Joi, 16 08 2018
O gafă incredibilă în documentaţia avizată de cei de la Mediu pentru amplasamentul SRU. Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţă în zona Moara de Vânt, în vecinătatea Aeroportului Internaţional Iaşi, este criticată de un expert al Uniunii Europene în zgomot. Delia Dimitriu atrage atenţia asupra impactului pe care îl are zgomotul asupra sănătăţii, mai ales ales dacă este vorba despre pacienţii unui spital.

 

Delia Dimitriu, profesor la „Manchester Metropolitan University“, susţine că nu înţelege de ce Agenţia de Mediu Iaşi şi-a dat avizul pentru amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în apropierea Aeroportului Internaţional Iaşi.

O gafă incredibilă în documentaţia avizată de cei de la Mediu pentru amplasamentul SRU. Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţă în zona Moara de Vânt, în vecinătatea Aeroportului Internaţional Iaşi, este criticată de un expert al Uniunii Europene în zgomot. Delia Dimitriu atrage atenţia asupra impactului pe care îl are zgomotul asupra sănătăţii, mai ales ales dacă este vorba despre pacienţii unui spital.

 

Delia Dimitriu, profesor la „Manchester Metropolitan University“, susţine că nu înţelege de ce Agenţia de Mediu Iaşi şi-a dat avizul pentru amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în apropierea Aeroportului Internaţional Iaşi.

Construit în timp record şi văzut ca o mare realizare, noul aeroport a intrat în picaj. Unele sunt vitale, altele sunt de finețe, cele care creează disconfort la principala poartă de intrare în oraș. Parcarea nu este luminată noaptea, cardul nu poate fi introdus în parcometru, trebuie să cobori din mașină, banda de bagaje e antică, toaletele sunt subdimensionate și insalubre, monitoarele cu informații nu funcționează, în stația de taximetre e harababură. Răspunsul managerului Bulgariu: „Scrieți ce vreți!”

 

Creşterea numărului de zboruri şi, implicit, a numărului de pasageri care tranzitează Aeroportul Internaţional Iaşi fac ca Terminalul 3, folosit în prezent atât pentru curse internaţionale cât şi interne să nu mai facă faţă cerinţelor. REPORTER DE IAŞI a găsit mai multe hibe în funcţionarea aeroportului ieşean.

Construit în timp record şi văzut ca o mare realizare, noul aeroport a intrat în picaj. Unele sunt vitale, altele sunt de finețe, cele care creează disconfort la principala poartă de intrare în oraș. Parcarea nu este luminată noaptea, cardul nu poate fi introdus în parcometru, trebuie să cobori din mașină, banda de bagaje e antică, toaletele sunt subdimensionate și insalubre, monitoarele cu informații nu funcționează, în stația de taximetre e harababură. Răspunsul managerului Bulgariu: „Scrieți ce vreți!”

 

Creşterea numărului de zboruri şi, implicit, a numărului de pasageri care tranzitează Aeroportul Internaţional Iaşi fac ca Terminalul 3, folosit în prezent atât pentru curse internaţionale cât şi interne să nu mai facă faţă cerinţelor. REPORTER DE IAŞI a găsit mai multe hibe în funcţionarea aeroportului ieşean.

Doi DJ din Olanda au fost prinşi cu droguri pe Aeroportul din Iaşi şi conduşi la sediul DIICOT pentru audieri. Aceste eveniment a avut loc după ce doi au participat la Festivalul Afterhills care a avut loc în aceste zile la Iaşi.

Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 

Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 

Consilierii judeţeni au aprobat în unanimitate, în şedinţa de astăzi, indicatorii tehnico-economici şi studiul de fezabilitate pentru extinderea terminalului Aeroportului ‘Ştefan cel Mare’ Suceava, printr-un proiect în valoare de 17 milioane de lei, banii urmând să fie asiguraţi printr-un credit care a fost deja aprobat.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că noul terminal este proiectat pentru un flux de peste 500.000 de pasageri anual, urmând să permită procesarea a 340 de călători pe oră, astfel încât, în acelaşi timp, să poată fi procesate două curse externe şi una internă.

Proiectul prevede o extindere a clădirii aeroportului destinată terminalului pentru curse externe, cu o suprafaţă de circa 1.500 de metri pătraţi, dar şi o extindere a actualului terminal ce va fi folosit pentru curse interne.

Potrivit lui Flutur, estimările arată că, în 5-7 ani, Aeroportul Suceava va înregistra 520.000 – 530.000 de pasageri anual, în condiţiile în care în prezent numărul călătorilor a depăşit 260.000.

Preşedintele CJ Suceava, care a propus soluţia finanţării noului terminal printr-un credit, a subliniat că, dacă va exista posibilitatea, acest proiect ar putea fi transferat pe fonduri europene.

Totodată, Flutur a atras atenţia că o problemă majoră a Aeroportului Suceava o reprezintă faptul că, prin creşterea semnificativă a numărului de pasageri, nu va putea să mai obţină fonduri de la autoritatea judeţeană şi va trebui să se dezvolte astfel încât să-şi asigure singur finanţarea şi de aceea se impune deschiderea de noi rute, iar în acest sens directorul Tarom va fi prezent la Suceava săptămâna viitoare. (Agerpres/ FOTO suceavalive.ro)

O companie aeriană va opera din Suceava zboruri spre Madrid, Spania, din primăvara acestui an, dar şi spre o nouă destinaţie din Italia, Verona, a anunţat, duminică, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur.

Suntem în discuţii pentru introducerea de noi zboruri de pe Aeroportul Suceava. Foarte multe solicitări au venit de-a lungul timpului din partea celor din diaspora, care ne-au cerut zbor spre Spania. Pot să spun că acest lucru se va întâmpla chiar în această primăvară. Este o nouă premieră pentru aeroportul sucevean”, a spus Flutur, adăugând că operatorul aerian este Cobrex Trans.

Flutur a precizat că ambele curse, Suceava – Madrid şi Suceava – Verona, vor avea câte două zboruri pe săptămână, compania urmând să opereze cu o aeronavă de tip Boeing 737-300 cu o capacitate de 148 de locuri.

În zilele de operare va fi realizată şi o cursă internă cu Bucureştiul. Urmează ca, în zilele următoare, compania să comunice programul de operare (…). Continuăm discuţiile pentru introducerea de noi zboruri. Va fi un nou anunţ zilele viitoare şi continuăm demersurile pentru dezvoltarea Aeroportului Suceava”, a spus Flutur. (Agerpres/ FOTO aeroportsuceava.ro)

Consilierii județeni PNL contestă îndepărtarea lui Alexandru Anghel din funcția de director general al Aeroportului Iași, considerând că decizia exprimă ambiția personală a președintetului Consiliului Județean de a „controla Aeroportului pe persoană fizică”. Liberalii numesc suspendarea lui Anghel drept „scandaloasă”, estimând că decizia va afecta buna funcționare a Aeroportului Iași.

Ei îi cer lui Maricel Popa să renunțe la orgoliile personale. 

Iată mai jos comunicatul integral al consilierilor județeni PNL:

„Cu îngrijorare constatăm că la Consiliul Județean Iași, principala preocupare este eliminarea managerilor indezirabili din conducerea Aeroportului, nicidecum dezvoltarea acestuia. Am aflat cu surprindere despre suspendarea Directorului General, Alexandru Anghel,  un promotor al modernizării Aeroportului Internațional Iași.

Este o execuție la comandă! Alexandru Anghel este unul dintre profesioniștii care a avut o contribuție importantă la modernizarea și dezvoltarea Aeroportului.  Pentru Președintele Consiliului Județean, nu contează competența și profesionalismul; acesta este mânat în deciziile lui doar de ambiția personală de a controla Aeroportul pe persoană fizică. 

O prima dovadă este faptul că a impus în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Aeroportului  pe prietenul și partenerul său de afaceri, dl. Mitica Rebegea, care nici măcar nu respectă cerința  de a avea studii superioare de lungă durată, fiind absolvent al unei școli militare cu o durată de trei ani.

Aceasta decizie scandaloasă, de demitere a Directorului General, pune în pericol buna funcționare a Aeroportului Iași. În contextul în care Aeroportul din Suceava înregistrează recorduri după recorduri în ce privește traficul de pasageri, iar aeroportul din Bacău se modernizează accelerat, Aeroportul Iași  se află înghețat de mai bine de doi ani, pentru că PSD a avut în această perioadă un singur obiectiv, acela de a prelua conducerea.

Noul Consiliu de Administrație nu a făcut nimic constructiv în cele trei luni de când a fost constituit. Niciun plan de dezvoltare, niciun plan de management, niciun proiect concret.

Grupul consilierilor județeni PNL a susținut și va susține în continuare toate proiectele  de dezvoltare ale Aeroportului, dar nu va asista pasiv la aceasta mascaradă. Facem apel la Maricel Popa să nu mai blocheze dezvoltarea Aeroportului și să renunțe la orgoliile și ambițiile personale. Sperăm ca Sărbătoarea Crăciunului  să îi aducă luciditatea și liniștea  necesară pentru a re-evalua această decizie profund eronată.”

Pagina 1 din 11

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top