Veniturile anuale ale Grupului BRD au crescut în anul 2023 cu 10,8%, la 3,834 miliarde lei, din care veniturile băncii au fost de 3,722 miliarde lei. Profitul net al Grupului BRD a înregistrat o creştere de 24%, atingând un nivel record de 1,656 miliarde lei, din care profitul net al băncii a fost de 1,634 miliarde lei.

BRD a anunțat, vineri seara, prin mesaje e-mail trimise clienților, noi probleme pentru serviciile online.

Pe fondul unor evoluții mixte ale celorlalte acțiuni și în pofida unui vânt favorabil de pe bursele europene, acțiunile bancare își continuă picajul din ultimele zile.

Greşeală de zile mari într-o instituţie publică din Iaşi: au făcut un cadou nesperat unui necunoscut. Eroare incredibilă a unui funcţionar de la operatorul de salubritate din municipiul Iaşi. În martie 2017, în loc să vireze banii în contul unui furnizor, Salubris a transmis băncii date greşite, iar cei 131.702,98 lei au ajuns în contul unei persoane fizice care n-avea nici în clin, nici în mânecă cu afacerea. Aceasta a scos toţii bani cu viteza fulgerului. Salubris a dat în judecată două bănci pentru a-i restitui banii, dar a pierdut procesul. Ca plan B, societatea subordonată Primăriei a depus o plângere la Poliţie pentru a afla numele persoanei fizice şi a o acuza de înşelăciune.

Salubris SA Iaşi se judecă în prezent cu două bănci după ce a cerut în mod greşit plata unei facturi către un furnizor de combustibil. Peste 130.000 lei au ajuns în contul unei persoane fizice care a scos banii, iar firma de salubritate a rămas cu buza umflată. Firma se dă acum peste cap să afle la cine a ajuns suma pentru a o putea recupera.

Greşeală de zile mari într-o instituţie publică din Iaşi: au făcut un cadou nesperat unui necunoscut. Eroare incredibilă a unui funcţionar de la operatorul de salubritate din municipiul Iaşi. În martie 2017, în loc să vireze banii în contul unui furnizor, Salubris a transmis băncii date greşite, iar cei 131.702,98 lei au ajuns în contul unei persoane fizice care n-avea nici în clin, nici în mânecă cu afacerea. Aceasta a scos toţii bani cu viteza fulgerului. Salubris a dat în judecată două bănci pentru a-i restitui banii, dar a pierdut procesul. Ca plan B, societatea subordonată Primăriei a depus o plângere la Poliţie pentru a afla numele persoanei fizice şi a o acuza de înşelăciune.

Salubris SA Iaşi se judecă în prezent cu două bănci după ce a cerut în mod greşit plata unei facturi către un furnizor de combustibil. Peste 130.000 lei au ajuns în contul unei persoane fizice care a scos banii, iar firma de salubritate a rămas cu buza umflată. Firma se dă acum peste cap să afle la cine a ajuns suma pentru a o putea recupera.

Schimbul de terenuri dintre un investitor privat și Primărie scoate în evidență poziția de forță pe care Mihai Chirica a impus-o ieșenilor într-o chestiune vitală pentru întregul oraș. Pentru terenul de pe IC Brătianu, firma M.CHIM trebuie să se chinuie 2-3 ani la Comisia Națională a Monumentelor ca să poată construi ceva. Dă la schimb Primăriei 6.500 mp și obține 10.000 mp în zone centrale, pe care poate construi blocuri peste blocuri, cu pofit de minim 22 milioane de euro în următorii trei ani. Exemplu: evaluarea din Smârdan, făcută de Primărie este scandaloasă: 231 euro/mp, iar la 100 m mai încolo tot Primăria a evaluat un teren similar la 551 euro/mp. Pe Elena Doamna, M.Chim deține doar 300 mp, iar Primăria îi completează cu încă 1.400 mp. În spate la BRD, pe A. Panu, se mai pot construi 3 turnuri. Doi oameni, Chirica și vicele Harabagiu, iau hotărâri de zeci de milioane de euro fără să facă PUG, fără inventariere, fără dezbateri reale.

Nici a treia oară nu le-a ieșit. Cel mai mare tun imobiliar din istoria Iașului a fost, cel puțin pentru moment, tras pe linie moartă. Cuplul Mihai Chirica, primar, și Gabriel Harabagiu, viceprimar, voia să bage Primăria într-un schimb dezastruos pentru oraș. Ar fi vrut să cedeze aproape 10.000 mp unui privat în schimbul a doar 7.000 mp argumentând cu iluzoria construcție a unui nou sediu pentru Operă, în fapt un simplu alibi. În schimb, firma M.Chim ar fi înregistrat profituri fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Schimbul de terenuri dintre un investitor privat și Primărie scoate în evidență poziția de forță pe care Mihai Chirica a impus-o ieșenilor într-o chestiune vitală pentru întregul oraș. Pentru terenul de pe IC Brătianu, firma M.CHIM trebuie să se chinuie 2-3 ani la Comisia Națională a Monumentelor ca să poată construi ceva. Dă la schimb Primăriei 6.500 mp și obține 10.000 mp în zone centrale, pe care poate construi blocuri peste blocuri, cu pofit de minim 22 milioane de euro în următorii trei ani. Exemplu: evaluarea din Smârdan, făcută de Primărie este scandaloasă: 231 euro/mp, iar la 100 m mai încolo tot Primăria a evaluat un teren similar la 551 euro/mp. Pe Elena Doamna, M.Chim deține doar 300 mp, iar Primăria îi completează cu încă 1.400 mp. În spate la BRD, pe A. Panu, se mai pot construi 3 turnuri. Doi oameni, Chirica și vicele Harabagiu, iau hotărâri de zeci de milioane de euro fără să facă PUG, fără inventariere, fără dezbateri reale.

Nici a treia oară nu le-a ieșit. Cel mai mare tun imobiliar din istoria Iașului a fost, cel puțin pentru moment, tras pe linie moartă. Cuplul Mihai Chirica, primar, și Gabriel Harabagiu, viceprimar, voia să bage Primăria într-un schimb dezastruos pentru oraș. Ar fi vrut să cedeze aproape 10.000 mp unui privat în schimbul a doar 7.000 mp argumentând cu iluzoria construcție a unui nou sediu pentru Operă, în fapt un simplu alibi. În schimb, firma M.Chim ar fi înregistrat profituri fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Schimbul de terenuri propus consilierilor de către Mihai Chirica este halucinant. Profitul pe care îl scoate Zămosteanu din edificarea a circa 700 de apartamente este de 20 milioane de euro. Terenul pe care îl oferă valorează de 10 ori mai puțin.

Schimbul de terenuri propus consilierilor de către Mihai Chirica este halucinant. Profitul pe care îl scoate Zămosteanu din edificarea a circa 700 de apartamente este de 20 milioane de euro. Terenul pe care îl oferă valorează de 10 ori mai puțin.

ANPC a amendat 15 bănci cu sume totalizând peste 500.000 de lei pentru practici comerciale incorecte în ceea ce priveşte activităţile de publicitate, solicitându-le totodată să înceteze aceste practici, să corecteze contractele deja încheiate, să restuie sumele încasate fără temei legal şi să îşi suspende campaniile publicitare pentru a intra în legalitate.

Controlul la cele 15 bănci a fost făcut în perioada 28 august – 6 octombrie şi a vizat respectarea prevederilor legale privind modalităţile sau mijloacele de desfăşurare a activităţilor de publicitate.