Preşedintele Klaus Iohannis a dat undă verde, vineri, remanierii cerute de premierul Viorica Dăncilă, cu o singură excepţie: Titus Corlăţean - personaj implicat în dezastrul de la votul din diaspora din 2014 - nu va ocupa funcţia de vicepremier.

Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a fost achitat, joi, de Curtea de Apel Constanţa în dosarul în care este acuzat că ar fi obţinut ilegal fonduri europene. Decizia nu este definitivă.

Liderul filialei ieşene a PMP, deputatul Petru Movilă, a declarat, duminică, în cadrul unei conferinţe de presă, că până pe 10 mai se va anunţa câştigătorul selecţiei de oferte pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate pentru tronsonul Târgu Mureş - Târgu Neamţ.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 21 martie, e fatală: CET SA, firmă declarată falimentară, este deținătoarea de drept a celei mai mari părți din sistemul de termoficare al orașului: cazane, instalații, clădiri, rețea de distribuție. Sistemul centralizat de termoficare se află acum în mâinile lichidatorului CET, Corneliu Mititelu. CET are datorii de 603 milioane de lei, bunurile rămase sunt evaluate la 200 milioane de lei, iar legea obligă la vânzarea bunurilor și virarea banilor către creditori. Mititelu poate lăsa 25.000 de apartamente și zeci de școli și instituții publice fără agent termic. Consecințele sunt mult mai grave: trebuie înapoiate finanțările europene de peste 50 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termoficare, pentru că acesta nu mai aparține orașului. Alte zeci de milioane de euro trebuie achitate către Ministerul Dezvoltării și BERD, tot pentru finanțările din anii anteriori. Și Veolia, operatorul serviciului de termoficare, poate cere daune de milioane de euro, pentru că i s-a garantat un contract pe 20 de ani. Deși știe de această situație limită, primarul Mihai Chirica n-a făcut niciun anunț public și n-a răspuns întrebărilor puse de REPORTER.

Sentință de coșmar. Primăria a pierdut, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), un proces de o importanță capitală: centralele CET I și CET II împreună cu instalațiile aferente rămân în proprietatea unei societăți aflate în faliment, CET SA Iași. Scenariile în urma pierderii acestui proces sunt de-a dreptul apocaliptice pentru Primărie.


Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 21 martie, e fatală: CET SA, firmă declarată falimentară, este deținătoarea de drept a celei mai mari părți din sistemul de termoficare al orașului: cazane, instalații, clădiri, rețea de distribuție. Sistemul centralizat de termoficare se află acum în mâinile lichidatorului CET, Corneliu Mititelu. CET are datorii de 603 milioane de lei, bunurile rămase sunt evaluate la 200 milioane de lei, iar legea obligă la vânzarea bunurilor și virarea banilor către creditori. Mititelu poate lăsa 25.000 de apartamente și zeci de școli și instituții publice fără agent termic. Consecințele sunt mult mai grave: trebuie înapoiate finanțările europene de peste 50 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termoficare, pentru că acesta nu mai aparține orașului. Alte zeci de milioane de euro trebuie achitate către Ministerul Dezvoltării și BERD, tot pentru finanțările din anii anteriori. Și Veolia, operatorul serviciului de termoficare, poate cere daune de milioane de euro, pentru că i s-a garantat un contract pe 20 de ani. Deși știe de această situație limită, primarul Mihai Chirica n-a făcut niciun anunț public și n-a răspuns întrebărilor puse de REPORTER.

Sentință de coșmar. Primăria a pierdut, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), un proces de o importanță capitală: centralele CET I și CET II împreună cu instalațiile aferente rămân în proprietatea unei societăți aflate în faliment, CET SA Iași. Scenariile în urma pierderii acestui proces sunt de-a dreptul apocaliptice pentru Primărie.


Două companii din domeniul energiei și-au propus să instaleze 19 unități de încărcare a vehiculelor electrice. Acestea urmând să fie amplasate pe o rută rutieră între Iași și Târgu Mureș. Numărul stațiilor a ajuns deocamdată la cinci.

Spre Alexandria și Craiova se construiesc drumuri de mare viteză cu fonduri europene din actualul exercițiu bugetar european, 2014-2020, iar moldovenii sunt iarăși umiliți pentru că șeful administrației ieșene, Maricel Popa, face doar figurație la București și acceptă toate mizeriile doar pentru a-și păstra funcția și privilegiile!

Parlamentul European a adoptat joi raportul privind Protecţia bugetului UE în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 abţineri.

Staful Camerei de Comerț și Industrie a municipiului București a fost trimisă în judecată pentru fapte de corupție privind utilizarea de fonduri europene. Inculpații sunt Sorin Petre Dimitru, președintele CCIB, Gabriel Dan Mihuț , directorul general al CCIB și Laurenția Vasilescu, director economic al instituției amintite. Mai exact, este vorba despre 27 de proiecte, cu finanțare europeană. Dimitru, Mihuț și Vasilescu sunt acuzați că au dispus utilizarea banilor destinați derulării proiectelor în alte scopuri decât cele declarate.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarele: “Începând cu anul 2009, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanțate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013.
În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în perioada 2010-2012, în contextul implementării a patru dintre acestea, inculpații Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (C.C.I.B.), Dimitriu Sorin-Petre, Mihuț Gabriel-Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenția, au schimbat, fără respectarea dispozițiilor legale, destinația fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinații ce nu erau aferente proiectelor, în funcție de anumite necesități ale C.C.I.B.
Astfel, suma totală de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanțare ale celor patru proiecte în contul curent al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București și a fost utilizată pentru: plata unor obligații către bugetul de stat, plăți către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum și pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte.
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a restituit suma de 1.982.617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizați în alte destinații decât cele prevăzute în proiect.
Ministerul Educației Naționale s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.015.918 lei. 
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asupra unui imobil ce aparține Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București”.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză. 


Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a publicat miercuri un grafic al modului cum au accesat țările UE banii europeni pentru combaterea șomajului tinerilor, care arată că România este pe ultima poziție, cu un procent minuscul, în condițiile în care țara de pe penultimul loc, Grecia, are un procent ce se apropie de 50%.

"Aveți mai jos situația implementării programului destinat combaterii șomajului în rândul tinerilor între între 18 și 25 de ani, din toate statele Uniunii Europene, tabel ce poate fi consultat pe site-ul Comisiei Europene", scrie Crețu pe Facebook. 

Sumele destinate acestui program lansat în 2015 puteau fi accesate până în 30 iunie 2018, precizează înaltul oficial european.  "Vă doresc tuturor o zi bună", încheie Corina Crețu. 


Pagina 1 din 11

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top