Duminica, 22 07 2018
S-a dat atacul la zona Pădurii-Eternitate. De 300 de ani, aici sunt numai case. Proiectul este al lui Laurențiu Timofte, cel mai bun prieten al lui Daniel Niculiță, unul dintre marii protejați ai lui Mihai Chirica. E de neînțeles cum s-au obținut avizele: panta e de 30%, dealul e foarte alunecos, calea de acces are doar 3 m lățime, dar pe schiță e desenată ca și cum ar avea 8 metri, tot perimetrul e plin de copaci care vor trebui tăiați. Mașinile ar trebui să intre dinspre Strada Pădurii, dar acolo traficul auto este interzis, circulă doar tramvaiele. Liniștea caselor din zonă va fi distrusă, dimensiunile blocului fiind uriașe comparativ cu vecinătățile: 5 etaje, 400 mp la sol dintr-un total de 1.000 mp.

Locuitorii din zonă numesc construirea unui bloc printre casele lor drept o crimă. Perimetrul dintre Strada Pădurii și Eternitate este printre ultimele zone patriarhale ale Iașului, un cartier liniștit, format exclusiv din case plan-parter sau cu maxim un etaj, cufundate în curți umbroase, pe un deal plin de vișini și nuci seculari.

S-a dat atacul la zona Pădurii-Eternitate. De 300 de ani, aici sunt numai case. Proiectul este al lui Laurențiu Timofte, cel mai bun prieten al lui Daniel Niculiță, unul dintre marii protejați ai lui Mihai Chirica. E de neînțeles cum s-au obținut avizele: panta e de 30%, dealul e foarte alunecos, calea de acces are doar 3 m lățime, dar pe schiță e desenată ca și cum ar avea 8 metri, tot perimetrul e plin de copaci care vor trebui tăiați. Mașinile ar trebui să intre dinspre Strada Pădurii, dar acolo traficul auto este interzis, circulă doar tramvaiele. Liniștea caselor din zonă va fi distrusă, dimensiunile blocului fiind uriașe comparativ cu vecinătățile: 5 etaje, 400 mp la sol dintr-un total de 1.000 mp.

Locuitorii din zonă numesc construirea unui bloc printre casele lor drept o crimă. Perimetrul dintre Strada Pădurii și Eternitate este printre ultimele zone patriarhale ale Iașului, un cartier liniștit, format exclusiv din case plan-parter sau cu maxim un etaj, cufundate în curți umbroase, pe un deal plin de vișini și nuci seculari.

A cumpărat un domeniu de mii de metri pătrați la Sculeni cu doar 42.000 de euro, dar clădirea stă abandonată și în saivan ciugulesc doar câteva zeci de găini. Spera la o finanțare europeană dar proiectul i-a fost respins. A încercat o pensiune și la Bârnova, cu finul său, Ionel Panainte, dar nici aici n-a reușit să acceseze bani europeni. Frații lui Alexe mai încearcă o fabrică de mobilă, tot la Sculeni. Încrengăturile cu finul înseamnă un PUZ pe 10.000 mp la Bârnova.

Îmi place nespus de mult viața la țară. Să văd colțul ierbii mijind din pământul reavăn sau s-aud cotcodăcitul găinilor, ouăle crescând, mugetul șeptelului”. Replica îi aparține personajului Temistocle T. Temistocle interpretat de Dem Rădulescu în filmul „Astă seară dansăm în familie” (1972). Nu știm dacă la asta s-a gândit și deputatul liberal Costel Alexe când și-a făcut planurile investiționale în două comune din județ, Bârnova și Victoria.

Cert e că, în ambele localități, familia deputatului are în derulare sau în plan investiții în pensiuni agroturistice, construcția mai multor case, dar și o fermă de vaci. În sensul larg de familie, Alexe are proiecte și cu frații săi, dar și cu finul și fratele acestuia, toți originari din Adjud. O saga de familie în care primul realizat financiar și social încearcă să-i tragă și pe ceilalți după el.

 

Domeniul de la Sculeni

Una dintre investițiile palpabile ale familiei deputatului PNL Costel Alexe este localizată în Sculeni, comuna Victoria, la 20 de kilometri de Iași. Adică, la câteva sute de metri de granița cu Republica Moldova. Aici, SC Corporex SRL-D, cu unic asociat Raluca Alexe (soția deputatului) a achiziționat, în 2015, o fostă gospodărie a SC Construcții Hidrotehnice Iași. În schimbul clădirii (parter, etaj și pod, aproximativ 400 mp locuibili) și a terenului aferent (câteva mii de metri pătrați), firma a plătit modica sumă de 42.000 de euro (fără TVA).

Corporex a obținut anul trecut un certificat de urbanism de la Consiliul Județean pentru înființarea unei ferme de vaci. „Acum avem doar două vaci”, a spus băiatul care se ocupă de proprietatea familiei din Sculeni. Saivanul, lung de 150 de metri, adăpostește și câteva zeci de găini ouătoare.


Corpul principal de clădire, parțial degradat, așteaptă vremuri mai bune. Una dintre posibilele destinații ar fi transformarea lui într-o pensiune agroturistică. Acum, câteva camere sunt ocupate de familia băiatul care are grijă de domeniul lui Alexe.

 

Firmă cu de toate

La aceeași adresă din Sculeni își are sediul social firma Mobilis Ideas SRL. A fost înființată în vara anului 2017 și-i are drept fondatori pe Mihai Alexe și Florin Alexe, frații deputatului PNL. Administrator e Mihai.

Domeniul principal de activitate este fabricarea de mobilă. Însă, în septembrie 2017 au extins sfera adăugând codurile CAEN pentru alte activități recreative și distractive, activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor.

Una peste alta, de bunul mers al lucrurilor la Sculeni se ocupă Mihai Alexe.

 

Contracte cu statul

Celălalt frate, Florin Alexe, are firma Moldavia Topo-Cad, birou de cadastru și topografie după cum îi spune și numele. Sediul acesteia este la mezaninul unui bloc de pe strada Gavriil Musicescu, în așa numitul pasaj Banu. Tot aici figurează și birourile firmei Corporex, a soției deputatului. Spațiul este închiriat de la un privat.

Revenind la Moldavia Topo-Cad, aceasta a derulat, conform Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), cel puțin patru contracte în 2016 și alte 22 în 2017 cu primării comunale sau cu alte instituții ale statului. Astfel, în 2016, două contracte între Moldavia Topo-Cad și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași în valoare cumulată de 5.500 lei și alte două cu Colegiul „Costache Negruzzi” în valoare totală de 5.700 lei.

Apoi, în 2017, Moldavia Topo-Cad a avut alte zeci de contracte, cele mai mari fiind cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (8.800 lei), Grădinița cu program prelungit nr. 21 (5.300 lei), Registrul Auto Român (trei lucrări cu un total de 3.480 lei), comuna Costuleni (3.000 lei), comuna Săucești (2.200 lei), Huruiești (2.100 lei). Ca o paranteză, Costel Alexe, aflat acum la al doilea mandat de deputat, a fost anterior, în 2012, director al Oficiului de Cadastru din Iași.

Sediu social acasă la fin

Acestea sunt afacerile familiei Alexe. Dar în familia mare a deputatului intră și frații Panainte care provin tot din județul Vrancea ca și Alexe. Astfel, Ionel Panainte este cel mai bun prieten al deputatului, colegi de școală și de facultate. De fapt, Alexe este și nașul de cununie al lui Ionel cu Anca Elena Panainte.

Acești doi Panainte, soț și soție, au o casă în sat Pietrărie, comuna Bârnova. În respectiva locuință își are sediul social și Corporex, firma Ralucăi Alexe, adică a nașei celor doi. „Știți cum e, te roagă cineva apropiat, un prieten sau nașul cum e cazul de față și îl ajuți cu sediul social”, a spus Ionel Panainte.

 

Proiect de pensiune cu bani UE

Firma Ralucăi Alexe, Corporex, a depus în 2015 la Primăria Bârnova un studiu de fezabilitate pentru ridicarea unei pensiuni pe strada Mitropolit Anastasie Crimca din comună. În 2017, tot un studiu de fezabilitate pentru pensiune agroturistică și fix pe aceeași stradă, la numărul 8, a fost depus de Anima Green SRL.

Dar această firmă abia fusese înființată și-l are unic acționar pe Ionel Panainte, finul deputatului. Firma are sediul social tot acasă la Panainte, acolo unde e și Corporex. „Nu vă contrazic că ar fi aceste proiecte de pensiune, dar nu au legătură. Nu pot vorbi în numele familiei nașului meu, dar în cazul meu este doar o idee. Pe care tot o discut cu soția mea. Ne gândim profund la ea. Dar suntem doar niște bugetari care ne drămuim banii”, a declarat Ionel Panainte.

Surse oficiale susțin că a fost un singur proiect al familiilor Alexe și Panainte pentru construirea unei pensiuni cu fonduri europene. Nu au obținut însă finanțare și acum caută variante alternative.

 

Angajat la Cadastru
Ionel Panainte lucrează la stat. Este registrator la Oficiul de Cadastru, instituție pe care nașul său a condus-o acum șase ani. Iar Anca Elena Panainte este educatoare la o grădiniță cu program prelungit.

Dar fina lui Alexe are și o mică afacere proprie: un loc de joacă, Strumphy Family, amenajat în jumătate din Punctul Termic 6 Socola, pe Aleea Rozelor 34.

Și această firmă își are sediul social tot în locuința familiei Panainte din Bârnova, la un loc cu Anima Green și Corporex. Despre locuința din Bârnova, Ionel Panainte a afirmat că e făcută prin credit și că plătește rate lunare de 1.500 lei.


În plus, în 2016, la alegerile locale, Ionel Panainte și-a încercat norocul și în alegeri. A candidat pe listele PNL pentru o poziție de consilier local la Bârnova. „N-am intrat în CL. Am rămas membru necotizant la filiala din comună”, a precizat el.

Patru case pe coama dealului

Terenul pe care urma să fie construită pensiunea cu fonduri europene este parte a unei parcele mai mari, de peste 10.000 metri pătrați. În față, la stradă, ar fi trebui să fie pensiunea, iar sus, pe coama dealului, patru case. Acestea au și fost realizate de Aurel Radu Panainte și Lenuța Panainte fratele, respectiv cumnata lui Ionel Panainte.

Aceiași doi, Aurel Radu Panainte și Lenuța Panainte, au mai obținut autorizații de construire a două case în municipiul Iași, în 2014. Lenuța Panainte are o firmă, Eni One Construct, care are sediul într-un apartament pe strada Simionescu, unde a locuit o perioadă și Costel Alexe.

După cum bine știți, calitatea de deputat este incompatibilă cu activități de natură economică, fapt pentru care încă de la începutul mandatului trecut am renunțat la orice formă de asociere. Neavând vreo calitate în firmele pomenite, nu vă pot da detalii referitor la activitățile desfășurate sau la implicarea părților în diferite asocieri sau proiecte. Asigurându-vă de buna credință și transparență, vă stau la dispoziție cu orice clarificări referitoare la activitatea mea.”

Costel Alexe, deputat PNL Iași și președinte al filialei județene

Familia Alexe, trei apartamente în Iași
În cea mai recentă declarație de avere a deputatului Costel Alexe, datată 13 iunie 2017, acesta a trecut patru suprafețe de teren. Două agricole cu o suprafață însumată de 3.000 mp, unul forestier de 5.000 mp și 500 mp intravilan concesiune.

Costel și Raluca Alexe dețin trei apartamente în Iași - de 70 mp, 101 mp și 71 mp, cumpărate în 2009, 2013 și 2014. Familia mai declară un Opel Vectra fabricat în 2002, dar și două credite din care mai au de restituit aproximativ 90.000 de euro.

Costel Alexe a notat un venit anual de 64.812 încasat de la Camera Deputaților, în timp ce Raluca doar 10.000 de lei ca manager al propriei firme. Se mai adaugă alocațiile celor doi băieți și o indemnizație de creștere copil.

Liberalii care au rezistat la stat

Ca lider ales anul trecut al organizației județene a PNL Iași, Costel Alexe este perceput ca un bun negociator, un politician care menține permanent legătura cu eșaloanele doi și trei, dar mai ales cu primarii din mediul rural. În plus, Alexe își cultivă oamenii plasați în instituții cheie ale statului. Deși partidul se află în Opoziție atât la nivel central cât și local, PNL și Alexe au oameni în funcții de conducere în deconcentrate, dar și sinecuri la nivelul societăților Primăriei.

 

Lista supraviețuitorilor
 Astfel, Sorin Avram a reușit să supraviețuiască coaliției PSD-ALDE, dar a fost nevoit să facă un pas în spate. Din funcția de director general la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad la cea de director tehnic în aceeași structură.

 

 La Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale există un contingent liberal: Liviu Bulgaru (e și consilier județean), Anghel Ficu (aflat în concediu de creștere a copilului), Sorin Minciună și Constantin Dolachi (acesta a fost și trezorier al PNL, dar și salariat în proiectul cu fonduri europene numit generic „Operațiunea Vipera”).

 

 Din garnitura de directori PNL în administrația PSD mai fac parte: Robert Dâncă, managerul maternității Cuza Vodă, Radu Terinte, managerul spitalului Sf. Maria, Narcis Cătălin Tăbăcaru, șeful Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (e finul lui Alexe și a trecut recent la ALDE), Adrian Căliman, consilier Casa de Cultură a Studenților, Sorin Flutur, consilier județean și consilier al directorul CFR Iași.

 

 Deși aflată în disidență față de actuala conducere a PNL Iași, mai există o grupare cu liberali plantați în poziții strategice: Marius Dangă, director adjunct la Asociația Euronest, Daniel Juravle, membru în Consiliul de Administrație al Salubris, Călin Rusu, membru CA la Citadin.

 

 Corporex, firma Ralucăi Alexe, a fost înființată în 2013. Principalul obiect de activitate este consultanța, profitul net adunat între 2013 – 2016 fiind de aproximativ 90.000 lei

 

 

Asociații controlate de liberali care au primit bani de la Primărie, Consiliul Județean și Direcția de Tineret

-
Ascis (Asociația Studenților Chimiști Ieșeni): Președintele asociației e Marius Minea, care este și consilier județean PNL, președinte al organizației județene de tineret a liberalilor, angajat ApaVital)
- 32.880 lei în 2017 de la Primărie (26.07.2017). Proiect: GFest
- 30.405 lei în 2016 de la Primărie (6.07.2016). Proiect: Gfest

- 25.000 lei în 2016 de la Consiliul Județean (contract din 16.06.2016). Proiect: Youth Fest

-
Asociația Moldavia (Adi Căliman, consilier Casa Studenților)
- 27.114 lei în 2017 de la Primărie (25.07.2017). Proiect: Rock în Iași Indoor
- 6.000 lei în 2017 de la DJTS. Proiect: Sunt tânăr, mă implic!

-
Asociația Tinerilor Ieșeni (apropiată de Alexe, el însuși a activat aici)
- 6.100 de lei în 2017 de la DJTS. Proiect: Lucrătorul de Tineret Ieșean

 

 

Un grup de 17 persoane s-au dus în instanţă după ce au aflat că în apropierea caselor lor vor fi ridicate două blocuri n Imobilele proiectate nu sunt mari, dar vor fi construite pe un deal şi oamenilor le e frică să nu se ducă la vale n În plus, reţeaua de utilităţi nu ar face faţă noilor necesităţi.

 

Proiectul de pe Aleea Petre Buzatov are două blocuri P plus 2, cu un total de 16 apartamente: 8 în fiecare. Dar, spun proprietarii caselor, când vor apărea, se vor muta aici 16 familii, fiecare cu maşină, cu un anumit consum la utilităţi. „Nu facem faţă la aşa ceva, am plătit prea mult ca să locuim aici. Am vrut să avem linişte, de aceea am fugit din oraş, pe bani grei”, spun cei care au case în zonă. Şi nu vor să cedeze nici un pas. Au cerut anularea în instanţă a hotărârii de Consiliu Local prin care este aprobat Planul Uubanistic Zonal (PUZ) pentru cele două blocuri.

 

Opoziţie totală

Oamenii sunt păţiţi şi se opun acum fără să mai aştepte alte detalii. PUZ-ul este pentru două blocuri de mici dimensiuni, cu un regim de înălţime de P plus 2, care ar urma să apară pe o suprafaţă de 1.400 mp de teren. Numai că proprietarii caselor din jur nu au mai aşteptat să vadă ce spun actele ce urmează a fi întocmite de Serviciul Urbanism de la Primăria Iaşi. Au făcut contestaţie la Tribunal imediat cum au văzut PUZ-ul aprobat de Consiliul Local Iaşi. Familiile Coşuleanu, Dănilă, Duhnea, Grosu, Eţcu, Nacu, Nacu, Macovei, Pârţac, Samson, Stoica, în total 17 persoane de pe Aleea Petre Buzatov, s-au răsculat împotriva propriilor vecini, Adela şi Gheorghe Scripcaru. Despre care spun toţi, acum, că au vrut să-i păcălească.

 

Antecedentele dor

Ei au semnat o contestaţie prin care cer anularea Hotărării de Consiliu Local, avocat fiindu-le Valentin Secrieriu. În document, oamenii spun că „am ales să ne vindem proprietăţile din oraş şi să realizăm credite bancare substanţiale pentru a ne muta într-o zonă liniştită, mai puţin poluată, mai sigură pentru noi şi copiii noştri, însă speranţele şi investiţia noastră se năruiesc, în contextul în care în imediata apropiere a proprietăţilor noastre urmează a fi edificate locuinţe colective, de fapt nişte blocuri de locuinţe mai mici”, spun proprietarii din zonă. Aceştia acuză că „povestea” imobiliară a Iaşului i-a convins de faptul că nu trebuie să accepte blocuri între case.

 

Deal care alunecă

Proprietarii caselor spun că dealul poate aluneca din cauza presiunii suplimentare. „Aceste locuinţe individuale sunt de fapt construcţii destul de mari, cu 16 apartamente în cazul nostru, care ar putea prezenta un risc major pentru alunecările de teren din zonă, având în vedere panta accentuată a versantului unde urmează să fie amplasate, iar accesul auto este destul de dificil, nefiind adaptat la un trafic corespunzător unor blocuri de locuinţe, ci la un număr limitat de proprietăţi”, au scris reclamanţii în acţiune.

 

Scade presiunea în reţele

Proprietarii caselor mai spun că nu li s-a cerut tuturor acordul şi că zona este, totuşi, exclusiv de case şi nu au ce căuta acolo blocuri. „Am formulat memorii către CL (Consiliul local n.r.), CJ (Consiliul Judeţean n.r.) în lunile iunie şi iulie, anterior votării hotărârii de CL prin care este aprobat PUZ-ul pentru cele două blocuri, dar nu s-a ţinut cont de obiecţiunile noastre”, mai spun proprietarii. Aceştia mai susţin că reţelele de utilităţi ale zonei au fost dimensionate pentru locuinţe individuale şi nu ar face faţă la un consum crescut din cauza unor blocuri.

Din ce ştiu, cât timp va merge procesul, documentele pentru cele două blocuri nu sunt blocate. Se va merge în continuare cu certificatul de urbanism şi cu autorizaţia de construire, nu va ţine cont Primăria Iaşi de acest litigiu”, explică avocatul Valentin Secrieriu.

Cei din familia Scripcariu nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

 

Altă acuzaţie: „Au spus că fac case, nu blocuri”

Unul dintre locuitorii din Bucium care a semnat contestaţia, dar nu vrea să-i fie publicat numele, spune că ceea ce l-a motivat să înceapă demersurile pentru a opri ridicarea celor două blocuri este faptul că proprietarii terenului au făcut declaraţii false. În plus, spune el, blocurile erau, iniţial, prevăzute a fi mult mai mari. „Au dat o declaraţie falsă la Primărie în care au menţionat că au alţi vecini decât cei pe care îi au în realitate la teren. Apoi, au cerut acordul oamenilor de pe stradă să se racordeze la utilităţi, spunând că acestea sunt pentru două case. În realitate, voiau două blocuri. Mai mult, voiau să facă două imobile P plus 3, la 13 m, doar faptul că ne-am opus toţi şi a ieşit scandal a scăzut înălţimea la 10 metri, P plus 2, spune proprietarul uneia dintre casele de pe Aleea Petre Buzatov.

Un caz din seria celor care le-a atras atenţia celor din Bucium: în urmă cu doi ani, pe strada Văscăuţeanu, a apărut acest turn în zonă de case

 

 

 

 

Un grup de 17 persoane s-au dus în instanţă după ce au aflat că în apropierea caselor lor vor fi ridicate două blocuri n Imobilele proiectate nu sunt mari, dar vor fi construite pe un deal şi oamenilor le e frică să nu se ducă la vale n În plus, reţeaua de utilităţi nu ar face faţă noilor necesităţi.

Proiectul de pe Aleea Petre Buzatov are două blocuri P plus 2, cu un total de 16 apartamente: 8 în fiecare. Dar, spun proprietarii caselor, când vor apărea, se vor muta aici 16 familii, fiecare cu maşină, cu un anumit consum la utilităţi. „Nu facem faţă la aşa ceva, am plătit prea mult ca să locuim aici. Am vrut să avem linişte, de aceea am fugit din oraş, pe bani grei”, spun cei care au case în zonă. Şi nu vor să cedeze nici un pas. Au cerut anularea în instanţă a hotărârii de Consiliu Local prin care este aprobat Planul Uubanistic Zonal (PUZ) pentru cele două blocuri.

 

Opoziţie totală

Oamenii sunt păţiţi şi se opun acum fără să mai aştepte alte detalii. PUZ-ul este pentru două blocuri de mici dimensiuni, cu un regim de înălţime de P plus 2, care ar urma să apară pe o suprafaţă de 1.400 mp de teren. Numai că proprietarii caselor din jur nu au mai aşteptat să vadă ce spun actele ce urmează a fi întocmite de Serviciul Urbanism de la Primăria Iaşi. Au făcut contestaţie la Tribunal imediat cum au văzut PUZ-ul aprobat de Consiliul Local Iaşi. Familiile Coşuleanu, Dănilă, Duhnea, Grosu, Eţcu, Nacu, Nacu, Macovei, Pârţac, Samson, Stoica, în total 17 persoane de pe Aleea Petre Buzatov, s-au răsculat împotriva propriilor vecini, Adela şi Gheorghe Scripcaru. Despre care spun toţi, acum, că au vrut să-i păcălească.

 

Antecedentele dor

Ei au semnat o contestaţie prin care cer anularea Hotărării de Consiliu Local, avocat fiindu-le Valentin Secrieriu. În document, oamenii spun că „am ales să ne vindem proprietăţile din oraş şi să realizăm credite bancare substanţiale pentru a ne muta într-o zonă liniştită, mai puţin poluată, mai sigură pentru noi şi copiii noştri, însă speranţele şi investiţia noastră se năruiesc, în contextul în care în imediata apropiere a proprietăţilor noastre urmează a fi edificate locuinţe colective, de fapt nişte blocuri de locuinţe mai mici”, spun proprietarii din zonă. Aceştia acuză că „povestea” imobiliară a Iaşului i-a convins de faptul că nu trebuie să accepte blocuri între case.

 

Deal care alunecă

Proprietarii caselor spun că dealul poate aluneca din cauza presiunii suplimentare. „Aceste locuinţe individuale sunt de fapt construcţii destul de mari, cu 16 apartamente în cazul nostru, care ar putea prezenta un risc major pentru alunecările de teren din zonă, având în vedere panta accentuată a versantului unde urmează să fie amplasate, iar accesul auto este destul de dificil, nefiind adaptat la un trafic corespunzător unor blocuri de locuinţe, ci la un număr limitat de proprietăţi”, au scris reclamanţii în acţiune.

 

Scade presiunea în reţele

Proprietarii caselor mai spun că nu li s-a cerut tuturor acordul şi că zona este, totuşi, exclusiv de case şi nu au ce căuta acolo blocuri. „Am formulat memorii către CL (Consiliul local n.r.), CJ (Consiliul Judeţean n.r.) în lunile iunie şi iulie, anterior votării hotărârii de CL prin care este aprobat PUZ-ul pentru cele două blocuri, dar nu s-a ţinut cont de obiecţiunile noastre”, mai spun proprietarii. Aceştia mai susţin că reţelele de utilităţi ale zonei au fost dimensionate pentru locuinţe individuale şi nu ar face faţă la un consum crescut din cauza unor blocuri.

Din ce ştiu, cât timp va merge procesul, documentele pentru cele două blocuri nu sunt blocate. Se va merge în continuare cu certificatul de urbanism şi cu autorizaţia de construire, nu va ţine cont Primăria Iaşi de acest litigiu”, explică avocatul Valentin Secrieriu.

Cei din familia Scripcariu nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

 

Altă acuzaţie: „Au spus că fac case, nu blocuri”

Unul dintre locuitorii din Bucium care a semnat contestaţia, dar nu vrea să-i fie publicat numele, spune că ceea ce l-a motivat să înceapă demersurile pentru a opri ridicarea celor două blocuri este faptul că proprietarii terenului au făcut declaraţii false. În plus, spune el, blocurile erau, iniţial, prevăzute a fi mult mai mari. „Au dat o declaraţie falsă la Primărie în care au menţionat că au alţi vecini decât cei pe care îi au în realitate la teren. Apoi, au cerut acordul oamenilor de pe stradă să se racordeze la utilităţi, spunând că acestea sunt pentru două case. În realitate, voiau două blocuri. Mai mult, voiau să facă două imobile P plus 3, la 13 m, doar faptul că ne-am opus toţi şi a ieşit scandal a scăzut înălţimea la 10 metri, P plus 2, spune proprietarul uneia dintre casele de pe Aleea Petre Buzatov.

Un caz din seria celor care le-a atras atenţia celor din Bucium: în urmă cu doi ani, pe strada Văscăuţeanu, a apărut acest turn în zonă de case

 

 

 

 

Miercuri, în prima parte a zilei, pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău au fost solicitaţi să intervină pentru lichidarea a două incendii izbucnite în comunele Motoşeni şi Mărgineni, la două locuinţe.

Prima alertă s-a dat dimineaţă, la ora 8.30, când casa unei bătrâne de 82 de ani, din satul Prisaca, comuna Motoşeni, a fost cuprinsă de foc.

Aici au intervenit salvatorii de la Secţia Podu Turcului cu o autospecială, care au stins incendiul după mai bine de două ore, dar casa şi anexele, care se întindeau pe o suprafaţă de circa 80 de mp au fost distruse în totalitate, flăcările degradând şi circa 30 de mp dintr-o anexă vecină. Militarii au stabilit, la final, că totul ar fi pornit de la un scurtcircuit produs la un frigider.

Două case au fost mistuite de foc

În jurul orei 10.30, şi pompierii de la Detaşamentul Bacău au fost anunţaţi că arde o locuinţă din satul Podiş, din comuna Mărgineni. Când au ajuns acolo, imobilul, care aprţinea unui bărbat de 48 de ani, era cuprins de flăcări mari şi exista pericolul să se extindă şi la casa vecină.

Militarii l-au localizat şi au reuşit să lichideze incendiul la 11.45, dar şi aici pagubele au fost însemnate. Focul a distrus acoperişul locuinţei pe o suprafaţă de 100 mp, 50 mp din casă, bunurile din interior şi o anexă, cauza probabilă fiind efectul termic al curentului electric la un conductor electric defect sau neizolat corespunzător.

Sursa: desteptarea.ro

Dezvoltatorii imobiliari din alte oraşe au aflat că la Iaşi se pot obţine autorizaţii avantajoase, nereglementate de PUG, şi cumpără terenuri pentru a da tunuri. E ca şi cum Poliţia dintr-un oraş nu ar avea legi care să-i pedepsească pe hoţi şi ucigaşi. Lipsa unui Plan Urbanistic General este în interesul dezvoltatorilor imobiliari, autorizaţiile dându-se pentru fiecare proiect în parte, fără a exista o perspectivă. Astfel apar blocuri între case şi se cer etaje în plus după ce a fost eliberată autorizaţia de construcţie. La Brașov și Cluj, care au PUG-uri noi, autorizațiile se dau în 20 de zile: regulile sunt clare pentru toți.

 

Faţă de alte oraşe de dimensiune asemănătoare din ţară, la Iaşi se lucrează de ani de zile fără „Biblia urbaniştilor” – Planul Urbanistic General - PUG. Cei care au de construit sunt mereu şi mereu trimişi să facă PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale), proceduri greoaie, cu durată mare şi cheltuieli suplimentare, cu avize de aşteptat de la firme şi alte instituţii. Ca de obicei, răspunsul Primăriei este că se lucrează la PUG şi că documentul va fi gata cât de curând. Cel mai recent termen avansat pentru terminarea acestui plan fusese vara anului 2017, dar termenul a trecut şi acum nu se mai ştie.

 

Dezvoltatorii imobiliari din alte oraşe au aflat că la Iaşi se pot obţine autorizaţii avantajoase, nereglementate de PUG, şi cumpără terenuri pentru a da tunuri. E ca şi cum Poliţia dintr-un oraş nu ar avea legi care să-i pedepsească pe hoţi şi ucigaşi. Lipsa unui Plan Urbanistic General este în interesul dezvoltatorilor imobiliari, autorizaţiile dându-se pentru fiecare proiect în parte, fără a exista o perspectivă. Astfel apar blocuri între case şi se cer etaje în plus după ce a fost eliberată autorizaţia de construcţie. La Brașov și Cluj, care au PUG-uri noi, autorizațiile se dau în 20 de zile: regulile sunt clare pentru toți.

 

Faţă de alte oraşe de dimensiune asemănătoare din ţară, la Iaşi se lucrează de ani de zile fără „Biblia urbaniştilor” – Planul Urbanistic General - PUG. Cei care au de construit sunt mereu şi mereu trimişi să facă PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale), proceduri greoaie, cu durată mare şi cheltuieli suplimentare, cu avize de aşteptat de la firme şi alte instituţii. Ca de obicei, răspunsul Primăriei este că se lucrează la PUG şi că documentul va fi gata cât de curând. Cel mai recent termen avansat pentru terminarea acestui plan fusese vara anului 2017, dar termenul a trecut şi acum nu se mai ştie.

 

O familie de romi din oraşul vasluian Negreşti a instaurat teroare printre locuitorii unui cartier din oraş, vizate fiind familiile cu persoane în vârstă.

 

Localnicii se plâng că de mai mulţi ani, romii din clanul Cincileanu „fac legea” pe strada Alexandru Ioan Cuza, care străbate un cartier de case din oraş. Romii sunt acuzaţi că fură din gospodăriile oamenilor, cerşesc ajutoare, iar dacă sunt refuzaţi ameninţă cu acte de violenţă sau că le dau foc la case proprietarilor.

 

Polițiștii sunt pe urmele unei grupări de femei hoațe care umblă din casă în casă în căutarea de bani și bijuterii. Până acum, au fost sesizate furturi de pe raza a patru județe, dar autoritățile au informații că au făcut victime și în alte părți ale țării. Șase infractori au fost prinși, dar alții sunt în libertate.

 

Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top