Miercuri, 17 01 2018

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a adresat luni un îndemn la apropiere a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, marcată în Republica Moldova şi România de ziua de naştere a marelui poet Mihai Eminescu, subliniind că limba română ‘are capacitatea de a ne ţine uniţi oriunde ne-am afla în lume’, relatează portalul Deschide.md.

‘Fie ca această Zi a Culturii Naţionale, sărbătorită în egală măsură pe cele două maluri ale Prutului, să fie o zi a bucuriei, toleranţei şi speranţei. În anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri, îmi doresc ca această frumoasă zi să ne apropie şi mai mult pe noi, toţi românii, în înţelegere, solidaritate şi pace!’, a scris Daniel Ioniţă într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

În acest context, ambasadorul român a subliniat aportul imens al ‘poetului nepereche’ la dezvoltarea şi modernizarea limbii române, evocând totodată nume de personalităţi ale culturii române, precum George Enescu, Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Grigore Vieru etc, ‘care au contribuit la înscrierea culturii române în valorosul patrimoniu universal’. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Un oficiu de legătură al NATO urmează să fie inaugurat, astăzi, la Chişinău, după mai multe amânări.

Cu această ocazie în Republica Moldova se va afla secretarul general-adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Rose Gottemoeller.

Oficiul de legătură al NATO – în care va fi angajat doar personal civil, după modelul unor instituţii similare din Rusia, Ucraina şi Georgia – îşi va avea sediul în centrul Chişinăului, într-o clădire în care se află mai multe reprezentanţe ale unor organizaţii internaţionale.

Acordul privind deschiderea acestui oficiu a fost semnat şi ulterior ratificat de Parlamentul de la Chişinău la sfârşitul anului trecut, iar lansarea biroului era anunţată pentru primăvara acestui an, dar a fost amânată de câteva ori, fiind invocate probleme de logistică.

Pe de altă parte, preşedintele prorus Igor Dodon, dar şi Partidul Socialiştilor care îl susţine, au anunţat că nu vor permite deschiderea acestui birou sau îl vor închide după alegerile parlamentare din 2018, pe care ei se arată siguri că le vor câştiga.

 

(Rador/ FOTO publika.md)

Site-ul bizlaw.md, care apare în Republica Moldova, prezintă o sentință incredibilă a Curții de Apel din Chișinău împotriva producătorului mondial de articole sportive Adidas. Compania germană cerea despăgubiri de la o firmă locală care vinde produse contrafăcute inscriptionate însă cu marca identică Adidas. Anterior, în 2015, gigantul mondial mai obținuse confiscarea mărfurilor piratate și amendarea contravențională a aceluiași proprietar din piața centrală a Chișinăului.

De această dată, atât la Judecătorie cât și la Curtea de Apel, judecătorii au respins cererea Adidas International Marketing B.V., considerând că nu există dovezi că firma germană ar fi suportat pagube de pe urma contrafacerii, precum și faptul că nu există temeiuri care să determine concluzia că produsele piratate, inscriptionate identic Adidas, ar incălca drepturile exclusive ale companiei germane pe teritoriul Republicii Moldova.

Altfel spus, legislația internatională în domeniul protejării mărcilor nu este recunoscută în Republica Moldova. 

Iată, mai jos, integral știrea originală:

„Compania The Adidas International Marketing B.V. a acționat în judecată proprietara unui butic din piața centrală, pe motiv că vindea produse inscripționate cu semnele identice cu mărcile companiei. Prin urmare Adidas consideră că i-au fost încălcate drepturile exclusive și solicită interzicerea folosirii neautorizată a mărfurilor. La fel, a cerut ca pârâta să distrugă toate produsele și să-i achite despăgubiri morale în mărime de 110 mii lei, inclusiv onorariul achitat avocatului în valoare de 25 de mii de lei.

În motivare se mai spune că pârâta, care deține un butic amplasat în piaţa centrală, a organizat comerţul cu amănuntul a articolelor de îmbrăcăminte sport care poartă mărcile companiei reclamante, fără a avea vreun contract de distribuţie cu produsele ce poartă mărcile Adidas. La fel, se mai spune că proprietara buticului nu este la prima abatere de acest fel. În 2015, a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 97 Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 2.000 lei. Mărfurile ridicate în cadrul controlului au fost supuse confiscării speciale. În dosarul respectiv, a recunoscut că vinde produse contrafăcute ce poartă marca Adidas, precum şi a recunoscut vina.

Totuși, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, acțiunea înaintată de The Adidas International Marketing B.V. a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva hotărârii instanței de fond, a fost depus apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei decizii prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

Nici la Apel norocul nu a fost de partea Adidas. Instanța a respins apelul ca neîntemeiat și a menținut decizia instanței de fond. Judecătorii au precizat că nu există nici o probă care ar demonstra că întreprinderea reclamantă a suportat careva pagube(venit ratat). La fel, instanța de apel consideră că nu au au fost stabilite nici unul din temeiurile expres prevăzute de lege care ar determina concluzia instanței referitoare la faptul că produsele inscripţionate cu semnele identice cu mărcile companiei The adidas International Marketing B.V., comercializate în buticul amplasat în piaţa centrală, încalcă drepturile exclusive ale companiei Adidas asupra mărcilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

Hotârârea este definitivă, cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie.”

La Chişinău, rata de participare la referendumul pentru revocarea primarului liberal, Dorin Chirtoacă, este foarte redusă.

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, pâna la ora 12:00 la urne s-au prezentat cu puţin sub 7% dintre alegători.

Referendumul, o premieră în Republica Moldova, a fost convocat la iniţiativa Partidului Socialiştilor şi a altor două formaţiuni de stânga.

Primarul Dorin Chirtoacă este în prezent suspendat din funcţie fiind cercetat într-un dosar de corupţie.

Pentru a fi validată consultarea populară, trebuie să-şi exprime opinia o treime din cele peste 650.000 de persoane cu drept de vot. (Rador/ FOTO unimedia.info)

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa efectuează cercetări cu privire la doi cetăţeni turci care au prezentat la controlul de frontieră două cărţi de identitate cu însemnele autorităţilor din Luxemburg false.

 

În data de 29 octombrie a.c., în jurul orei 16.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa - I.T.P.F. Iași s-au prezentat, pentru efectuarea formalităţilor de control pentru trecerea frontierei, doi cetăţeni turci, în vârstă de 20 şi 15 ani, care au prezentat pe lângă pasapoartele personale două cărţi de identitate cu însemnele autorităţilor din Luxemburg.

 

Polițistii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Huși au depistat în zona de responsabilitate doi turci care au încercat să intre ilegal, pe jos, prin Punctul de Trecere a Frontierei Albița, în România, deoarece îşi doreau să viziteze municipiul Iaşi dar nu posedau vize.

 

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa au descoperit două cărți de identitate false, pe care doi bărbați din Republica Moldova le-au procurat, în schimbul a diverse sume de bani, cu scopul de a-şi găsi mai uşor locuri de muncă în Germania.

 

PNL Iași a participat, printr-o delegație, la vizita președintelui PNL, Ludovic Orban, în Republica Moldova în zilele de 22-23 septembrie a.c.. Această vizită continuă astfel colaborarea și susținerea PNL Iași oferită organizației PNL – Republica Moldova, cât și dezvoltarea unor contacte cu partidele opoziției parlamentare și extra-parlamentare.

 

Alături de președintele PNL, din delegația PNL Iași au făcut parte președintele organizației județene, deputatul Costel Alexe, prim-vicepreședintele Alexandru Muraru, consilierii județeni Sorin Afloarei și Liviu Brătescu, primarul comunei Plugari, Paul Mursa, precum și Sorin Hârjoi, membru al biroului politic județean.

Pagina 1 din 5

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top