fbpx
 
Primul candidat audiat va fi Andres Ritter (Germania), urmat de Bohnert(Franța) și Kovesi. Șeful de ședință e Claude Moraes. Detalii procedurale: Fiecare candidat are la dispoziție 7 minute pentru prezentare, urmată de întrebări puse de eurodeputați. Cei trei candidați stau într-o sală de protocol separată de sala de ședință. Nici unul nu are acces la audierea celorlalți.

Laura Codruţa Kovesi va fi audiată marţi, 26 februarie, în comisia LIBE din Parlamentul European pentru funcţia de procuror-şef european. Potrivit preşedintelui Comisiei LIBE, Claude Moraes, fiecare candidat va fi audiat timp de 75 de minute. Preşedintele Comisiei LIBE, Claude Moraes, a transmis membrilor forului detalii despre audierea candidaţilor la şefia Parchetului European, potrivit mesajului obţinut de MEDIAFAX. Astfel, fiecare candidat va fi audiat 75 de minute, iar două tremi din timpul alocat va fi pentru întrebări şi răspunsuri.

Laura Codruța Kovesi va trebui să răspundă în Parlamentul European foarte multor întrebări la care nu a răspuns nici în România și să spună "dacă a fost parte a sistemului ticăloșit care a condus justiția din România, dacă a stat la masă sau a tăiat porcul cu unii dintre cei mai corupți oameni din România", a declarat joi la RFI eurodeputatul independent Cătălin Ivan.

Apar primele reacții la nivel înalt ca urmare a citării Laurei Codruța Kovesi la Secția pentru anchetarea Infracțiunilor din Justiție în urma unei plângeri făcute de Sebastian Ghiță privind repartrierea fostului șef FNI, Nicolae Popa.

Laura Codruța Kovesi a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a anului trecut. Ea arată în plângerea depusă la CEDO că i-au fost încălcate mai multe drepturi, potrivit Europa FM.

 "Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de <<intervenientă>> pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruța Kovesi transmis de biroul de presă al Parchetului General, potrivit Europa FM.

 Fosta șefă a DNA a arătat în plângerea la CEDO că nu a putut contesta decizia Curții Constituționale, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea deciziei Curții Constituționale. Mai multe amănunte puteți citi aici.


Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, va fi audiată marţi, la CSM, în cadrul procedurii declanşate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a ei din funcţie.

”În întâmpinarea interesului general suscitat de avizul consultativ solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori informează opinia publică cu privire la faptul că urmează să ia în discuţie solicitarea ministrului Justiţiei privind revocarea din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în şedinţa stabilită pentru ziua de marţi, ora 14,00, la sediul Consiliului”, se precizează într-un comunicat al Secţiei pentru procurori a CSM.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat joi că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, pentru ”acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept”.

”În temeiul prevederilor art. 54 alin. 4 coroborat cu 51 alineatul 2 litera b din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA. Raportul, însoţit de propunerea de revocare a procurorului şef, va fi transmis către Secţia pentru procurori a CSM, precum şi către preşedintele României, pentru a analiza şi pentru a decide în acord cu competenţele constituţionale pe care fiecare le are’, preciza Tudorel Toader.

În opinia ministrului, DNA nu se identifică cu procurorul-şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, ”ale cărei acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin excesul de autoritate, comportamentul discreţionar, sfidarea autorităţii Parlamentului, a rolului şi competenţelor Guvernului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale şi autorităţii acesteia”.

Ministerul Justiţiei a publicat, vineri, pe pagina de internet a instituţiei, raportul privind activitatea managerială de la DNA. Pe lângă raport, MJ a publicat şi 11 anexe care conţin rapoarte ale Inspecţiei Judiciare, decizii ale Curţii Constituţionale, un aviz şi un raport al Comisiei de la Veneţia, comunicate de la IJ, un raport de activitate pe anul 2006 al Ministerului Public şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit legii, ministrul Justiţiei poate cere revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA, Secţia pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, iar decizia o ia şeful statului.

(Agerpres/FOTO arhivă pressone.ro)