Joi, 19 04 2018
Deputatul Marius Bodea, împreună cu aleșii locali PNL Iași, au participat ieri, 12 aprilie, la protestul de pe Esplanada Oancea inițiat de către cetățenii din zonă, nemulțumiți că acolo urmează să se construiască trei blocuri care vor distruge spațiile verzi, spațiile de joacă pentru copii și care vor sufoca întreaga zonă.
Prezență surprinzătoare printre unioniștii aflați în campanie electorală în Republica Moldova.

 

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

 

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

 

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

 

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

 

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

 

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

 

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Planul executat în regim de urgență a picat în Consiliul Local. Caz-școală despre tunurile „gulerelor albe”. Cererea notarei, din 22 decembrie 2017, a și ajuns în mapa consilierilor la sfârșitul lui martie. Evaluarea terenurilor comandată de Primărie fusese realizată în doar șapte zile. O schemă imobiliară de proporții la care participă fix invitații de la cumătria primarului. Terenurile Manuelei Pohoață n-au nicio valoare imobiliară, de ce s-ar sacrifica Primăria pentru toți cei care cer un schimb? Acesta este un caz-școală despre cum poate funcționa mașinăria de vot din CL în ciuda evidențelor.

 

Primăria oferă notarei Manuela Pohoață 836 mp de teren în cea mai vânată zonă a orașului, lângă un bloc construit de dezvoltatorul Cristian Bolobiță, și primește la schimb un teren pe Copou cu ieșire la trotuar și un altul lipit de gardul Bisericii Bărboi – un mic parc cu copaci și verdeață.

Planul executat în regim de urgență a picat în Consiliul Local. Caz-școală despre tunurile „gulerelor albe”. Cererea notarei, din 22 decembrie 2017, a și ajuns în mapa consilierilor la sfârșitul lui martie. Evaluarea terenurilor comandată de Primărie fusese realizată în doar șapte zile. O schemă imobiliară de proporții la care participă fix invitații de la cumătria primarului. Terenurile Manuelei Pohoață n-au nicio valoare imobiliară, de ce s-ar sacrifica Primăria pentru toți cei care cer un schimb? Acesta este un caz-școală despre cum poate funcționa mașinăria de vot din CL în ciuda evidențelor.

 

Primăria oferă notarei Manuela Pohoață 836 mp de teren în cea mai vânată zonă a orașului, lângă un bloc construit de dezvoltatorul Cristian Bolobiță, și primește la schimb un teren pe Copou cu ieșire la trotuar și un altul lipit de gardul Bisericii Bărboi – un mic parc cu copaci și verdeață.

Poliţia Locală a fost ani de zile într-un soi de non-combat suspect în unele procese pentru demolarea construcţiilor ilegale de pe raza municipiului Iaşi. Trai pe vătrai într-un oraş în care instituţia care verifică respectarea regulilor din urbanism nu se duce la procese cu lunile, nu întocmeşte corect acţiunile şi pierde dosarele prin perimarea acestora. Culmea delăsării: Poliţia Locală a pierdut un proces pentru că nu a depus două taxe de timbru în valoare totală de 40 de lei. În alte cauze pierdute în serie, reclamaţii s-au plâns că nu trebuia să meargă la proces Poliţia Locală, ci Primăria, şi au câştigat. Abia după zeci de procese pierdute în acest fel, Primăria Iaşi a dat delegaţie şefului Poliţiei Locale ca instituţia să poată merge în instanţă în numele Primăriei.

Exemple de procese în care Poliţia Locală a pierdut procesele pe mâna ei sunt o mulţime. Recensământul îl poate face oricine, sunt decizii transparente postate pe portalul instanţelor din România. Instituţia subordonată Primăriei ori nu s-a mai ocupat de procese şi acţiunile respective s-au „perimat”, ori nu a plătit taxă de timbru. Ba, mai mult, la mai multe procese, cei amendaţi sau care riscau să rămână fără clădiri au spus pur şi simplu că nu trebuia să-i cheme la judecată Poliţia Locală, ci Primăria, conform legii. Şi judecătorii le-au dat dreptate.

Poliţia Locală a fost ani de zile într-un soi de non-combat suspect în unele procese pentru demolarea construcţiilor ilegale de pe raza municipiului Iaşi. Trai pe vătrai într-un oraş în care instituţia care verifică respectarea regulilor din urbanism nu se duce la procese cu lunile, nu întocmeşte corect acţiunile şi pierde dosarele prin perimarea acestora. Culmea delăsării: Poliţia Locală a pierdut un proces pentru că nu a depus două taxe de timbru în valoare totală de 40 de lei. În alte cauze pierdute în serie, reclamaţii s-au plâns că nu trebuia să meargă la proces Poliţia Locală, ci Primăria, şi au câştigat. Abia după zeci de procese pierdute în acest fel, Primăria Iaşi a dat delegaţie şefului Poliţiei Locale ca instituţia să poată merge în instanţă în numele Primăriei.

Exemple de procese în care Poliţia Locală a pierdut procesele pe mâna ei sunt o mulţime. Recensământul îl poate face oricine, sunt decizii transparente postate pe portalul instanţelor din România. Instituţia subordonată Primăriei ori nu s-a mai ocupat de procese şi acţiunile respective s-au „perimat”, ori nu a plătit taxă de timbru. Ba, mai mult, la mai multe procese, cei amendaţi sau care riscau să rămână fără clădiri au spus pur şi simplu că nu trebuia să-i cheme la judecată Poliţia Locală, ci Primăria, conform legii. Şi judecătorii le-au dat dreptate.

La doi ani de la finalizarea restaurării, nu există planuri clare pentru Muzeul Municipal. Cu toate acestea, Primăria a mai cumpărat o casă, s-o facă tot muzeu. Fără fond de achiziţii muzeale sau obiecte în patrimoniu pentru Muzeul Municipal, Primăria a mai dat un milion de euro pentru Casa Callimachi, destinat să devină Muzeu al Centenarului n Muzeul de Istorie Naturală stă să cadă şi se discută mutarea unor exponate la Muzeul Municipal. Renovat din fonduri europene, acesta devine, astfel, „depozit”. Este inexplicabil de ce Primăria a cheltuit 820.000 de euro pentru acest Muzeu al Centenarului în timp ce avea la dispoziţie, „gratis” şi gol, Municipalul.
La doi ani de la finalizarea restaurării, nu există planuri clare pentru Muzeul Municipal. Cu toate acestea, Primăria a mai cumpărat o casă, s-o facă tot muzeu. Fără fond de achiziţii muzeale sau obiecte în patrimoniu pentru Muzeul Municipal, Primăria a mai dat un milion de euro pentru Casa Callimachi, destinat să devină Muzeu al Centenarului n Muzeul de Istorie Naturală stă să cadă şi se discută mutarea unor exponate la Muzeul Municipal. Renovat din fonduri europene, acesta devine, astfel, „depozit”. Este inexplicabil de ce Primăria a cheltuit 820.000 de euro pentru acest Muzeu al Centenarului în timp ce avea la dispoziţie, „gratis” şi gol, Municipalul.
Pagina 1 din 26

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top