Marti, 21 11 2017

Iulian Mofteescu

Iaşul nu va avea PUG nici în prima jumătate a lui 2018. Documentaţia este acum la firma arhitectului Daniel Vişan, care spune că se află în etapa de delimitare clară a zonei protejate din centrul oraşului.  „Zona este foarte mare. Dacă o declarăm protejată pe toată, nu se mai poate construi în centru nimic”, spune arhitectul Vişan.

Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) valabil al Iaşului a expirat în anul 2006. Fusese realizat în 1995 şi aplicat efectiv din 1996. Ulterior, s-a mers pe „prelungiri” şi, de foarte mulţi ani, pe aprobarea de construcţii cu ajutorul unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri).

 

Fără blocuri noi în centru?

PUG-ul oraşului, „Biblia urbanismului”, documentul pe care s-ar baza orice certificat, orice autorizaţie care se eliberează la Iaşi, care ar reglementa regimuri de înălţime, zone unde se poate sau nu construi, în funcţie de dezvoltarea în perspectivă, este un subiect despre care se discută ani în şir, fără efect. Există o formă finală, dar nu are toate avizele, ceea ce înseamnă că documentul nu există. În prezent, PUG-ul a ajuns la firma arhitectului Daniel Vişan, care a prezentat documentul, în octombrie, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Comisia a făcut recomandări care dau fiori dezvoltatorilor imobiliari: tot Centrul, Copoul, partea de case a Păcurariului să fie zonă protejată, adică fără construcţii noi. Se încearcă acum delimitarea zonei protejate ţinând cont de interesele tuturor celor implicaţi.

 

Un subiect de care depinde totul

Aşadar, firma arhitectului Vişan delimitează acum, pe harta oraşului, care va fi, în noul PUG, zona protejată a oraşului. Cea în care nu se va putea construi, chiar şi în imediata apropiere a monumentelor. „Se face o delimitare a siturilor arhitectonice de valoare. Avem o suprafaţă foarte mare în atenţie, care nu cuprinde doar platoul central. Este şi Copoul, de la Poliţia Judeţului, pe Sărărie, pe Păcurari, cu valea Bahluiului între Podu Roş şi Podul de Piatră. În prezent, facem o delimitare justă a zonelor unde se poate construi şi unde este interzis total. De aceea şi durează o astfel de acţiune, pentru că ar fi uşor să spui că toată zona centrală este arie protejată. Dar, ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”, explică Daniel Vişan.

 

Şi monumentele izolate sunt incluse

Arhitectul spune că acelaşi aviz va include în noul PUG şi regimul de înălţime în zona unor monumente istorice, dar şi felul în care urbaniştii vor putea face legătura cu structurile noi ce vor apărea. În plus, vor fi incluse şi monumentele istorice izolate. „Avem Cetăţuia, Frumoasa, Galata, Spitalul Socola, care tot în PUG-ul Iaşului intră, cu tot cu zonele lor. Şi acolo vor fi reglementări clare de urbanism”, mai spune arhitectul.

Acesta a prezentat deja Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o primă variantă a delimitărilor din centru, dar le-a primit înapoi cu recomnadarea „să mai lucreze”. „Comisia face o serie de recomandări atunci când un arhitect prezintă viziunea sa. Arhitectul ţine cont de recomandări, le include în PUG pentru următoarea şedinţă. Timişoara, spre exemplu, se luptă de cinci ani la comisie cu noul PUG. Şedinţele sunt lunare. Deci, noi vom ajunge în comisie în luna decembrie, cu noile propuneri”, mai explică arhitectul Vişan.

 

Mediu, Ape, Monumente, Ministerul Dezvoltării

Viceprimarul Radu Botez spune că PUG-ul este efectiv finalizat din noiembrie 2016, iar acum este la faza obţinerii ultimelor patru avize necesare, după ce a primit deja 29. „La Mediu şi la Ape ne-au primit documentaţia, practic au aprobat-o, doar că mai este necesar, în fiecare caz, realizarea a câte unui raport de evaluare. Aceste rapoarte de evaluare se fac obligatoriu de către firme private, nu a fost buget pentru ele. Acum avem sumele, sunt în desfăşurare procedurile de achiziţie, estimăm că le vom avea în noiembrie-decembrie acest an şi primim avizele. În afară de acestea, mai sunt avizele de la Monumente, unde PUG-ul este prezentat de arhitectul Vişan, şi de la Ministerul Dezvoltării, unde va ajunge tot la o comisie”, explică Radu Botez.

Viceprimarul Iaşului spune că, de fapt, PUG-ul Iaşului este aproape de a primi toate avizele. „Comisia de Monumente este extrem de subiectivă în interpretarea pe care o are. Au cerut delimitarea unei zone de protecţie care cuprindea tot centrul, dealurile din jur. Dar, aşa ceva nu se poate. Şi aşa Iaşul va avea un regim foarte restrictiv în privinţa construcţiilor”, mai spune Botez.

Suntem unici în “aşa nu”

Dintre marile oraşe, Iaşul este singurul care funcţionează în baza unui PUG de peste 20 de ani vechime şi cu clădiri realizate prin PUZ-uri. Braşovul are PUG valabil până în 2021, Cluj-Napoca încă 5 ani, Timişoara merge pe un PUG prelungit, dar aflat încă în perioadă de valabilitate. Craiova are PUG aprobat, la fel şi Constanţa. Bucureştiul deţine PUG valabil până în 30 decembrie 2018, după ce, în 2015, în decembrie, i-a fost prelungită valabilitatea cu încă 3 ani.

Ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi

Arhitect Daniel Vişan

 

Iaşul nu va avea PUG nici în prima jumătate a lui 2018. Documentaţia este acum la firma arhitectului Daniel Vişan, care spune că se află în etapa de delimitare clară a zonei protejate din centrul oraşului.  „Zona este foarte mare. Dacă o declarăm protejată pe toată, nu se mai poate construi în centru nimic”, spune arhitectul Vişan.

Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) valabil al Iaşului a expirat în anul 2006. Fusese realizat în 1995 şi aplicat efectiv din 1996. Ulterior, s-a mers pe „prelungiri” şi, de foarte mulţi ani, pe aprobarea de construcţii cu ajutorul unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri).

 

Fără blocuri noi în centru?

PUG-ul oraşului, „Biblia urbanismului”, documentul pe care s-ar baza orice certificat, orice autorizaţie care se eliberează la Iaşi, care ar reglementa regimuri de înălţime, zone unde se poate sau nu construi, în funcţie de dezvoltarea în perspectivă, este un subiect despre care se discută ani în şir, fără efect. Există o formă finală, dar nu are toate avizele, ceea ce înseamnă că documentul nu există. În prezent, PUG-ul a ajuns la firma arhitectului Daniel Vişan, care a prezentat documentul, în octombrie, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Comisia a făcut recomandări care dau fiori dezvoltatorilor imobiliari: tot Centrul, Copoul, partea de case a Păcurariului să fie zonă protejată, adică fără construcţii noi. Se încearcă acum delimitarea zonei protejate ţinând cont de interesele tuturor celor implicaţi.

 

Un subiect de care depinde totul

Aşadar, firma arhitectului Vişan delimitează acum, pe harta oraşului, care va fi, în noul PUG, zona protejată a oraşului. Cea în care nu se va putea construi, chiar şi în imediata apropiere a monumentelor. „Se face o delimitare a siturilor arhitectonice de valoare. Avem o suprafaţă foarte mare în atenţie, care nu cuprinde doar platoul central. Este şi Copoul, de la Poliţia Judeţului, pe Sărărie, pe Păcurari, cu valea Bahluiului între Podu Roş şi Podul de Piatră. În prezent, facem o delimitare justă a zonelor unde se poate construi şi unde este interzis total. De aceea şi durează o astfel de acţiune, pentru că ar fi uşor să spui că toată zona centrală este arie protejată. Dar, ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”, explică Daniel Vişan.

 

Şi monumentele izolate sunt incluse

Arhitectul spune că acelaşi aviz va include în noul PUG şi regimul de înălţime în zona unor monumente istorice, dar şi felul în care urbaniştii vor putea face legătura cu structurile noi ce vor apărea. În plus, vor fi incluse şi monumentele istorice izolate. „Avem Cetăţuia, Frumoasa, Galata, Spitalul Socola, care tot în PUG-ul Iaşului intră, cu tot cu zonele lor. Şi acolo vor fi reglementări clare de urbanism”, mai spune arhitectul.

Acesta a prezentat deja Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o primă variantă a delimitărilor din centru, dar le-a primit înapoi cu recomnadarea „să mai lucreze”. „Comisia face o serie de recomandări atunci când un arhitect prezintă viziunea sa. Arhitectul ţine cont de recomandări, le include în PUG pentru următoarea şedinţă. Timişoara, spre exemplu, se luptă de cinci ani la comisie cu noul PUG. Şedinţele sunt lunare. Deci, noi vom ajunge în comisie în luna decembrie, cu noile propuneri”, mai explică arhitectul Vişan.

 

Mediu, Ape, Monumente, Ministerul Dezvoltării

Viceprimarul Radu Botez spune că PUG-ul este efectiv finalizat din noiembrie 2016, iar acum este la faza obţinerii ultimelor patru avize necesare, după ce a primit deja 29. „La Mediu şi la Ape ne-au primit documentaţia, practic au aprobat-o, doar că mai este necesar, în fiecare caz, realizarea a câte unui raport de evaluare. Aceste rapoarte de evaluare se fac obligatoriu de către firme private, nu a fost buget pentru ele. Acum avem sumele, sunt în desfăşurare procedurile de achiziţie, estimăm că le vom avea în noiembrie-decembrie acest an şi primim avizele. În afară de acestea, mai sunt avizele de la Monumente, unde PUG-ul este prezentat de arhitectul Vişan, şi de la Ministerul Dezvoltării, unde va ajunge tot la o comisie”, explică Radu Botez.

Viceprimarul Iaşului spune că, de fapt, PUG-ul Iaşului este aproape de a primi toate avizele. „Comisia de Monumente este extrem de subiectivă în interpretarea pe care o are. Au cerut delimitarea unei zone de protecţie care cuprindea tot centrul, dealurile din jur. Dar, aşa ceva nu se poate. Şi aşa Iaşul va avea un regim foarte restrictiv în privinţa construcţiilor”, mai spune Botez.

Suntem unici în “aşa nu”

Dintre marile oraşe, Iaşul este singurul care funcţionează în baza unui PUG de peste 20 de ani vechime şi cu clădiri realizate prin PUZ-uri. Braşovul are PUG valabil până în 2021, Cluj-Napoca încă 5 ani, Timişoara merge pe un PUG prelungit, dar aflat încă în perioadă de valabilitate. Craiova are PUG aprobat, la fel şi Constanţa. Bucureştiul deţine PUG valabil până în 30 decembrie 2018, după ce, în 2015, în decembrie, i-a fost prelungită valabilitatea cu încă 3 ani.

Ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi

Arhitect Daniel Vişan

 

 

În mod normal, parcul auto creștea cu 10% pe an. Acum a crescut cu 30%, odată cu liberalizarea importului de hârburi. În 2020 tot aici am fi ajuns. Soluțiile reale sunt modernizarea transportului în comun, pentru ca oamenii să renunțe la mașini, și investiții în infrastructură.

 

Numărul de mașini înmatriculate la RAR Iași a crescut cu aproape 30% în 2017 față de 2016. De la 22.096 autoturisme în primele 10 luni ale anului trecut s-a ajuns la 28.168 în aceeași perioadă din 2017, odată cu liberalizarea importurilor, prin eliminarea taxei de poluare. Problema este că media vârstei parcului auto a crescut foarte mult, dar marja înmatriculărilor nu poate fi considerată fulminantă, în condițiile în fiecare an, după depășirea crizei, se înregistrau cu 10% mai multe mașini decât în anul anterior.

 

 

În 2017 cât în 2020

În 2013 s-au înmatriculat în Iași 19.123 de mașini, noi și SH. În 2014, 20.688. Cu aproximativ 1.500 mai mult, deci o creștere de sub 13%. În 2015, au fost 23.464 dosare: cu 2.200 în plus față de 2014, deci puțin sub 10% creșterea. În 2016, în județ au apărut încă 26.176 de mașini: 2.700 în plus față de anul anterior (9%).

Un salt mai mare se simte în 2017, cu 6.100 mai multe mașini decât în 2016. Dacă se păstra ritmul de creștere de până acum, numărul mașinilor înmatriculate în 2017 ar fi fost atins abia în 2020: practic, sporul anual de 30% a „topit” doi ani de creștere: 2018 și 2019.

Se simte pe stradă că sunt mai multe mașini decât acum un an, nu este doar o părere”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Felix Guzgă, după ce i-am cerut datele oficiale de la Înmatriculări. Față de anul 2013, în doar 10 luni din 2017 s-au înmatriculat cu 50% mai multe mașini.

 

Parc auto vechi

Nu doar numărul mașinilor este din ce în ce mai mare, ci și vârsta lor. Ce spune inspectorul șef de la RAR Iași, Octavian Varvara? Că media vârstei parcului auto este în creștere. „Suntem extrem de aglomerați, de altfel s-a luat decizia să lucrăm și sâmbăta, pentru că nu ne mai descurcam în programul de 5 zile. Nici nu mai țin minte ultimul an în care nu am fost aglomerați”, explică Varvara.

Acesta spune că, fără să aibă date exacte, inspectorii au observat că vârsta mașinilor înmatriculate este tot mai mare. „Ca să discutăm în date concrete, media anilor de fabricație este acum mai scăzută decât în urmă cu un an-doi. Un exemplu bun este așa: în trecut, dacă aveam o medie a înmatriculărilor cu Euro 4, acum am ajuns să avem o medie a înmatriculărilor cu Euro 2. Asta este o dramă mare, dacă a scăzut norma Euro, a crescut nivelul de poluare”, mai spune inspectorul șef al RAR Iași.

 

Experimentul SCTP nu funcționează

Sunt mașini de marfă, mașini de pasageri, mașini mari și mici, claie peste grămadă. Nici măcar nu mai au loc să parcheze în cartiere, le lasă pur și simplu pe stradă”, spune Adrian Mihai, purtătorul de cuvânt al SCTP Iași.

Locuiește în Mircea cel Bătrân, cartierul geme de mașini. „Nu mai au loc. Situația s-a degradat mai ales în acest an. Și există o oarecare normalizare când intră elevii în vacanță, dar apoi totul revine la normal”, mai spune Adrian Mihai.

Soluția, măcar în parte, ar fi în curtea societății Primăriei: mijloace de transport pentru elevi. Ele există, sunt folosite. Sunt 9 mijloace de transport pentru elevi, zilnic, în oraș, dar trebuie inscripționate clar, ca să nu mai fie folosite de alți pasageri, așa cum este acum”, mai spune purtătorul de cuvânt al SCTP.

În realitate, compania nu a avut o campanie clară să anunțe tot Iașul că există mijloace de transport dedicate elevilor. Părinții nu au încredere să-și trimită copiii la școală cu autobuzul sau tramvaiul, preferă să-I ducă tot cu mașina. O altă soluție este enunțată de viceprimarul Radu Botez, dar este pentru viitorul îndepărtat: parcări mari la intrările în oraș, cu stații de transport public și cu mijloace de transport care să circule la secundă.

 

 

Caseta tabel:

An    Înmatriculări

2013    19.123

2014    20.688

2015    23.464

2016    26.176 – total an

2017 28.168 – la 10 luni, față de 22.096 la 10 luni în 2016

 

 

Radieri puține

În cazul radierilor, acestea sunt undeva la 10% din numărul înmatriculărilor. Dar, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, sunt mașini care trec de pe un proprietar pe altul, nu sunt mașini care ies din circulație. Ele rămân în trafic.

 

An    Radieri

2013    3.682

2014    2.266

2015    2.586

2016    2.830

  1. 2.279 – la 10 luni, față de 2.216 la 10 luni în 2016

 

 

Normele Euro la motoare: de 10 mai puțin poluante decât acum 20 de ani

Noxele reprezintă gazele nearse în combustia motorului și care se elimină prin țevile de eșapament. Cu cât filtrele și sistemul de injecție sunt de generație mai veche cu atât oxidul de azot eliberat în atmosferă este în cantitate mai mare, afectând grav căile respiratorii ale oamenilor și producând modificări în sânge și la nivel celular.

Motoarele pe motorină, mai vechi de 5-6 ani, sunt cele mai mari poluatoare, eliminând în atmosferă de patru ori mai multe noxe decât motoarele pe benzină. Normele Euro de poluare au fost introduse în 1992, impunând un nivel maxim de noxe eliberate de motoare.

 

An Norma Benzină Diesel

1992 Euro1 490 mg/km 780 mg/km

1997 Euro2 250 mg/km 730 mg/km

2001 Euro 3 150 mg/km 500 mg/km

2006 Euro4 80 mg/km 250 mg/km

2011 Euro5 60 mg/km 180 mg/km

2015 Euro6 60 mg/km 80 mg/km

 

Normele Euro 6 sunt considerate nerealiste de către specialiști, pentru tehnologia actuală, în special în cazul motoarelor diesel, ducând la falsificarea datelor reale. Vezi scandalul Volkswagen în Statele Unite.

 

 

Chirica acuză rablele dar merge  cu un Mercedes mare poluator

 

Mașina din 2001, diesel, cumpărată de Simirad, are Euro 3, lăsând în atmosferă 500 mg/km, cât patru Dustere sau șase Sandero pe benzină.

 

Se spune că Zaharia Stancu înfiera capitaliștii la o întrunire a Uniunii Scriitorilor din anii ’50, dar și-a aprins o țigară fină, din Vestul Europei, iar Tudor Arghezi i-a spus: „Una vorbim și alta fumăm”.

Mihai Chirica e printre cei mai vehemenți acuzatori ai liberalizării importurilor de mașini vechi, o măsură a Guvernului patronat de adversarul său, Liviu Dragnea, dar circulă prin Iași cu vechiul Mercedes al lui Constantin Simirad, un diesel vechi de 16 ani, Euro3. Primarul n-are altă mașină la dispoziție după ce-a renunțat la Skodele de serviciu, odată cu urmărirea sa penală în dosarul DNA privind această achiziție.

Primarul: „Jos cu Euro3”

După standardele lui Mihai Chirica, Mercedesul E320 4Matic este o rablă, eliberând în atmosferă 500 mg de noxe/km, ceea ce reprezintă echivalentul a patru Dustere noi, pe benzină. La „Ziua fără mașini”, culmea, primarul a criticat inclusiv mașinile cu norme de poluare Euro3: „Voi protesta împotriva deschiderii porţilor pentru hârburile vestice. Nu este normal ca un stat producător de autovehicule să adune tot ce e mai rău şi mai rablă din Europa, să ne facă viaţa un calvar. Din acest motiv, am să merg pe jos între Piaţa Unirii şi Palat şi am să strâng semnături pentru a vedea dacă ieşenii vor să fie intoxicaţi de Euro 2, Euro 3 şi chiar non euro, care nu sunt înmatriculabile, dar circulă prin municipiul Iaşi, creându-ne mari probleme".

 

Scuza: „Nu-i mașina personală”

La ședința de CL de pe 31 octombrie, a răbufnit: „Nu este de vină niciun primar din România asta dacă ne-am inundat patria cu mașini sub norme euro. Respirăm în fiecare secundă, ținându-ne copilul de mână, toate mizeriile care ies din zecile de mii de mașini", a declarat Mihai Chirica. Mercedes E320, din 2001, cu motor diesel, de 3,2 l, este un mare poluator.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga a încerca să explice: „Mașina nu este proprietatea personală a primarului. Este în proprietatea Primăriei și a fost folosită foarte puțin. Primarul a vorbit despre mașini poluante, nu despre mașini vechi și puțin folosite. Acest autovehicul a fost achiziționat de nou și are reviziile la zi”.

 

 

 

 

 

În mod normal, parcul auto creștea cu 10% pe an. Acum a crescut cu 30%, odată cu liberalizarea importului de hârburi. În 2020 tot aici am fi ajuns. Soluțiile reale sunt modernizarea transportului în comun, pentru ca oamenii să renunțe la mașini, și investiții în infrastructură.

Numărul de mașini înmatriculate la RAR Iași a crescut cu aproape 30% în 2017 față de 2016. De la 22.096 autoturisme în primele 10 luni ale anului trecut s-a ajuns la 28.168 în aceeași perioadă din 2017, odată cu liberalizarea importurilor, prin eliminarea taxei de poluare. Problema este că media vârstei parcului auto a crescut foarte mult, dar marja înmatriculărilor nu poate fi considerată fulminantă, în condițiile în fiecare an, după depășirea crizei, se înregistrau cu 10% mai multe mașini decât în anul anterior.

 

 

În 2017 cât în 2020

În 2013 s-au înmatriculat în Iași 19.123 de mașini, noi și SH. În 2014, 20.688. Cu aproximativ 1.500 mai mult, deci o creștere de sub 13%. În 2015, au fost 23.464 dosare: cu 2.200 în plus față de 2014, deci puțin sub 10% creșterea. În 2016, în județ au apărut încă 26.176 de mașini: 2.700 în plus față de anul anterior (9%).

Un salt mai mare se simte în 2017, cu 6.100 mai multe mașini decât în 2016. Dacă se păstra ritmul de creștere de până acum, numărul mașinilor înmatriculate în 2017 ar fi fost atins abia în 2020: practic, sporul anual de 30% a „topit” doi ani de creștere: 2018 și 2019.

Se simte pe stradă că sunt mai multe mașini decât acum un an, nu este doar o părere”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Felix Guzgă, după ce i-am cerut datele oficiale de la Înmatriculări. Față de anul 2013, în doar 10 luni din 2017 s-au înmatriculat cu 50% mai multe mașini.

 

Parc auto vechi

Nu doar numărul mașinilor este din ce în ce mai mare, ci și vârsta lor. Ce spune inspectorul șef de la RAR Iași, Octavian Varvara? Că media vârstei parcului auto este în creștere. „Suntem extrem de aglomerați, de altfel s-a luat decizia să lucrăm și sâmbăta, pentru că nu ne mai descurcam în programul de 5 zile. Nici nu mai țin minte ultimul an în care nu am fost aglomerați”, explică Varvara.

Acesta spune că, fără să aibă date exacte, inspectorii au observat că vârsta mașinilor înmatriculate este tot mai mare. „Ca să discutăm în date concrete, media anilor de fabricație este acum mai scăzută decât în urmă cu un an-doi. Un exemplu bun este așa: în trecut, dacă aveam o medie a înmatriculărilor cu Euro 4, acum am ajuns să avem o medie a înmatriculărilor cu Euro 2. Asta este o dramă mare, dacă a scăzut norma Euro, a crescut nivelul de poluare”, mai spune inspectorul șef al RAR Iași.

 

Experimentul SCTP nu funcționează

Sunt mașini de marfă, mașini de pasageri, mașini mari și mici, claie peste grămadă. Nici măcar nu mai au loc să parcheze în cartiere, le lasă pur și simplu pe stradă”, spune Adrian Mihai, purtătorul de cuvânt al SCTP Iași.

Locuiește în Mircea cel Bătrân, cartierul geme de mașini. „Nu mai au loc. Situația s-a degradat mai ales în acest an. Și există o oarecare normalizare când intră elevii în vacanță, dar apoi totul revine la normal”, mai spune Adrian Mihai.

Soluția, măcar în parte, ar fi în curtea societății Primăriei: mijloace de transport pentru elevi. Ele există, sunt folosite. Sunt 9 mijloace de transport pentru elevi, zilnic, în oraș, dar trebuie inscripționate clar, ca să nu mai fie folosite de alți pasageri, așa cum este acum”, mai spune purtătorul de cuvânt al SCTP.

În realitate, compania nu a avut o campanie clară să anunțe tot Iașul că există mijloace de transport dedicate elevilor. Părinții nu au încredere să-și trimită copiii la școală cu autobuzul sau tramvaiul, preferă să-I ducă tot cu mașina. O altă soluție este enunțată de viceprimarul Radu Botez, dar este pentru viitorul îndepărtat: parcări mari la intrările în oraș, cu stații de transport public și cu mijloace de transport care să circule la secundă.

 

Caseta tabel:

An    Înmatriculări

2013    19.123

2014    20.688

2015    23.464

2016    26.176 – total an

2017 28.168 – la 10 luni, față de 22.096 la 10 luni în 2016

 

Radieri puține

În cazul radierilor, acestea sunt undeva la 10% din numărul înmatriculărilor. Dar, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, sunt mașini care trec de pe un proprietar pe altul, nu sunt mașini care ies din circulație. Ele rămân în trafic.

 

An    Radieri

2013    3.682

2014    2.266

2015    2.586

2016    2.830

  1. 2.279 – la 10 luni, față de 2.216 la 10 luni în 2016

 

Normele Euro la motoare: de 10 mai puțin poluante decât acum 20 de ani

Noxele reprezintă gazele nearse în combustia motorului și care se elimină prin țevile de eșapament. Cu cât filtrele și sistemul de injecție sunt de generație mai veche cu atât oxidul de azot eliberat în atmosferă este în cantitate mai mare, afectând grav căile respiratorii ale oamenilor și producând modificări în sânge și la nivel celular.

Motoarele pe motorină, mai vechi de 5-6 ani, sunt cele mai mari poluatoare, eliminând în atmosferă de patru ori mai multe noxe decât motoarele pe benzină. Normele Euro de poluare au fost introduse în 1992, impunând un nivel maxim de noxe eliberate de motoare.

 

An Norma Benzină Diesel

1992 Euro1 490 mg/km 780 mg/km

1997 Euro2 250 mg/km 730 mg/km

2001 Euro 3 150 mg/km 500 mg/km

2006 Euro4 80 mg/km 250 mg/km

2011 Euro5 60 mg/km 180 mg/km

2015 Euro6 60 mg/km 80 mg/km

 

Normele Euro 6 sunt considerate nerealiste de către specialiști, pentru tehnologia actuală, în special în cazul motoarelor diesel, ducând la falsificarea datelor reale. Vezi scandalul Volkswagen în Statele Unite.

 

Chirica acuză rablele dar merge  cu un Mercedes mare poluator

Mașina din 2001, diesel, cumpărată de Simirad, are Euro 3, lăsând în atmosferă 500 mg/km, cât patru Dustere sau șase Sandero pe benzină.

Se spune că Zaharia Stancu înfiera capitaliștii la o întrunire a Uniunii Scriitorilor din anii ’50, dar și-a aprins o țigară fină, din Vestul Europei, iar Tudor Arghezi i-a spus: „Una vorbim și alta fumăm”.

Mihai Chirica e printre cei mai vehemenți acuzatori ai liberalizării importurilor de mașini vechi, o măsură a Guvernului patronat de adversarul său, Liviu Dragnea, dar circulă prin Iași cu vechiul Mercedes al lui Constantin Simirad, un diesel vechi de 16 ani, Euro3. Primarul n-are altă mașină la dispoziție după ce-a renunțat la Skodele de serviciu, odată cu urmărirea sa penală în dosarul DNA privind această achiziție.

Primarul: „Jos cu Euro3”

După standardele lui Mihai Chirica, Mercedesul E320 4Matic este o rablă, eliberând în atmosferă 500 mg de noxe/km, ceea ce reprezintă echivalentul a patru Dustere noi, pe benzină. La „Ziua fără mașini”, culmea, primarul a criticat inclusiv mașinile cu norme de poluare Euro3: „Voi protesta împotriva deschiderii porţilor pentru hârburile vestice. Nu este normal ca un stat producător de autovehicule să adune tot ce e mai rău şi mai rablă din Europa, să ne facă viaţa un calvar. Din acest motiv, am să merg pe jos între Piaţa Unirii şi Palat şi am să strâng semnături pentru a vedea dacă ieşenii vor să fie intoxicaţi de Euro 2, Euro 3 şi chiar non euro, care nu sunt înmatriculabile, dar circulă prin municipiul Iaşi, creându-ne mari probleme".

 

Scuza: „Nu-i mașina personală”

La ședința de CL de pe 31 octombrie, a răbufnit: „Nu este de vină niciun primar din România asta dacă ne-am inundat patria cu mașini sub norme euro. Respirăm în fiecare secundă, ținându-ne copilul de mână, toate mizeriile care ies din zecile de mii de mașini", a declarat Mihai Chirica. Mercedes E320, din 2001, cu motor diesel, de 3,2 l, este un mare poluator.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga a încerca să explice: „Mașina nu este proprietatea personală a primarului. Este în proprietatea Primăriei și a fost folosită foarte puțin. Primarul a vorbit despre mașini poluante, nu despre mașini vechi și puțin folosite. Acest autovehicul a fost achiziționat de nou și are reviziile la zi”.

 

 

 

 

 

 

Un proiect din 2007 trebuia să pună la dispoziţia Primăriei, contra a 7,7 milioane de lei, un plan detaliat al tuturor proprietăţilor din oraş, dar nimeni nu ştie dacă acesta există sau este funcţional n Printre acţionarii firmei care l-a făcut se numără poetul Mircea Dinescu şi fostul colonel SPP Nicolae Duminică, garda de corp a lui Miron Mitrea n De fapt, Primăria Iaşi a primit simple fotografii din avion a oraşului, fără a mai fi adăugaţi acolo proprietarii n „O astfel de lucrare costă acum câteva zeci de mii de euro”, spune viceprimarul Radu Botez

 

 

Primarul Mihai Chirica a anunţat că va fi făcut un pasaj subteran către Tătăraşi. Pentru a-l face, Primăria trebuie să identifice proprietarii de teren şi imobile din zonă, ceea ce va dura. Doar că această operaţiune ar fi trebui să fie o formalitate, la un click distanţă. Asta, dacă un contract din 2007, semnat cu o firmă de măsurători cadastrale din Bucureşti, Geotop 2001, ar fi fost dus la final, nu doar plătit.

 

Licitaţie cu scandal

La licitaţia din 2007, contestată la acea vreme de Habitat Proiect, contractul a fost dat către SC Geotop 2001 SRL din Bucureşti. Firma, printre acţionarii căreia se numărau Mircea Dinescu, fostul colonel SPP Nicolae Duminică, Ioan Ichim, Adrian Petru Pascu şi George Daniel Popescu, a semnat contractul pentru 7,7 milioane de lei, din care cota Primăriei era de 2,3 milioane de lei.

În primă fază, firma a realizat o imagine aeriană detaliată a Iaşului, numită ortofotoplan. „A fost un proiect european pentru principalele oraşe din ţară. Ştiu că imaginea aceasta a fost făcută atunci. A zburat un avion bimotor deasupra oraşului, a realizat o imagine detaliată care a şi fost prezentată Primăriei”, explică viceprimarul Radu Botez.

În baza imaginii, proiectul trebuia continuat cu identificarea în teren a tuturor proprietăţilor. Aceasta ar fi oferit informaţii imediat despre orice zonă a oraşului, pe parcele de teren, cu informaţii precise despre numărul cadastral, proprietari etc. Exact acelaşi tip de lucrare îl mai avea de făcut Geotop 2001 şi în alte localităţi din ţară. Au fost trei, iar comanda de la Agenţia de Cadastru era pentru un total de 25 de oraşe ce trebuiau survolate şi fotografiate în detaliu. Proiectul de la Iaşi ar fi trebuit să dureze maximum 4 ani, conform declaraţiilor date la semnarea contractului cu Primăria Iaşi, în 2007.

 

Primăria nu are informaţii

Reprezentanţii Primăriei nu au precizat încă dacă pot folosi rezultatele contractului cu Geotop 2001. Nu au putut spune, până la închiderea ediţiei, dacă planul cadastral detaliat al oraşului, cel din contractul de 7,7 milioane de lei, există, a fost folosit vreodată sau poate fi folosit la nevoie. Nici dacă a fost plătită toată suma, mai ales că, în 2008, Primăria achitase deja 2,3 milioane de lei.

Ştiu că acele imagini făcute atunci nu mai sunt de actualitate. Au prezentat la acea vreme o fotografie, dar nu ştiu dacă au dus lucrurile la final. Adică nu ştiu dacă pe imaginile acelea au fost suprapuse informaţii despre proprietăţi şi proprietari”, explică Radu Botez. Viceprimarul mai spune că prețul de acum 10 ani, de 7,7 milioane de lei, s-ar reduce acum la doar câteva sute de mii de lei. „Există astfel de planuri cu imagini de înaltă rezoluţie ce pot fi cumpărate în prezent cu câteva zeci de mii de euro”, mai spune Botez.

Un cadastrist din Iaşi ne-a confirmat că planul oraşului, care ar fi trebuit să fie făcut de Geotop nu ar fi, de fapt funcţional: „Lipsesc informaţiile legate de proprietarii de imobile şi terenuri. Cu alte cuvinte, Iaşul a fost dispus să plătească o sumă uriaşă pentru o simplă fotografie aeriană. Care nu mai este, oricum, actuală. Iar firma care a făcut-o a şi intrat în faliment”.

 

Poetul Dinescu, băgat în afacerea dubioasă de la Iaşi

 

Mircea Dinescu: „Nu mai ţin minte”

Unul dintre acţionarii Geotop 2001, Mircea Dinescu, nu mai ştie dacă a fost sau nu finalizat planul cadastral de la Iaşi. Poetul a precizat că a ajuns printre acţionarii firmei după ce aceasta a cumpărat o societate care-i aparţinea şi care deţinea softurile şi modalitatea de lucru pe măsurători cadastrale şi fotografiere aeriană. În schimbul firmei Data Invest SRL, a primit acţiuni la Geotop 2001. „Despre contractul cu Iaşul chiar nu-mi amintesc. Am crezut eu la vremea aceea că fac o afacere din cadastru, dar, din păcate, nu am câştigat nimic”, a spus Mircea Dinescu.

 

 

Dosar DNA cu Geotop 2001

La finalul anului trecut, Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, a fost trimis în judecată pentru a şaptea oară. Ca în multe dintre celelalte dosare, pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar mai apar arhitectul şef al CJ Constanţa, Titi Cenuşă, şi Ioan Ichim, unul dintre acţionarii şi administratorul Geotop 2001. Procurorii DNA susţin în rechizitoriu că, în 2007, a fost încheiat un contract cu Geotop 2001 pentru lucrări de cadastrare a drumurilor publice de interes local din judeţul Constanţa. Numai că ar fi fost efectuate efectiv puţine lucrări, şi acelea lipsite de utilitate. A fost însă, decontată toată suma. Plăţile fictive ar fi fost de peste 9 milioane de lei. Firma Geotop 2001 a intrat în faliment în 2016.

 

Iaşul văzut din aer trebuia să aducă o perspectivă utilizată de municipalitate

 

 

 

Un proiect din 2007 trebuia să pună la dispoziţia Primăriei, contra a 7,7 milioane de lei, un plan detaliat al tuturor proprietăţilor din oraş, dar nimeni nu ştie dacă acesta există sau este funcţional n Printre acţionarii firmei care l-a făcut se numără poetul Mircea Dinescu şi fostul colonel SPP Nicolae Duminică, garda de corp a lui Miron Mitrea n De fapt, Primăria Iaşi a primit simple fotografii din avion a oraşului, fără a mai fi adăugaţi acolo proprietarii n „O astfel de lucrare costă acum câteva zeci de mii de euro”, spune viceprimarul Radu Botez

 

 

Primarul Mihai Chirica a anunţat că va fi făcut un pasaj subteran către Tătăraşi. Pentru a-l face, Primăria trebuie să identifice proprietarii de teren şi imobile din zonă, ceea ce va dura. Doar că această operaţiune ar fi trebui să fie o formalitate, la un click distanţă. Asta, dacă un contract din 2007, semnat cu o firmă de măsurători cadastrale din Bucureşti, Geotop 2001, ar fi fost dus la final, nu doar plătit.

 

Licitaţie cu scandal

La licitaţia din 2007, contestată la acea vreme de Habitat Proiect, contractul a fost dat către SC Geotop 2001 SRL din Bucureşti. Firma, printre acţionarii căreia se numărau Mircea Dinescu, fostul colonel SPP Nicolae Duminică, Ioan Ichim, Adrian Petru Pascu şi George Daniel Popescu, a semnat contractul pentru 7,7 milioane de lei, din care cota Primăriei era de 2,3 milioane de lei.

În primă fază, firma a realizat o imagine aeriană detaliată a Iaşului, numită ortofotoplan. „A fost un proiect european pentru principalele oraşe din ţară. Ştiu că imaginea aceasta a fost făcută atunci. A zburat un avion bimotor deasupra oraşului, a realizat o imagine detaliată care a şi fost prezentată Primăriei”, explică viceprimarul Radu Botez.

În baza imaginii, proiectul trebuia continuat cu identificarea în teren a tuturor proprietăţilor. Aceasta ar fi oferit informaţii imediat despre orice zonă a oraşului, pe parcele de teren, cu informaţii precise despre numărul cadastral, proprietari etc. Exact acelaşi tip de lucrare îl mai avea de făcut Geotop 2001 şi în alte localităţi din ţară. Au fost trei, iar comanda de la Agenţia de Cadastru era pentru un total de 25 de oraşe ce trebuiau survolate şi fotografiate în detaliu. Proiectul de la Iaşi ar fi trebuit să dureze maximum 4 ani, conform declaraţiilor date la semnarea contractului cu Primăria Iaşi, în 2007.

 

Primăria nu are informaţii

Reprezentanţii Primăriei nu au precizat încă dacă pot folosi rezultatele contractului cu Geotop 2001. Nu au putut spune, până la închiderea ediţiei, dacă planul cadastral detaliat al oraşului, cel din contractul de 7,7 milioane de lei, există, a fost folosit vreodată sau poate fi folosit la nevoie. Nici dacă a fost plătită toată suma, mai ales că, în 2008, Primăria achitase deja 2,3 milioane de lei.

Ştiu că acele imagini făcute atunci nu mai sunt de actualitate. Au prezentat la acea vreme o fotografie, dar nu ştiu dacă au dus lucrurile la final. Adică nu ştiu dacă pe imaginile acelea au fost suprapuse informaţii despre proprietăţi şi proprietari”, explică Radu Botez. Viceprimarul mai spune că prețul de acum 10 ani, de 7,7 milioane de lei, s-ar reduce acum la doar câteva sute de mii de lei. „Există astfel de planuri cu imagini de înaltă rezoluţie ce pot fi cumpărate în prezent cu câteva zeci de mii de euro”, mai spune Botez.

Un cadastrist din Iaşi ne-a confirmat că planul oraşului, care ar fi trebuit să fie făcut de Geotop nu ar fi, de fapt funcţional: „Lipsesc informaţiile legate de proprietarii de imobile şi terenuri. Cu alte cuvinte, Iaşul a fost dispus să plătească o sumă uriaşă pentru o simplă fotografie aeriană. Care nu mai este, oricum, actuală. Iar firma care a făcut-o a şi intrat în faliment”.

 

Poetul Dinescu, băgat în afacerea dubioasă de la Iaşi

 

Mircea Dinescu: „Nu mai ţin minte”

Unul dintre acţionarii Geotop 2001, Mircea Dinescu, nu mai ştie dacă a fost sau nu finalizat planul cadastral de la Iaşi. Poetul a precizat că a ajuns printre acţionarii firmei după ce aceasta a cumpărat o societate care-i aparţinea şi care deţinea softurile şi modalitatea de lucru pe măsurători cadastrale şi fotografiere aeriană. În schimbul firmei Data Invest SRL, a primit acţiuni la Geotop 2001. „Despre contractul cu Iaşul chiar nu-mi amintesc. Am crezut eu la vremea aceea că fac o afacere din cadastru, dar, din păcate, nu am câştigat nimic”, a spus Mircea Dinescu.

 

 

Dosar DNA cu Geotop 2001

La finalul anului trecut, Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, a fost trimis în judecată pentru a şaptea oară. Ca în multe dintre celelalte dosare, pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar mai apar arhitectul şef al CJ Constanţa, Titi Cenuşă, şi Ioan Ichim, unul dintre acţionarii şi administratorul Geotop 2001. Procurorii DNA susţin în rechizitoriu că, în 2007, a fost încheiat un contract cu Geotop 2001 pentru lucrări de cadastrare a drumurilor publice de interes local din judeţul Constanţa. Numai că ar fi fost efectuate efectiv puţine lucrări, şi acelea lipsite de utilitate. A fost însă, decontată toată suma. Plăţile fictive ar fi fost de peste 9 milioane de lei. Firma Geotop 2001 a intrat în faliment în 2016.

 

Iaşul văzut din aer trebuia să aducă o perspectivă utilizată de municipalitate

 

 

Un director în Primărie sau Consiliul Județean a ajuns la 7.000 de lei salariu net. Multe venituri ale șefilor de instituții trec de 5.000 de lei, iar media la stat e mai mare cu 1.000 de lei decât în privat! Șeful DSV: 8.500 lei net/lună! Salarii amețitoare la Ambulanță, până la 11.000 lei/lună. Șeful CJ și primarul Iașului nu prind podiumul, doar în jur de 9.000 net. Șeful de la Drumuri, Ovidiu Laicu duce acasă peste 3.000 de euro, deși România are drumurile la pământ, iar Moldova n-are niciun metru de autostradă.

 

Salariul net din acest an al șefilor Primăriei și Consiliului Județean a fost crescut spectaculos, după ce a fost introdus sistemul de calcul pe bază de punctaj și coeficient. Astfel, președintele CJ, Maricel Popa, are o indemnizație lunară netă de 9.118 lei, de la 5.500 de lei anul trecut, în vreme ce vicepreședinții au venituri nete lunare de 8.136 de lei, de la 5.200 de lei anul trecut, conform punctajelor aprobate de plenul CJ.

Un director în Primărie sau Consiliul Județean a ajuns la 7.000 de lei salariu net. Multe venituri ale șefilor de instituții trec de 5.000 de lei, iar media la stat e mai mare cu 1.000 de lei decât în privat! Șeful DSV: 8.500 lei net/lună! Salarii amețitoare la Ambulanță, până la 11.000 lei/lună. Șeful CJ și primarul Iașului nu prind podiumul, doar în jur de 9.000 net. Șeful de la Drumuri, Ovidiu Laicu duce acasă peste 3.000 de euro, deși România are drumurile la pământ, iar Moldova n-are niciun metru de autostradă.

 

Salariul net din acest an al șefilor Primăriei și Consiliului Județean a fost crescut spectaculos, după ce a fost introdus sistemul de calcul pe bază de punctaj și coeficient. Astfel, președintele CJ, Maricel Popa, are o indemnizație lunară netă de 9.118 lei, de la 5.500 de lei anul trecut, în vreme ce vicepreședinții au venituri nete lunare de 8.136 de lei, de la 5.200 de lei anul trecut, conform punctajelor aprobate de plenul CJ.

De la 1.800 de lei pe zi, acum în parcări se încasează peste 3.000 de lei. După campania REPORTER DE IAȘI. Viceprimarul Radu Botez: „Probabil a avut un rol articolul”, spune edilul cu referite la o serie de materiale REPORTER DE IAŞI. La începutul lunii septembrie: medie de 1.680 de lei pe zi, la începutul lunii octombrie: 3.010 lei pe zi. În ritmul acesta se poate ajunge la încasări de 760.000 de lei pe an, faţă de 450.000 de lei în trecut. Așa putem realiza jaful.

 

S-a întâmplat ceva la parcări. Tot oraşul vuieşte. S-a zvonit că taxatorii „nu mai dau la pace”. Cer banii pentru fiecare oră în parte, aruncă bonul spre şofer de parcă frige la degete. Lucrul acesta se cunoaşte deja în încasări. Acestea au explodat de la publicarea primelor materiale REPORTER DE IAŞI despre acest sistem gestionat defectuos de Primărie. S-a ajuns acum la o medie care părea imposibilă în trecut. Iar trendul este ascendent.

De la 1.800 de lei pe zi, acum în parcări se încasează peste 3.000 de lei. După campania REPORTER DE IAȘI. Viceprimarul Radu Botez: „Probabil a avut un rol articolul”, spune edilul cu referite la o serie de materiale REPORTER DE IAŞI. La începutul lunii septembrie: medie de 1.680 de lei pe zi, la începutul lunii octombrie: 3.010 lei pe zi. În ritmul acesta se poate ajunge la încasări de 760.000 de lei pe an, faţă de 450.000 de lei în trecut. Așa putem realiza jaful.

 

S-a întâmplat ceva la parcări. Tot oraşul vuieşte. S-a zvonit că taxatorii „nu mai dau la pace”. Cer banii pentru fiecare oră în parte, aruncă bonul spre şofer de parcă frige la degete. Lucrul acesta se cunoaşte deja în încasări. Acestea au explodat de la publicarea primelor materiale REPORTER DE IAŞI despre acest sistem gestionat defectuos de Primărie. S-a ajuns acum la o medie care părea imposibilă în trecut. Iar trendul este ascendent.

Pagina 1 din 22

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top