Marti, 20 11 2018
Efect secundar al plecării la muncă a părinților în străinătate: rămânem fără copiii-sportivi. Frustrare pentru primul antrenor al Alexandrei Agiurgiuculese, sportivă care a plecat din Iași în Italia și a luat medalia de bronz la recentele Mondiale de gimnastică ritmică. Lui Constantin Radu îi este ciudă că nu poate oferi sportivelor sale aceleași condiții. De exemplu, pentru medalia cucerită, Alexandra va primi lunar câte 3.000 de euro.

La jumătatea lunii septembrie a acestui an, Italia a cucerit medalia de bronz la proba de minge individual, la Campionatele Mondiale de Gimnastică din Bulgaria. Performanță extraordinară, în condițiile în care această țară nu mai luase nicio medalie de 27 de ani la individual. Marele rezultat a fost obținut de Alexandra Agiurgiuculese, o ieșeancă în vârstă de 17 ani, plecată de șapte cu familia în Cizmă.

Efect secundar al plecării la muncă a părinților în străinătate: rămânem fără copiii-sportivi. Frustrare pentru primul antrenor al Alexandrei Agiurgiuculese, sportivă care a plecat din Iași în Italia și a luat medalia de bronz la recentele Mondiale de gimnastică ritmică. Lui Constantin Radu îi este ciudă că nu poate oferi sportivelor sale aceleași condiții. De exemplu, pentru medalia cucerită, Alexandra va primi lunar câte 3.000 de euro.

La jumătatea lunii septembrie a acestui an, Italia a cucerit medalia de bronz la proba de minge individual, la Campionatele Mondiale de Gimnastică din Bulgaria. Performanță extraordinară, în condițiile în care această țară nu mai luase nicio medalie de 27 de ani la individual. Marele rezultat a fost obținut de Alexandra Agiurgiuculese, o ieșeancă în vârstă de 17 ani, plecată de șapte cu familia în Cizmă.

Spectacolul pus în scenă de actuala coaliție de guvernare are un singur scop: controlul politic al justiției și serviciilor de informații, singurele instituții din România care încă nu sunt total subordonate pentru a desăvârși regimul autocratic instaurat după alegerile parlamentare din 2016.
În 11 ani, am cheltuit cel puțin jumătate de miliard de euro cu R. Moldova. Și degeaba! Prin aceşti bani, România încearcă să-şi apropie Basarabia, să o desprindă de influenţa rusească şi să o determine să aleagă politica Uniunii Europene. Analistul Sorin Ioniţă se întreabă însă dacă aceste fonduri au fost cheltuite corect şi spune că în România aceste ajutoare „sunt tratate într-o manieră semiconfidenţială”.

Intrarea României în Uniunea Europeană a adus nu numai beneficii financiare, ci şi îndatoriri. Din 2007, România a trecut de la statutul de stat beneficiar de fonduri europene, şi la cel de donator. Pe lângă contribuţiile către bugetul Uniunii Europene, România a susţinut financiar trei ţări: Republica Moldova, Serbia şi Georgia. Cei mai mulţi bani au ajuns la vecinii de peste Prut: aproximativ 475 de milioane de euro.

În 11 ani, am cheltuit cel puțin jumătate de miliard de euro cu R. Moldova. Și degeaba! Prin aceşti bani, România încearcă să-şi apropie Basarabia, să o desprindă de influenţa rusească şi să o determine să aleagă politica Uniunii Europene. Analistul Sorin Ioniţă se întreabă însă dacă aceste fonduri au fost cheltuite corect şi spune că în România aceste ajutoare „sunt tratate într-o manieră semiconfidenţială”.

Intrarea României în Uniunea Europeană a adus nu numai beneficii financiare, ci şi îndatoriri. Din 2007, România a trecut de la statutul de stat beneficiar de fonduri europene, şi la cel de donator. Pe lângă contribuţiile către bugetul Uniunii Europene, România a susţinut financiar trei ţări: Republica Moldova, Serbia şi Georgia. Cei mai mulţi bani au ajuns la vecinii de peste Prut: aproximativ 475 de milioane de euro.

„Oricât ar deturna discuția Liviu Dragnea, realitatea e simplă: cheltuielile bugetare sunt cu 22,1% mai mari decât în primul trimestru din 2017, care, la rândul lor, erau oricum mai mari decât cele din 2016. Asta înseamnă un singur lucru: România se îndreaptă cu viteză spre zid”, este de părere deputatul PNL Marius Bodea.

 

Silvicultori din România și Republica Moldova au plantat astăzi, 17 aprilie, Pădurea Centenar, pe ambele maluri ale Prutului, marcând simbolic un secol de la decizia Sfatului Țării de la Chișinău prin care Republica Democrată Moldovenească a votat unirea cu Regatul României, la 27 martie 1918, primul pas în unificarea tuturor provinciilor românești într-un singur stat unitar, proces încheiat la 1 decembrie 1918.

 

Deputatul PNL Dumitru Oprea arată, în cadrul unei declaraţii politice, că reforma educaţiei în România a eşuat vreme de trei decenii în urma acţiunilor PSD, partid care „a folosit şcoala românească exclusiv în scopuri electorale ori de câte ori a ajuns la putere (adică foarte des!)“.

 

Rata mortalităţii în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalităţii fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) şi Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate miercuri de Eurostat.

135 de procurori, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a magistraţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cer Consiliului Superior al Magistraturii să le apere reputaţia profesională şi independenţa.

Reacţia lor a venit la doar câteva ore după ce pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat raportul ministrului Tudorel Toader privind activitatea conducerii DNA, document în baza căruia se cere revocarea din funcţie a procurorului-şef, Laura Codruţa Kovesi.

Cei 135 de procurori semnatari ai demersului adresat Consiliului Superior al Magistraturii atrag atenţia că în spaţiul public au fost lansate, în ultima vreme, acuzaţii nefondate asupra unui întreg corp profesional şi consideră că prin aceasta se încearcă discreditarea activităţii DNA din ultimii ani.

Magistraţii Direcţiei susţin că s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu atacuri venite prin intermediul mass-media de la persoanele pe care le-au cercetat, le-au trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele pe care le-au instrumentat.

Procurorii DNA cer Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmaţii, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt făcute doar pentru a-i discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că magistraţii Direcţiei sunt abuzivi, neprofesionişti, lipsiţi de orice etică.

Totodată, procurorii DNA îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea ministrului justiţiei de revocare din funcţie a şefei Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. În document, ei trag un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenţei justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie. (Rador/ FOTO economica.net)

Pagina 1 din 25

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top