Duminica, 19 08 2018
Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

10% investiţii în tehnologia de informaţii înseamnă o creştere de 1% a ratei obezităţii. Calculatoarele, telefoanele şi mâncarea fast-food sunt factori care îi „momesc” pe copii să nu mai facă mişcare şi să devină graşi. Contează mult şi felul în care părinţii (nu) se implică în dieta copilului. Un băieţel din Iaşi a ajuns la 105 kilograme pentru că nu accepta să mânânce decât de la fast-food.

Obezitatea şi toate riscurile pe care le implică aceasta reprezintă o problemă din ce în ce mai mare pentru copiiu şi tinerii din ziua de astăzi. Locul jocurilor în jurul blocului sau pe terenul de sport a fost luat de calculator şi alte gadgeturi, care îi ţin în casă. În plus, alimentaţia este bogată în carbohidraţi, iar fructele au dispărut din meniu. Preparatorul fizic Cezar Honceriu şi nutriţionistul Adina Rusu fac o analiză a principalelor cauze care au dus la creşterea numărului de copii şi tineri obezi.

10% investiţii în tehnologia de informaţii înseamnă o creştere de 1% a ratei obezităţii. Calculatoarele, telefoanele şi mâncarea fast-food sunt factori care îi „momesc” pe copii să nu mai facă mişcare şi să devină graşi. Contează mult şi felul în care părinţii (nu) se implică în dieta copilului. Un băieţel din Iaşi a ajuns la 105 kilograme pentru că nu accepta să mânânce decât de la fast-food.

Obezitatea şi toate riscurile pe care le implică aceasta reprezintă o problemă din ce în ce mai mare pentru copiiu şi tinerii din ziua de astăzi. Locul jocurilor în jurul blocului sau pe terenul de sport a fost luat de calculator şi alte gadgeturi, care îi ţin în casă. În plus, alimentaţia este bogată în carbohidraţi, iar fructele au dispărut din meniu. Preparatorul fizic Cezar Honceriu şi nutriţionistul Adina Rusu fac o analiză a principalelor cauze care au dus la creşterea numărului de copii şi tineri obezi.

Colegiul Naţional a ocupat în acest an locul doi pe ţară după numărul decariştilor de la Bacalaureat - 5, fiind întrecut doar de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti – 9. În judeţul Iaşi este o competiţie strânsă între Naţional şi „Racoviţă”, atât ca număr de zecişti şi medii între 9 şi 10, cât şi ca nivel al mediei minime. În schimb, la Bacalaureat, după sesiunea abia încheiată, Naţionalul e câştigător detaşat, cel puţin anul acesta.


Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul sunt două dintre cele mai tari examene ale vieţii de şcolar din România. În fiecare vară, după aceste teste, jurnaliştii fac un top al liceelor, de regulă în funcţie de media de admitere într-a IX-a sau de numărul zeciştilor de la Bac. Totuşi, poate la fel de important, este un top al prestaţiei elevilor din licee. De exemplu, media finală la Evaluare a celor ce au studiat în clasele V-VIII la licee, cu accent pe mediile mici. Similar, care au fost cele mai mici note la Bacalaureat în aşa numite „licee bune”. Adică, până la urmă, ce contează mai mult, numărul decariştilor sau numărul celor care au promovat examenele cu media peste 5 la Evaluare şi 6 la Bacalaureat?

Colegiul Naţional a ocupat în acest an locul doi pe ţară după numărul decariştilor de la Bacalaureat - 5, fiind întrecut doar de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti – 9. În judeţul Iaşi este o competiţie strânsă între Naţional şi „Racoviţă”, atât ca număr de zecişti şi medii între 9 şi 10, cât şi ca nivel al mediei minime. În schimb, la Bacalaureat, după sesiunea abia încheiată, Naţionalul e câştigător detaşat, cel puţin anul acesta.


Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul sunt două dintre cele mai tari examene ale vieţii de şcolar din România. În fiecare vară, după aceste teste, jurnaliştii fac un top al liceelor, de regulă în funcţie de media de admitere într-a IX-a sau de numărul zeciştilor de la Bac. Totuşi, poate la fel de important, este un top al prestaţiei elevilor din licee. De exemplu, media finală la Evaluare a celor ce au studiat în clasele V-VIII la licee, cu accent pe mediile mici. Similar, care au fost cele mai mici note la Bacalaureat în aşa numite „licee bune”. Adică, până la urmă, ce contează mai mult, numărul decariştilor sau numărul celor care au promovat examenele cu media peste 5 la Evaluare şi 6 la Bacalaureat?

Programul „Iași – orașul viitorului tău!”, demarat de compania IULIUS cu scopul de a promova orașul la nivel regional ca centru educațional, al oportunităților în carieră și al posibilităților de petrecere a timpului liber continuă și în vacanță, cu evenimente captivante pentru elevi. O acțiune desfășurată recent le-a oferit liceenilor din diferite zone ale țării prilejul de a descoperi cum este să lucrezi și să îți petreci timpul în ansamblul Palas.
Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Peste 500.000 de euro profit din vânzarea de haine pe care vesticii nu le mai plac. Iau locul farmaciilor şi sucursalelor de bănci în zonele centrale din Iaşi. Sunt firmele care administrează outlet-uri – afaceri cu haine „de firmă”, dar care nu mai sunt la modă în ţările din Vest. Aceeaşi firmă deschide magazin la o distanţă de câteva sute de metri de altul, tot al ei.

 

Dorinţa ieşenilor de a-şi cumpăra produse de „firmă“ la preţuri sub cele practicate de reprezentanţe a dus la o explozie a afacerilor cu magazine de tip outlet. Astfel, pe Bulevardul Ştefan cel Mare, care în curând va deveni în totalitate pietonal, au fost deschise mai multe magazine de acest tip. Concurenţa pentru un loc cât mai bun este foarte mare, astfel că s-a ajuns la plata unor chirii de mii de euro pentru un astfel de spaţiu. Bătălia pe piaţa Iaşului se dă între Vogue Outlet şi Cream Outlet.

Pagina 1 din 131

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top