Vineri, 28 04 2017

Iulian Mofteescu

Clădire pe aproape tot terenul într-o zonă supraaglomerată. Vecinii spun că proprietarul face bloc, acesta neagă. În autorizație, o clădire din zona Podu de Piatră ar trebui să aibă un procent de ocupare a terenului de 39%. Măsurătorile din teren arată că cifra trece de 60%. Vecinii spun că investitorul s-a lăudat că face un P+3 și-l scoate la vânzare. Poliția Locală: „Vom verifica și, dacă sunt depășiri, sistăm lucrările”. Până la verificările Poliției, vecinii s-au dus deja la Parchet.

 

În 2015, Valerica Bența, profesoară de matematică de la Colegiul Național, a obținut o autorizație de construcție pe un mic teren de 170 mp de pe strada Perju, de lângă Kaufland Podu de Piatră. Inițial, profesoara a dorit să-și facă acolo casă. A vândut apoi terenul, cu tot cu autorizație, lui Gabriel Bașag, un ieșean cu mici proiecte imobiliare la activ. Până acum câteva luni, nu s-a întâmplat nimic cu terenul, dar, de când a dat căldura, lucrurile au luat-o razna. Pe strada Perju este scandal de dimineață până seara, pentru că, spun vecinii, clădirea lui Gabriel Bașag este prea mare. „Își face bloc cu trei etaje aici, nu casă. Așa s-a lăudat la oameni”, spun vecinii de pe stradă. Gabriel Bașag neagă, dar un lucru este cert: amprenta la sol a clădirii sale nu respectă detaliile din autorizație.

 

Clădire pe aproape tot terenul într-o zonă supraaglomerată. Vecinii spun că proprietarul face bloc, acesta neagă. În autorizație, o clădire din zona Podu de Piatră ar trebui să aibă un procent de ocupare a terenului de 39%. Măsurătorile din teren arată că cifra trece de 60%. Vecinii spun că investitorul s-a lăudat că face un P+3 și-l scoate la vânzare. Poliția Locală: „Vom verifica și, dacă sunt depășiri, sistăm lucrările”. Până la verificările Poliției, vecinii s-au dus deja la Parchet.

 

În 2015, Valerica Bența, profesoară de matematică de la Colegiul Național, a obținut o autorizație de construcție pe un mic teren de 170 mp de pe strada Perju, de lângă Kaufland Podu de Piatră. Inițial, profesoara a dorit să-și facă acolo casă. A vândut apoi terenul, cu tot cu autorizație, lui Gabriel Bașag, un ieșean cu mici proiecte imobiliare la activ. Până acum câteva luni, nu s-a întâmplat nimic cu terenul, dar, de când a dat căldura, lucrurile au luat-o razna. Pe strada Perju este scandal de dimineață până seara, pentru că, spun vecinii, clădirea lui Gabriel Bașag este prea mare. „Își face bloc cu trei etaje aici, nu casă. Așa s-a lăudat la oameni”, spun vecinii de pe stradă. Gabriel Bașag neagă, dar un lucru este cert: amprenta la sol a clădirii sale nu respectă detaliile din autorizație.

 

Seria infractorilor periculoși care ne fac de râs în Occident este continuată acum de un ieșean: polițistul care l-a anchetat a spus despre el că este un „prădător calculat”. Florin Moraru, zis Muzicuță, are 26 de ani și a plecat în Anglia după ce, în septembrie 2016, a ieșit din pușcărie. Fusese condamnat pentru că făcea parte dintr-o rețea de tâlhari care smulgea lănțișoare de la femei din municipiul Iași. În noaptea de Anul Nou, la 11 zile de la venirea în Anglia, a snopit în bătaie o tânără și a violat-o. A fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare. Un parlamentar britanic, chestionat asupra acestui caz, care a făcut mare vâlvă în Regat, a cerut ca persoanele eliberate din pușcării să nu mai aibă dreptul a intra în Anglia. Mama lui Florin Moraru spune că acesta i-a făcut viața un coșmar.

 

Părinții se rușinează să discute despre ce a făcut fiul lor în Anglia; fratele lucrează la un restaurant din Iași și se ferește să se afle la serviciu că Florin tocmai a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru viol.

Seria infractorilor periculoși care ne fac de râs în Occident este continuată acum de un ieșean: polițistul care l-a anchetat a spus despre el că este un „prădător calculat”. Florin Moraru, zis Muzicuță, are 26 de ani și a plecat în Anglia după ce, în septembrie 2016, a ieșit din pușcărie. Fusese condamnat pentru că făcea parte dintr-o rețea de tâlhari care smulgea lănțișoare de la femei din municipiul Iași. În noaptea de Anul Nou, la 11 zile de la venirea în Anglia, a snopit în bătaie o tânără și a violat-o. A fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare. Un parlamentar britanic, chestionat asupra acestui caz, care a făcut mare vâlvă în Regat, a cerut ca persoanele eliberate din pușcării să nu mai aibă dreptul a intra în Anglia. Mama lui Florin Moraru spune că acesta i-a făcut viața un coșmar.

 

Părinții se rușinează să discute despre ce a făcut fiul lor în Anglia; fratele lucrează la un restaurant din Iași și se ferește să se afle la serviciu că Florin tocmai a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru viol.

Blocajele pe cele patru mari poduri din Iași vor dispărea. Șeful de proiect e viceprimarul Radu Botez. Pasarelele vor fi cu sens unic, pe cele două maluri. Acestea vor trece peste podurile Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie, paralel cu Bahluiul. Axele Nord-Sud, Est-Vest nu se vor mai intersecta. Cele două splaiuri vor deveni șosele de mare viteză. Cel mai important: pasarelele sunt ieftine, 10 milioane de euro în total. Anul viitor cică ar începe prima, în Podu Roș. Hai să vedem!

 

Iașul are nevoie urgentă de pasarele, iar șefii administrației locale au, în sfârșit, o idee demnă de funcțiile pe care le ocupă. Pe axul Cantemir-Metalurgie, 8 pasarele cu sens unic, de-o parte și de alta a Bahluiului, vor traversa cele patru poduri rutiere: Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie. Astfel, cele două axe de trafic (Nord-Sud, Est-Vest) nu se vor mai intersecta, creând blocajele din prezent. Cei care merg de-a lungul Bahluiului nu vor mai sta la semafoare, ci vor trece deasupra podurilor pe aceste pasarele.

Blocajele pe cele patru mari poduri din Iași vor dispărea. Șeful de proiect e viceprimarul Radu Botez. Pasarelele vor fi cu sens unic, pe cele două maluri. Acestea vor trece peste podurile Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie, paralel cu Bahluiul. Axele Nord-Sud, Est-Vest nu se vor mai intersecta. Cele două splaiuri vor deveni șosele de mare viteză. Cel mai important: pasarelele sunt ieftine, 10 milioane de euro în total. Anul viitor cică ar începe prima, în Podu Roș. Hai să vedem!

 

Iașul are nevoie urgentă de pasarele, iar șefii administrației locale au, în sfârșit, o idee demnă de funcțiile pe care le ocupă. Pe axul Cantemir-Metalurgie, 8 pasarele cu sens unic, de-o parte și de alta a Bahluiului, vor traversa cele patru poduri rutiere: Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie. Astfel, cele două axe de trafic (Nord-Sud, Est-Vest) nu se vor mai intersecta, creând blocajele din prezent. Cei care merg de-a lungul Bahluiului nu vor mai sta la semafoare, ci vor trece deasupra podurilor pe aceste pasarele.

Compania de Apă și-a angajat expert pentru conflictul cu locuitorii Pașcaniului. Asistentul universitar Gheorghe Vlasie, expert în comunicare, a fost angajat de compania de apă să negocieze cu autorităţile din zona Paşcaniului. Acolo şi-a extins Apavital reţeaua în 2015, dar a întâlnit o opoziţie puternică. „Nu risc peste 200 de milioane de euro din bani europeni pentru o problemă pe care aş putea-o avea la Paşcani”, motivează angajarea directorul Apavital, Ion Toma. În fişa postului lui Vlasie intră şi comunicarea mesajelor Apavital prin mass-media şi găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea imaginii societăţii.

 

De frica unei eventuale crize provocate de Consiliul Local Paşcani, Apavital a angajat un negociator de crize. Concret, compania de apă a încheiat două contracte, unul în 2016, celălalt în 2017, cu întreprinderea individuală a asistentului universitar Gheorghe Vlasie de la Departamentul de Ştiinţele Comunicării şi Relaţii Publice din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Vlasie a mers inclusiv la emisiuni de televiziune şi a vorbit în numele Apavital în încercarea de a-i convinge pe păşcăneni că Apavital e soluţia cea bună pentru ei. 

 

Compania de Apă și-a angajat expert pentru conflictul cu locuitorii Pașcaniului. Asistentul universitar Gheorghe Vlasie, expert în comunicare, a fost angajat de compania de apă să negocieze cu autorităţile din zona Paşcaniului. Acolo şi-a extins Apavital reţeaua în 2015, dar a întâlnit o opoziţie puternică. „Nu risc peste 200 de milioane de euro din bani europeni pentru o problemă pe care aş putea-o avea la Paşcani”, motivează angajarea directorul Apavital, Ion Toma. În fişa postului lui Vlasie intră şi comunicarea mesajelor Apavital prin mass-media şi găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea imaginii societăţii.

 

De frica unei eventuale crize provocate de Consiliul Local Paşcani, Apavital a angajat un negociator de crize. Concret, compania de apă a încheiat două contracte, unul în 2016, celălalt în 2017, cu întreprinderea individuală a asistentului universitar Gheorghe Vlasie de la Departamentul de Ştiinţele Comunicării şi Relaţii Publice din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Vlasie a mers inclusiv la emisiuni de televiziune şi a vorbit în numele Apavital în încercarea de a-i convinge pe păşcăneni că Apavital e soluţia cea bună pentru ei. 

 

Iașul contribuie la infrastructura din Teleorman, Timiș și Constanța. E bătaia de joc a Guvernului! Iașul a contribuit la bugetul de stat cu 889 milioane de lei, anul trecut, iar de la Centru s-au întors doar 510 milioane de lei. Ca să ne ia și mai mult, Guvernul ne-a tăiat finanțarea Centurii ușoare, de 152 milioane de lei. Popa dă vina direct pe Chirica: „Dacă s-a certat cu Dragnea...”. Bodea spune că e o barbarie față de Iași. Centura ușoară muta zona de producție și servicii în afara orașului, eliberând traficul și ducând la apariția de locuri de muncă.

 

Conform Ministerului Finanțelor, în 2016, statul român a încasat din județul Iași, din impozite pe venituri și din TVA, 889 de milioane de lei. Înapoi a trimis, prin cote defalcate din impozitul pe venit și din TVA cu care s-au reechilibrat bugetele din județ, 510 milioane de lei. Diferența de 379 de milioane de lei se regăsește în infrastructura altor județe: Teleorman, Timiș, Constanța. Adică județele liderului PSD Liviu Dragnea, a premierului Sorin Grindeanu și a vicepremierului Sevil Shhaideh.

Iașul contribuie la infrastructura din Teleorman, Timiș și Constanța. E bătaia de joc a Guvernului! Iașul a contribuit la bugetul de stat cu 889 milioane de lei, anul trecut, iar de la Centru s-au întors doar 510 milioane de lei. Ca să ne ia și mai mult, Guvernul ne-a tăiat finanțarea Centurii ușoare, de 152 milioane de lei. Popa dă vina direct pe Chirica: „Dacă s-a certat cu Dragnea...”. Bodea spune că e o barbarie față de Iași. Centura ușoară muta zona de producție și servicii în afara orașului, eliberând traficul și ducând la apariția de locuri de muncă.

 

Conform Ministerului Finanțelor, în 2016, statul român a încasat din județul Iași, din impozite pe venituri și din TVA, 889 de milioane de lei. Înapoi a trimis, prin cote defalcate din impozitul pe venit și din TVA cu care s-au reechilibrat bugetele din județ, 510 milioane de lei. Diferența de 379 de milioane de lei se regăsește în infrastructura altor județe: Teleorman, Timiș, Constanța. Adică județele liderului PSD Liviu Dragnea, a premierului Sorin Grindeanu și a vicepremierului Sevil Shhaideh.

Pagina 1 din 12

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top