile sunt aşezate la interior, tomberoanele stau afară. Costul total al utilajelor şi camioanelor a fost de 17,5 milioane de lei, cu TVA.

Lista completă cuprinde 5 camioane de 37 tone (4 milioane de lei), 4 camioane de transport de 24 tone (2,8 milioane de lei), două remorci cu două axe (300.000 lei), un tocător de crengi (442.000 lei), o maşină de întors brazde (două milioane de lei), un ciur rotativ (580.000 lei), două bene basculabile (1,45 milioane de lei), 6 încărcătoare frontale de 2,5 metri cubi (4,22 milioane de lei), trei încărcătoare frontale de 1 metru cub (1,22 milioane lei), trei motostivuitoare (400.000 lei) şi o cisternă (100.000 lei). Dintre toate utilajele, 24 sunt cu motor şi au nevoie de pornire.

 

Motivele întârzierii

Proiectul SMID a început în 2013 şi a avut o valoare totală de 69,3 milioane euro. Iniţial, trebuia implementat în 31 de luni, cu termen de finalizare sfârşitul lui 2015. Licitaţiile pentru executarea rampelor de colectare şi a gropilor din judeţ au fost contestate, astfel că a fost solicitată prelungire până în 2017. În primăvara anului trecut, a fost clar că proiectul nu va fi finalizat, astfel că a fost obţinută amânarea amânării: iunie 2018.

Prima achiziţie a fost de utilaje şi tomberoane, la finalul lui 2013. Acestea au fost cumpărate şi, de atunci, sunt depozitate la Aviaţia Utilitară, lângă Aeroport. În 2016, la finalizarea lucrărilor la staţia de sortare de la Bălţaţi şi la cea de la Ruginoasa s-a constatat că nu există curent electric tras. A trecut un an până când cele două staţii au fost conectate la utilităţi. „Au fost numeroase contestaţii pe licitaţii, numai pentru Ruginoasa a durat un an şi jumătate procesul. Sunt cauze obiective pentru care aceste lucrări au fost întârziate”, a declarat Alin Aivănoaei, fost vicepreşedinte al CJ Iaşi.

 

Nichita nu poate estima când va fi gata proiectul

Termen necunoscut la licitaţia pentru operator

Când va avea loc efectiv licitaţia pentru desemnarea firmei care va opera Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor din Iaşi, acesta urmând să devină operatorul care va aduna, sorta şi transporta la groapă gunoiul din judeţ? Termenul limită al proiectului era iunie 2018, dar CJ nu are un răspuns clar la întrebare. „Documentaţia pentru licitaţie este în stadiu final, o avem pe toată, cu toate aprobările. Va trece foarte curând prin plenul CJ, pentru aprobare. Numai că nu putem avansa un termen, pentru că trebuie să treacă apoi prin consiliile locale ale tuturor localităţilor din judeţ. Şi eu nu pot estima acum când o va băga în plenul Consiliului Local Iaşi Mihai Chirica. Apoi va fi lansat caietul de sarcini, va fi organizată licitaţia, unde pot apărea contestaţii”, a explicat .

Paşii proiectului

2013: S-au cumpărat pubele, maşini şi utilaje;

2014-2015: S-au făcut licitaţii pentru staţiile de transfer şi sortare de la Bălţaţi şi Ruginoasa şi extinderea staţiei de sortare şi tratare bio-chimică de la Ţuţora. Primele două staţii au fost amplasate prost. Apoi au fost făcute, dar fără utilităţile trase între 2016 şi 2017;

2015-2017: S-au închis depozitele de la Valea Seacă (Paşcani), Târgu Frumos, Hârlău (pe contracte semnate în 2014).

Published in Slideshow HOMEPAGE

Consilierul local PNL Răzvan Timofciuc a înaintat o sesizare către Prefectul Județului pentru că primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, încalcă legea prin faptul că nu îi pune la dispoziție mai multe informații publice solicitate în baza legii. Răzvan Timofciuc a făcut mai multe solicitări de la începutul acestui an pentru a primi informații de la Primărie, însă nu i s-a răspuns la niciuna dintre aceste solicitări.

”Solicitările mele au vizat obținerea de informații privind retrocedările de terenuri în baza legii 10 de la nivelul Municipiului, cheltuirea banilor publici pentru organizarea Sărbătorilor de Iarnă și Sărbătorilor Iașului, surparea trotuarului de la Rond Vechi sau lămuriri privind ”scamatoriile” imobiliare ale viceprimarului Harabagiu, a cărui familie a fost pusă în posesia a 1.5 ha teren în zona Moara de Vânt. La niciuna dintre aceste solicitări nu am primit răspuns, în ciuda faptului că legea 215, legea administrației publice locale, precizează obligativitatea primarului de a pune la dispoziția consilierilor locali informațiile solicitate. Această lipsă de transparență este o marcă a administrației Chirica.Principiile social-democrației europene autentice” pe care tot le clamează primarul Chirica sunt lozinci goale de conținut, atât timp cât se comportă ca un despot oriental, total surd la punctele de vedere ale Opoziției”, a spus Răzvan Timofciuc, consilier local PNL Iași.

Acesta a mai precizat că niciunul dintre proiectele inițiate de consilierii PNL nu a fost pus pe ordinea de zi de primarul Mihai Chirica.

”Până acum am inițiat, alături de colegii mei din Consiliul Local, 25 de proiecte de hotărâre, însă niciunul nu a fost pus pe ordinea de zi de primarul Chirica. În spiritul democratic şi în litera legii, primarul Chirica avea obligația de a introduce aceste proiecte pe ordinea de zi în ședința ordinară de Consiliu Local. Faptul că nu face acest lucru este o formă de abuz. În acest sens l-am și acționat în instanță pe primarul Chirica”, a mai spus Răzvan Timofciuc.

Ordonanța Guvernului României privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, nr.35/2002, aprobată de Legea nr.673/2002, precizează clar si fără echivoc, la art. 48, faptul că ”proiectele de hotarari si celelalte propuneri, insotite de avizul comisiei de specialitate si de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului, se inscriu pe ordinea de zi si se supun dezbaterii si votului consiliului in prima sedinta ordinara a acestuia”.

 

Published in Actualitate

La sfârşitul lunii ianuarie, două tinere din PSD au fost angajate ca asistente ale fostului premier, ajuns director general Agenției Naționale de Comunicații. Gabriela Pintilie și Raluca Sandu l-au urmat pe Grindeanu peste tot, anterior fiind în siajul fostului ministru Dan Nica. „Bizar ca din opt candidați să câștige exact cele două prietene ale șefului”, spune analistul Adrian Moraru. Pintilie și Sandu sunt foarte active în trolling-ul PSD pe internet.

Una dintre instituţiile de stat cu cele mai mari salarii din România, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) are, din noiembrie 2017, un nou şef în persoana fostului premier Sorin Grindeanu. Acesta nu a uitat de foştii colaboratori şi a avut grijă să organizeze recent un concurs pentru două posturi de asistent manager la cabinetul său. A câştigat exact cine trebuia.

 

Posturi cu dedicaţie

Pentru postul ce aduce câteva mii de euro lunar au fost depuse opt dosare. La proba scrisă s-au prezentat doar şase candidaţi, iar la interviu au venit doar cinci.

Rezultatul concursului a fost afişat pe 25 ianuarie, câştigătoare fiind desemnate Gabriela Pintilie şi Raluca Mihaela Sandu, două tinere pesediste. Pintilie a luat concursul având 94,34 puncte, în timp ce Sandu a strâns 92,34 puncte.

Pe paginile personale de Facebook, acestea au mai multe postări de la activităţile desfăşurate de TSD. În plus, ambele au făcut parte anul trecut din echipa cancelariei premierului Sorin Grindeanu.

Pentru a putea face aceste angajări, Grindeanu a beneficiat de modificările făcute de predecesorul său, Adrian Diţă, care în iunie 2017 a înfiinţat şi o structură denumită „Cabinetul Preşedintelui“, în care sunt prevăzute 13 posturi: un director de cabinet, 10 consilieri şi două posturi de asistent manager.

 

Pe filiera Dan Nica

Gabriela Pintilie şi Raluca Mihaela Sandu au o îndelungată istorie în activităţile de secretariat. Pintilie a fost în 2009 secretara personală a lui Dan Nica, pe atunci ministrul Administraţiei şi Internelor şi vicepremier, iar în 2012 a devenit consilier personal la cabinetul aceluiaşi Nica, în perioada cât acesta a fost ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI). Pintilie a ajuns sub aripa lui Grindeanu în 2014, când acesta a devenit ministru al Comunicaţiilor.

Pintilie a fost numită de noul şef în mai multe comisii, inclusiv în Comisia de privatizare a Poştei Române. În februarie 2017, premierul Grindeanu a numit-o pe Gabriela Pintilie în funcţia de consilier la Cabinetul primului-ministru.

Raluca Sandu a avut un traseu aproape similar cu Pintilie. A fost secretară la cabinetul lui Dan Nica, la MCSI, ambii fiind gălăţeni. După venirea la minister a lui Sorin Grindeanu, aceasta a devenit, la fel ca Pintilie, secretara personală a noului ministru. Pentru a face un ban în plus, şi Sandu a fost numită în comisia de privatizare de la Poşta Română.

Şeful ANCOM, Sorin Grindeanu, nu a putut fi contactat, în schimb directorul Relaţii Publice, Cătălin Dragomir, a declarat că numirea celor două posturi nu a fost încă făcută: „Pentru concursul desfăşurat pentru ocuparea posturilor de asistent manager nu s-au făcut încă numirile.“

Dragomir a refuzat să explice modul în care concursul a fost câştigat chiar de fostele colaboratoare ale lui Grindeanu la MCSI şi la Guvern.

 

Concursul ridică semne de întrebare

Directorul Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, consideră că a devenit o practică aducerea rudelor, cunoştinţelor sau apropiaţilor în cadrul unor instituţii publice. „E un semn de întrebare că nişte apropiaţi ai domnului Grindeanu au ajuns pe aceste două posturi, dar nu putem demonstra că a fost un concurs aranjat. Sună bizar ca din opt candidaţi să câştige exact cele două persoane apropiate şefului ANCOM. Aducerea rudelor, apropiaţilor, în cadrul instituţiilor publice este un fenomen generalizat în România. Este un sport naţional! Potrivit unui sondaj naţional făcut de noi, 21% dintre funcţionarii publici ne-au declarat că au rude în sectorul public, iar jumătate dintre aceştia lucrează cu ei în aceeaşi instituţie. Practic unul din 10 bugetari lucrează în aceeaşi instituţie cu soţul, soţia sau o rudă. Asta te duce cu gândul că aceea care deja lucrează acolo au un rol privilegiat în momentul în care se scot posturi la concurs şi le este mult mai uşor să faciliteze intrarea unei rude sau cunoştinţe pe un post în acea instituţie“, afirmă Adrian Moraru.

 

Liliana Neagu, 5.000 de lei salariu după angajarea la ANCOM

 

Iaşi: Post pentru soţia fostului director

Aranjarea unor posturi călduţe pentru familie sau cunoştinţe pare o practică şi în cadrul ANCOM Iaşi. Astfel, aici este angajată din 2015, într-o funcţie de expert, Liliana Neagu, soţia fostului director al instituţiei, Constantin Neagu. Anterior venirii la ANCOM, Liliana Neagu a lucrat la Omega Tehnoton, unde avea un salariu de aproape 1.300 de lei. Acum ia peste 5.000 de lei lunar net. De menţionat că la compania de stat salariul se indexează anual cu 7% prin contractul colectiv de muncă.

Fostul director al Regionalei Iaşi a ANCOM, Emilian Grigore, şi-a adus în ultimii ani în instituţie fiul, nepotul şi soţia nepotului. Angajarea pe posturi s-a făcut în urma susţinerii unor concursuri cu dedicaţie.

Fiul lui Emilian Grigore, Dan, a ocupat postul de expert în cadrul Serviciului de Autorizări al Direcţiei, în urma unui concurs susţinut în 2016.

Nepotul Georgian este şef Serviciu Monitorizare Spectru – aproape 10.000 lei pe lună net, în timp ce soţia acestuia, Claudia Petronela, este expert: 6.000 de lei lunar.

Published in Anchete

Elena Iftime trăieşte iadul fondului funciar: o înşiruire de greşeli din partea unor instituţii şi reua-voinţă a unei surori. Săteanca din Aroneanu se luptă de mai mulţi ani pentru o moştenire.

 

O ieşeancă trăieşte de mai bine de 17 ani un adevărat calvar din cauza piedicilor care i s-au pus în obţinerea drepturilor asupra unor bunuri moştenite în satul Dorobanţ, comuna Aroneanu: casa părintească, terenul aferent, de 9.000 de metri pătraţi şi alte terenuri, în total 3 hectare.

Pentru Elena Iftime, totul a început în 2001, când a mers la Primărie pentru a vedea titlul de proprietate asupra terenurilor. Atunci, femeia a constatat cu stupoare că în titlul de proprietate, emis în 1995, figura doar tatăl ei, Hristea Caminic, în timp ce ea era trecută decedată. După doi ani de proces, femeia a obţinut anularea acelui titlu de proprietate şi emiterea unuia nou, în care era trecută ca moştenitoare împreună cu tatăl ei.

 

Luptă în instanţă cu sora

După decesul tatălui, în 2003, Elena Iftime a fost nevoită să se judece timp de mai mulţi ani cu sora sa, Maria Moraru, pentru partea de moştenire rămasă de la tată. „Sora mea a vrut totul şi atunci, pentru a face partajul, a fost nevoie de proces. După opt ani, Judecătoria a dat o sentinţă neconformă cu realitatea, astfel că am fost nevoită să fac apel. După alţi trei ani, în care numai jumătate de an a durat redactarea sentinţei, şi după ce au fost îndreptate nişte erori materiale, în octombrie 2016, Tribunalul a schimbat prima sentinţă şi a stabilit ca moştenirea de la tata să fie împărţită în mod egal. Dat fiind că Maria Moraru luase deja nişte bunuri din casă, între care şi o maşină de cusut Singer, pe care a vândut-o şi că suprafaţa de teren care i-a revenit a fost mai mare, instanţa a decis să-mi plătească o sultă de 12.093 lei plus 1.600 lei cheltuieli de judecată“, explică Iftime.

 

Nu a primit niciun ban

Deşi de la decizia Tribunalului Iaşi a trecut mai bine de un an, Elena Iftime spune că nici până acum nu a văzut vreun leu din banii pe care trebuia să-i primească de la Maria Moraru. „A refuzat să-mi dea banii şi atunci am fost nevoită să mă adresez unui executor judecătoresc. I-am plătit lui Cătălin Răzvan Chiriac suma de 1.400 de lei, însă nici în ziua de astăzi nu am văzut vreun leu. Mi s-a spus că pentru a o putea executa silit pe Maria Moraru trebuie intabulat terenul moştenit. Eu am dat banii, dar intabularea nu s-a făcut. Mai întâi, a fost depus la Cadastru un dosar cu date greşite, după care, în august 2017, executorul judecătoresc a apelat la Cătălin Rusu pentru executarea planului de încadrare în tarla. În schiţa făcută de topometristul Cătălin Rusu, după cum apare la ultimul dosar, nu este trecut drumul şi nici casa. Schiţa a fost aprobată şi de Moruzi (primar Aroneanu n.r.), în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar. I-am solicitat lămuriri executorului judecătoresc, însă mi s-a răspuns că dosarul este «în lucru». Probabil voi fi nevoită să mă judec şi cu acesta...“, zice dezamăgită Elena Iftime.

 

Cu ţârâita

Femeia adaugă că de-abia anul acesta a fost înştiinţată că urmează să primească 97 de lei lunar până la recuperarea sumei de 12.093 lei: „Maria Moraru primeşte o pensie din care mi s-a comunicat că i se va pune poprire pe suma de 97 lei lunar. În aceste condiţii, câţi ani trebuie să aştept eu pentru a recupera întreaga sumă?!“

Executorul judecătoresc susţine că întârzierea este independentă de activitatea sa: „Executarea silită se face conform dispoziţiilor legale. Întârzierile nu-mi sunt imputabile. Bunurile care trebuie executate nu sunt înscrise în cartea funciară şi asta nu depinde de mine. În ceea ce priveşte schiţa nu pot eu confirma sau infirma dacă este greşită. Asupra acestor aspecte se vor pronunţa cei de la Oficiul de Cadastru. Topometristul nu răspunde faţă de mine“, spune Cătălin Chiriac.

 

Bătută şi ea şi soţul

Deoarece de terenurile pe care urma să le moştenească erau interesate mai multe persoane, în 2004, un vecin, Constantin Chelaru, a atacat-o pe drum pe Elena Iftime şi a lovit-o. „Familia Chelaru i-a bătut şi pe bunicii mei şi pe tatăl meu. După un proces de câţiva ani, Chelaru, care a fost condamnat cu suspendare la doi şi şase luni, le-a spus unor apropiaţi că Maria Moraru l-a pus să mă omoare şi să-i rămână lui terenul“, precizează femeia.

În 2010, un alt vecin, Gheorghiţă Dascălu, a încercat să-l omoare pe soţul Elenei Iftime. „A intrat în casă să fure şi noi l-am prins. Atunci, Dascălu l-a atacat pe soţul meu şi l-a lovit în faţă cu o sticlă. În cele din urmă, a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare, însă am înţeles că a fost recent eliberat“, menţionează femeia.

Moruzi a cerut hârtie oficială pentru a răspunde

Îl acuză pe Moruzi că a lovit-o

În 2003, când a fost la Primărie să se intereseze de ce din cei 9.800 metri pătraţi, cât susţine că a avut bunicul ei, apăreau în acte doar 0,800 metri pătraţi, Elena Iftime spune că a fost lovită de Benoni Moruzi chiar în sediu.

El era atunci secretar şi m-a certat că de ce am cerut în instanţă rezolvarea problemei legate de moştenirea de la bunicul meu. Mi-a dat două palme chiar pe holul Primăriei şi m-a dat afară. Atunci eu am început să ţip şi tot eu am fost acuzată că tulbur liniştea publică“, povesteşte Iftime, care susţine că de atunci a fost „vânată“ de actualul primar: „L-a deranjat foarte tare şi de-atunci a încercat mereu să-mi pună beţe în roate. Peste drum de casa părinţilor, mai am un teren moştenire. Lângă li s-a dat teren Anei Păltinel şi lui Beatrice Fotea. Cu acordul lui Moruzi, acestea au făcut gard pe proprietatea mea şi, cu un utilaj dat de către Moruzi, de la Primărie, mi-au fost tăiaţi 60 de copaci de pe linia de hotar. După alţi ani de procese, în 2012, am câştigat în instanţă şi am obţinut ştergerea dreptului de proprietate şi plata unor despăgubiri de peste 3.000 de lei, bani pe care însă nu i-am mai primit nici în ziua de azi.“

Contactat telefonic, Benoni Moruzi a refuzat să comenteze acuzele aduse de Elena Iftime, solicitând ca întrebările să fie adresate oficial Primăriei Aroneanu.

Published in Anchete

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top