Luni, 20 11 2017

Cezar Moraru

Managerul Spitalului pentru Copii, Radu Terinte, a dat 61.000 de euro, bani împrumutați, pentru 726 de metri pătrați de teren. Construcția casei va începe anul viitor. Mai are un credit de 20.000 de euro, iar pentru casă mai împrumută 100.000 de euro. Dar el și soția lui câștigă lunar, din funcțiile la stat, circa 5.300 de euro.

Managerul Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” vrea să intre în rândul oamenilor cu stare, adică a celor cu vilă în suburbie. Astă vară, Radu Terinte și-a cumpărat o parcelă de 726 mp în Viticultori. „85 de euro pe metrul pătrat, bani dintr-un credit”, a explicat Terinte sursa banilor.

Astfel, pe întreaga suprafață, managerul Spitalului pentru Copii a plătit peste 61.000 de euro. Nici creditul și nici terenul nu se regăsesc în declarația de avere, deși Terinte avea obligația să și-o reactualizeze în cel mult 30 de zile de la tranzacție.

O voi face zilele viitoare”, a spus acesta. Radu Terinte vrea să-și ridice o casă cu beci, garaj, piscină îngropată și foișor. Fix ca-n certificatul de urbanism. „Tot pe credit fac și casa, că altfel nu sunt bani”, a afirmat managerul.



A cumpărat terenul cu tot cu PUZ
Radu Terinte a cumpărat cei 726 de metri pătrați din Viticultori (zona liceului agricol) de la compania imobiliară Fidelia Casa. „În final vor fi cu 100 metri pătrați mai puțini pentru că sunt nevoit să-i cedez pentru utilități și drum”, a spus Terinte.

Terenul are Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat încă din 2009, regimul de înălțime fiind D+P+E. Lucrările la casă vor începe anul viitor, după ce în prealabil managerul va face un nou credit bancar, după cum a anunțat.

Potrivit celei mai recente declarații de avere (din 8 iunie 2017), familia Terinte deține un apartament de 104 metri pătrați primit ca moștenire. Radu și soția sa, Cristina Terinte, au în proprietate și două autoturisme, un Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007, și o Skoda Fabia din 2004. Cei doi au și un credit în valoare de 98.000 lei, a cărui rambursare se va finaliza în 2018.

 

Venit lunar net: 5.300 euro

În ceea ce privește veniturile, Radu Terinte a câștigat anul trecut peste 132.000 lei, atât din funcția de manager al spitalului cât și din calitatea de șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie.

Cristina, soția sa, a încasat anul trecut peste 124.000 lei ca salariu de la Institutul Regional de Oncologie și alți 30.000 lei, plata unor servicii medicale. Astfel, în 2016, familia Terinte a avut un venit lunar mediu net de aproape 24.000 lei. Adică echivalentul a 5.300 euro lunar.

 

Pe filieră liberală

Radu Terinte a fost numit în funcția de manager al Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” în luna iulie 2013. Acesta a luat concursul pentru respectiva funcție cu un punctaj de 99,5 puncte. Presa locală a notat la vremea respectivă că examenul s-a desfășurat „într-o discreție absolută”. Acum patru ani, la conducerea Consiliului Județean, în subordinea căruia se află spitalul, era echipa PNL formată din Cristian Adomniței, președinte, și Victor Chirilă, vicepreședinte. Și Terinte era membru PNL, după ce anterior activase și în alte formațiuni politice.

Astfel, în mandatul 2004 – 2008, Terinte a fost senator de Iași, ales pe listele Partidului Umanist din România (PUR) transformat ulterior în Partidul Conservator (PC). Însă, din septembrie 2008 când s-a declarat independent, Terinte a activat alături de grupul parlamentar PNL. În 2012, Terinte a ratat de puțin nominalizarea din partea PNL pentru un colegiu din Iași, fiind învins la votul din partid de pășcăneanul Grigore Crăciunescu care a și ajuns în Camera Deputaților.

Managerul Spitalului pentru Copii, Radu Terinte, a dat 61.000 de euro, bani împrumutați, pentru 726 de metri pătrați de teren. Construcția casei va începe anul viitor. Mai are un credit de 20.000 de euro, iar pentru casă mai împrumută 100.000 de euro. Dar el și soția lui câștigă lunar, din funcțiile la stat, circa 5.300 de euro.

Managerul Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” vrea să intre în rândul oamenilor cu stare, adică a celor cu vilă în suburbie. Astă vară, Radu Terinte și-a cumpărat o parcelă de 726 mp în Viticultori. „85 de euro pe metrul pătrat, bani dintr-un credit”, a explicat Terinte sursa banilor.

Astfel, pe întreaga suprafață, managerul Spitalului pentru Copii a plătit peste 61.000 de euro. Nici creditul și nici terenul nu se regăsesc în declarația de avere, deși Terinte avea obligația să și-o reactualizeze în cel mult 30 de zile de la tranzacție.

O voi face zilele viitoare”, a spus acesta. Radu Terinte vrea să-și ridice o casă cu beci, garaj, piscină îngropată și foișor. Fix ca-n certificatul de urbanism. „Tot pe credit fac și casa, că altfel nu sunt bani”, a afirmat managerul.



A cumpărat terenul cu tot cu PUZ
Radu Terinte a cumpărat cei 726 de metri pătrați din Viticultori (zona liceului agricol) de la compania imobiliară Fidelia Casa. „În final vor fi cu 100 metri pătrați mai puțini pentru că sunt nevoit să-i cedez pentru utilități și drum”, a spus Terinte.

Terenul are Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat încă din 2009, regimul de înălțime fiind D+P+E. Lucrările la casă vor începe anul viitor, după ce în prealabil managerul va face un nou credit bancar, după cum a anunțat.

Potrivit celei mai recente declarații de avere (din 8 iunie 2017), familia Terinte deține un apartament de 104 metri pătrați primit ca moștenire. Radu și soția sa, Cristina Terinte, au în proprietate și două autoturisme, un Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007, și o Skoda Fabia din 2004. Cei doi au și un credit în valoare de 98.000 lei, a cărui rambursare se va finaliza în 2018.

 

Venit lunar net: 5.300 euro

În ceea ce privește veniturile, Radu Terinte a câștigat anul trecut peste 132.000 lei, atât din funcția de manager al spitalului cât și din calitatea de șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie.

Cristina, soția sa, a încasat anul trecut peste 124.000 lei ca salariu de la Institutul Regional de Oncologie și alți 30.000 lei, plata unor servicii medicale. Astfel, în 2016, familia Terinte a avut un venit lunar mediu net de aproape 24.000 lei. Adică echivalentul a 5.300 euro lunar.

 

Pe filieră liberală

Radu Terinte a fost numit în funcția de manager al Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” în luna iulie 2013. Acesta a luat concursul pentru respectiva funcție cu un punctaj de 99,5 puncte. Presa locală a notat la vremea respectivă că examenul s-a desfășurat „într-o discreție absolută”. Acum patru ani, la conducerea Consiliului Județean, în subordinea căruia se află spitalul, era echipa PNL formată din Cristian Adomniței, președinte, și Victor Chirilă, vicepreședinte. Și Terinte era membru PNL, după ce anterior activase și în alte formațiuni politice.

Astfel, în mandatul 2004 – 2008, Terinte a fost senator de Iași, ales pe listele Partidului Umanist din România (PUR) transformat ulterior în Partidul Conservator (PC). Însă, din septembrie 2008 când s-a declarat independent, Terinte a activat alături de grupul parlamentar PNL. În 2012, Terinte a ratat de puțin nominalizarea din partea PNL pentru un colegiu din Iași, fiind învins la votul din partid de pășcăneanul Grigore Crăciunescu care a și ajuns în Camera Deputaților.

Orășele ca Sebeș, Blaj, Simeria profită din plin de poziționarea geografică, în Ardeal, la intersecția autostrăzilor aflate în construcție. Iașul a negociat 6 luni cu concernul german, care a ales însă Simeria, aproape de granița de vest. De-aici ar fi trebuit să plece zilnic 80 de vagoane de tren cu mașini de spălat. Lipsa autostrăzii îi face pe toți investitorii să se oprească în Vest. În Oradea nu mai fac față la cereri. Pierderea investițiilor străine, în plină perioadă a relocărilor de afaceri din Europa, va afecta Iașul decenii de-acum înainte.

Un an jumătate, adică 18 luni, au durat discuțiile și tatonările dintre reprezentanții gigantului german Bosch și autoritățile ieșene. În final, acum trei luni, nemții au ales Simeria, un orășel din Hunedoara, pentru a-și desfășura noua investiție de 200 milioane de euro: o fabrică de mașini de spălat la care vor lucra peste 2.000 – 2.500 de salariați.

Nemții au renunțat la Iași dintr-un motiv extrem de simplu: lipsa infrastructurii. N-avem nici autostradă, nici cale ferată care să permită transportul rapid, nici zonă cargo la Aeroport. E cea mai rece și dură sentință primită de ieșeni anul acesta.

Au mulțumit politicos și-au plecat

Reprezentanții Bosch au inițiat primele contacte cu Camera de Comerț Româno-Germană acum 18 luni. Pe harta cu zonele de interes a apărut și Iașul. La nivel de top management, nemții au venit și-au început să se intereseze ce le oferă orașul și județul: suprafetețe mari de teren compact, racord la utilități, forța de muncă, dar și infrastructura terestră.

Au ajuns și la Miroslava, la nou înființatul parc industrial. Au fost mai multe runde de discuții, însă în final nu s-a mai concretizat nimic. La sfârșitul lunii august, presa economică și ziarele din Ardeal au anunțat că Bosch va face investiția în Simeria (județul Hunedoara).

Politicoși, nemții au mulțumit autorităților locale din Iași pentru colaborare. Dar doar atât. Nu au precizat de ce au optat pentru Hunedoara. Dar explicația e la mintea cocoșului. Autostrada A1 (București – Nădlac) trece fix pe lângă Simeria. Așadar, pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și pentru transport terestru, investitorii străini din Simeria pot ieși din țară pe autostrada A1, pe la Nădlac, iar în curând vor mai avea la dispoziție o rută alternativă: pe A10 între Sebeș și Turda cu continuare pe A3 (Cluj – Borș).

 

80 de vagoane/zi

La Simeria, noua fabrică Bosch va fi construită în apropierea Depoului de locomotive din Simeria şi va avea trei hale industriale. Proiectul prevede inclusiv construirea a 200–500 m de cale ferată, care să racordeze fabrica. Se estimează că, în plină producție, din Simeria vor pleca, zilnic, 80 de vagoane încărcate cu maşini de spălat. Adică vor să profite la maxim de autostradă și de calea ferată.

Aceleași lucruri le căutau și la Iași. „Investitorii străini vin la Iași pentru discuții datorită avantajelor pe care le oferă orașul în privința forței de muncă înalt calificată. În schimb, din majoritatea discuțiilor reiese că lipsa unei infrastructuri care să facă o legătură rapidă cu vestul țării și, implicit, cu Europa e principalul minus al Moldovei. Iar când vorbim despre infrastructură vorbim în primul rând despre lipsa autostrăzii, despre starea proastă spre dezastruoasă a căii ferate și despre lipsa unui terminal cargo la Aeroport”, a declarat Dorel Codină, directorul parcului industrial de la Miroslava.

 

Efectul Bosch la Blaj

La Blaj, un orășel din județul Alba situat la o aruncătură de băț de A1 și A10, nemții de la Bosch s-au așezat acum 10 ani, deși nici acolo autostrăzile încă nu se construiseră, dar erau pe lista de priorități.

Investiția Bosch a avut un impact imens”, a declarat primarul Gheorghe Rotar. În cei 10 ani scurși, Bosch a investit 200 de milioane de euro și a angajat 3.018 de oameni. Aici sunt produse echipamente tehnice de ghidare liniară pentru mașini unelte, imprimante, echipamente de măsură și elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicații de ABS și SEP (sistemul de stabilizare electronica), dar și senzori care sunt folositi pentru managementul motoarelor.

În zona noastră, a Târnavelor, avem 54.000 de locuitori. 41% din populația ocupată a zonei lucrează în industrie”, a spus primarul Rotar. Acesta a adăugat că 57% din veniturile de la bugetul local vin de pe urma impozitelor vărsate de Bosch. Cu acești bani au fost refăcute rețelele de utilități, au fost asfaltate străzile, a fost modernizat spitalul. Spre exemplu, anul acesta, Primăria a cumpărat la spital un computer tomograf nou în valoare de 200.000 de euro.

Investiția Bosch nu a rămas singulară. „S-au mai făcut două fabrici de senzori, una nemțească și una italiană. În 2004, aveam un șomaj de 24%, acum suntem la 3%”, a explicat Rotar. Acesta se așteaptă ca finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeș - Turda să aducă un nou val de investitori. „Suntem la 20 kilometri de această autostradă. Nemții spun că e distanța ideală”, a afirmat primarul Blajului.

 

Noaptea Lungă a Industriei”
La Sebeș și Cugir, alte două orășele din Alba, au ajuns nemții de la Daimler Mercedes. La cele două subsidiare Star Transmission Cugir şi Star Assembly Sebeş, aceștia au investit, în total, 400 de milioane de euro. În cele două orașe lucrează peste 2.600 de angajați care produc componente auto.

Noaptea Lungă a Industriei” la Sebeș și Cugir unde sunt cele două subsidiare Daimler a avut loc în luna mai. Peste 4.000 de persoane au vizitat Star Transmission și Star Assembly. Intrarea a fost liberă şi au fost asigurate rute de transport tur-retur din Alba Iulia, Deva, Hunedoara şi Sibiu. După vizitarea spațiilor de producţie, oamenii au fost invitați la cantina societății unde li s-au pus la dispoziție broșuri cu un istoric al societății și locurile de muncă disponibile în cadrul societății, cv-urile completate fiind depuse într-o urnă special amenajată, a relatat www.alba24.ro.

Forța de muncă în Sebeș nu prea se mai găsește. Companiile aduc și de la 20 de kilometri depărtare”, a delarat Adrian Bogdan, viceprimarul din Sebeș. Acesta admite că orașul se află poziționat excepțional, la răscrucea lui A1 cu A10, la 50 de kilometri de Aeroportul Sibiu și la 110 km de Aeroportul din Cluj. „Sunt investitori care vin periodic și testează terenul. Chiar săptămâna trecută am avut pe cineva din Italia”, a spus viceprimarul Bogdan.

 


„Am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să investească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi“, Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria, pentru
ZF Transilvania



Pe șantiere mai mult se stă decât se lucrează

În momentul de față, România are doar două autostrăzi finalizate: A2 (București – Constanța) și A4 (by-pass Constanța).

Lipsește miezul
Acum se lucrează la A1 (București – Nădlac). Aceasta are un grad de realizare de 66%, alți 11% sunt în execuție (Deva – Lugoj) și alți 23%, poate cei mai importanți kilometri, sunt planificați. Cei 116 kilometri dintre Pitești și Sibiu ar urma să fie scoși anul acesta spre proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, această porțiune ar urma să fie gata în 2021. Este tronsonul pe care-l cer cu insistență francezii de la Dacia - Renault.

A10, toată în execuție
O altă autostradă aflată în execuție este A10 (Sebeș - Turda). Aceasta face legătura între A1 și A3. Cei 70 de kilometri dintre Sebeș și Turda ar urma să fie realizați din fonduri europene (85%) și bugetul de stat (diferența). A fost împărțită în patru loturi, valoarea totală fiind de aproape 2 miliarde de lei. Toate segmentele ar trebui finalizate până în 2019.

Doar 12% în 12 ani
La autostrada Transilvania – A3 (București – Borș) se înaintează cel mai greu, dintre cele aflate în execuție. Astfel, sunt finalizate rutele București – Ploiești și Tg. Mureș - Gilău. În execuție este bucata Gilău – Borș, pe o porțiune redusă. Dar cele mai importante Ploiești – Brașov și Brașov – Tg. Mureș sunt doar în planificare. Concret, cei 106 kilometri dintre Ploiești și Brașov ar putea fi finanțați de Banca Mondială. Două loturi, de doar 10 kilometri însumat, sunt în stadiul de licitație. Cei 161 de kilometri dintre Brașov și Tg. Mureș au fost împărțiți în trei secțiuni. Pentru niciuna nu a fost selectat un alt constructor după ce contractul cu Bechtel a fost reziliat. Astfel, pe A3, după 12 ani, din cei 415 kilometri se circulă doar pe 50 și se lucrează pe alți 60.

83 de km în trei ani
Însumând, în ultimii ani, construcția de autostrăzi a bătut pasul pe loc. Astfel, anul acesta au fost finalizați doar 15 kilometri. Anul trecut au fost gata 22,1 km, în timp ce în 2015 au fost dați în exploatare 46,3 kilometri.

 

 

Când ai căi de comunicații, ai și căi de dezvoltare. Am auzit de acțiunile dumneavoastră pentru a lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă și chiar mă bucură”, Gheorghe Rotar, primar Blaj

 


PIB pe cap de locuitor 2016 (euro)

 

Alba 8.435

Brașov 10.239

Cluj 11.050

Constanța 12.397

Hunedoara 6.790

Iași 6.611

Prahova 10.826

Sibiu 8.848
Timiș 10.802

 

 

Parcurile industriale ale Clujului


Clujul, aflat la 13 kilometri de A3, a deschis primul parc industrial, Tetarom I, încă din 2005. Pe 32 de hectare sunt sediile a peste 50 de companii cu peste 1.440 angajați. Valoarea investițiilor a depășit 46 milioane de euro. Tetarom II (12 ha) e ocupat integral de compania Emerson care a investit 83 milioane de euro și a angajat 2.210 oameni. Tetarom III a fost inaugurat în februarie 2008, are 7 companii mari care au făcut investiții cumulate de 176 milioane de euro. Aici lucrează acum 2.100 salariați. Clujenii intenționează să realizeze alte două parcuri, Tetarom IV și V.

Orășele ca Sebeș, Blaj, Simeria profită din plin de poziționarea geografică, în Ardeal, la intersecția autostrăzilor aflate în construcție. Iașul a negociat 6 luni cu concernul german, care a ales însă Simeria, aproape de granița de vest. De-aici ar fi trebuit să plece zilnic 80 de vagoane de tren cu mașini de spălat. Lipsa autostrăzii îi face pe toți investitorii să se oprească în Vest. În Oradea nu mai fac față la cereri. Pierderea investițiilor străine, în plină perioadă a relocărilor de afaceri din Europa, va afecta Iașul decenii de-acum înainte.

Un an jumătate, adică 18 luni, au durat discuțiile și tatonările dintre reprezentanții gigantului german Bosch și autoritățile ieșene. În final, acum trei luni, nemții au ales Simeria, un orășel din Hunedoara, pentru a-și desfășura noua investiție de 200 milioane de euro: o fabrică de mașini de spălat la care vor lucra peste 2.000 – 2.500 de salariați.

Nemții au renunțat la Iași dintr-un motiv extrem de simplu: lipsa infrastructurii. N-avem nici autostradă, nici cale ferată care să permită transportul rapid, nici zonă cargo la Aeroport. E cea mai rece și dură sentință primită de ieșeni anul acesta.

Au mulțumit politicos și-au plecat

Reprezentanții Bosch au inițiat primele contacte cu Camera de Comerț Româno-Germană acum 18 luni. Pe harta cu zonele de interes a apărut și Iașul. La nivel de top management, nemții au venit și-au început să se intereseze ce le oferă orașul și județul: suprafetețe mari de teren compact, racord la utilități, forța de muncă, dar și infrastructura terestră.

Au ajuns și la Miroslava, la nou înființatul parc industrial. Au fost mai multe runde de discuții, însă în final nu s-a mai concretizat nimic. La sfârșitul lunii august, presa economică și ziarele din Ardeal au anunțat că Bosch va face investiția în Simeria (județul Hunedoara).

Politicoși, nemții au mulțumit autorităților locale din Iași pentru colaborare. Dar doar atât. Nu au precizat de ce au optat pentru Hunedoara. Dar explicația e la mintea cocoșului. Autostrada A1 (București – Nădlac) trece fix pe lângă Simeria. Așadar, pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și pentru transport terestru, investitorii străini din Simeria pot ieși din țară pe autostrada A1, pe la Nădlac, iar în curând vor mai avea la dispoziție o rută alternativă: pe A10 între Sebeș și Turda cu continuare pe A3 (Cluj – Borș).

 

80 de vagoane/zi

La Simeria, noua fabrică Bosch va fi construită în apropierea Depoului de locomotive din Simeria şi va avea trei hale industriale. Proiectul prevede inclusiv construirea a 200–500 m de cale ferată, care să racordeze fabrica. Se estimează că, în plină producție, din Simeria vor pleca, zilnic, 80 de vagoane încărcate cu maşini de spălat. Adică vor să profite la maxim de autostradă și de calea ferată.

Aceleași lucruri le căutau și la Iași. „Investitorii străini vin la Iași pentru discuții datorită avantajelor pe care le oferă orașul în privința forței de muncă înalt calificată. În schimb, din majoritatea discuțiilor reiese că lipsa unei infrastructuri care să facă o legătură rapidă cu vestul țării și, implicit, cu Europa e principalul minus al Moldovei. Iar când vorbim despre infrastructură vorbim în primul rând despre lipsa autostrăzii, despre starea proastă spre dezastruoasă a căii ferate și despre lipsa unui terminal cargo la Aeroport”, a declarat Dorel Codină, directorul parcului industrial de la Miroslava.

 

Efectul Bosch la Blaj

La Blaj, un orășel din județul Alba situat la o aruncătură de băț de A1 și A10, nemții de la Bosch s-au așezat acum 10 ani, deși nici acolo autostrăzile încă nu se construiseră, dar erau pe lista de priorități.

Investiția Bosch a avut un impact imens”, a declarat primarul Gheorghe Rotar. În cei 10 ani scurși, Bosch a investit 200 de milioane de euro și a angajat 3.018 de oameni. Aici sunt produse echipamente tehnice de ghidare liniară pentru mașini unelte, imprimante, echipamente de măsură și elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicații de ABS și SEP (sistemul de stabilizare electronica), dar și senzori care sunt folositi pentru managementul motoarelor.

În zona noastră, a Târnavelor, avem 54.000 de locuitori. 41% din populația ocupată a zonei lucrează în industrie”, a spus primarul Rotar. Acesta a adăugat că 57% din veniturile de la bugetul local vin de pe urma impozitelor vărsate de Bosch. Cu acești bani au fost refăcute rețelele de utilități, au fost asfaltate străzile, a fost modernizat spitalul. Spre exemplu, anul acesta, Primăria a cumpărat la spital un computer tomograf nou în valoare de 200.000 de euro.

Investiția Bosch nu a rămas singulară. „S-au mai făcut două fabrici de senzori, una nemțească și una italiană. În 2004, aveam un șomaj de 24%, acum suntem la 3%”, a explicat Rotar. Acesta se așteaptă ca finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeș - Turda să aducă un nou val de investitori. „Suntem la 20 kilometri de această autostradă. Nemții spun că e distanța ideală”, a afirmat primarul Blajului.

 

Noaptea Lungă a Industriei”
La Sebeș și Cugir, alte două orășele din Alba, au ajuns nemții de la Daimler Mercedes. La cele două subsidiare Star Transmission Cugir şi Star Assembly Sebeş, aceștia au investit, în total, 400 de milioane de euro. În cele două orașe lucrează peste 2.600 de angajați care produc componente auto.

Noaptea Lungă a Industriei” la Sebeș și Cugir unde sunt cele două subsidiare Daimler a avut loc în luna mai. Peste 4.000 de persoane au vizitat Star Transmission și Star Assembly. Intrarea a fost liberă şi au fost asigurate rute de transport tur-retur din Alba Iulia, Deva, Hunedoara şi Sibiu. După vizitarea spațiilor de producţie, oamenii au fost invitați la cantina societății unde li s-au pus la dispoziție broșuri cu un istoric al societății și locurile de muncă disponibile în cadrul societății, cv-urile completate fiind depuse într-o urnă special amenajată, a relatat www.alba24.ro.

Forța de muncă în Sebeș nu prea se mai găsește. Companiile aduc și de la 20 de kilometri depărtare”, a delarat Adrian Bogdan, viceprimarul din Sebeș. Acesta admite că orașul se află poziționat excepțional, la răscrucea lui A1 cu A10, la 50 de kilometri de Aeroportul Sibiu și la 110 km de Aeroportul din Cluj. „Sunt investitori care vin periodic și testează terenul. Chiar săptămâna trecută am avut pe cineva din Italia”, a spus viceprimarul Bogdan.

 


„Am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să investească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi“, Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria, pentru
ZF Transilvania



Pe șantiere mai mult se stă decât se lucrează

În momentul de față, România are doar două autostrăzi finalizate: A2 (București – Constanța) și A4 (by-pass Constanța).

Lipsește miezul
Acum se lucrează la A1 (București – Nădlac). Aceasta are un grad de realizare de 66%, alți 11% sunt în execuție (Deva – Lugoj) și alți 23%, poate cei mai importanți kilometri, sunt planificați. Cei 116 kilometri dintre Pitești și Sibiu ar urma să fie scoși anul acesta spre proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, această porțiune ar urma să fie gata în 2021. Este tronsonul pe care-l cer cu insistență francezii de la Dacia - Renault.

A10, toată în execuție
O altă autostradă aflată în execuție este A10 (Sebeș - Turda). Aceasta face legătura între A1 și A3. Cei 70 de kilometri dintre Sebeș și Turda ar urma să fie realizați din fonduri europene (85%) și bugetul de stat (diferența). A fost împărțită în patru loturi, valoarea totală fiind de aproape 2 miliarde de lei. Toate segmentele ar trebui finalizate până în 2019.

Doar 12% în 12 ani
La autostrada Transilvania – A3 (București – Borș) se înaintează cel mai greu, dintre cele aflate în execuție. Astfel, sunt finalizate rutele București – Ploiești și Tg. Mureș - Gilău. În execuție este bucata Gilău – Borș, pe o porțiune redusă. Dar cele mai importante Ploiești – Brașov și Brașov – Tg. Mureș sunt doar în planificare. Concret, cei 106 kilometri dintre Ploiești și Brașov ar putea fi finanțați de Banca Mondială. Două loturi, de doar 10 kilometri însumat, sunt în stadiul de licitație. Cei 161 de kilometri dintre Brașov și Tg. Mureș au fost împărțiți în trei secțiuni. Pentru niciuna nu a fost selectat un alt constructor după ce contractul cu Bechtel a fost reziliat. Astfel, pe A3, după 12 ani, din cei 415 kilometri se circulă doar pe 50 și se lucrează pe alți 60.

83 de km în trei ani
Însumând, în ultimii ani, construcția de autostrăzi a bătut pasul pe loc. Astfel, anul acesta au fost finalizați doar 15 kilometri. Anul trecut au fost gata 22,1 km, în timp ce în 2015 au fost dați în exploatare 46,3 kilometri.

 

 

Când ai căi de comunicații, ai și căi de dezvoltare. Am auzit de acțiunile dumneavoastră pentru a lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă și chiar mă bucură”, Gheorghe Rotar, primar Blaj

 


PIB pe cap de locuitor 2016 (euro)

 

Alba 8.435

Brașov 10.239

Cluj 11.050

Constanța 12.397

Hunedoara 6.790

Iași 6.611

Prahova 10.826

Sibiu 8.848
Timiș 10.802

 

 

Parcurile industriale ale Clujului


Clujul, aflat la 13 kilometri de A3, a deschis primul parc industrial, Tetarom I, încă din 2005. Pe 32 de hectare sunt sediile a peste 50 de companii cu peste 1.440 angajați. Valoarea investițiilor a depășit 46 milioane de euro. Tetarom II (12 ha) e ocupat integral de compania Emerson care a investit 83 milioane de euro și a angajat 2.210 oameni. Tetarom III a fost inaugurat în februarie 2008, are 7 companii mari care au făcut investiții cumulate de 176 milioane de euro. Aici lucrează acum 2.100 salariați. Clujenii intenționează să realizeze alte două parcuri, Tetarom IV și V.

 

Rămas fără funcţia de subprefect, Bogdan Abalaşi încălzeşte banca de rezerve în aşteptarea unui post călduţ şi bine plătit. La Stat, bineînţeles n Având în vedere contradicţiile şi controversele din cariera sa, probabil că va prinde ceva mare.

 

Ca un soldat disciplinat, Bogdan Abalaşi, fost subprefect al Iaşului, a intrat în ALDE, dar nu mişcă-n front fără acordul conducerii. A fost reactivat de Varujan Vosganian, şeful ALDE Iaşi, cu prilejul campaniei electorale de la Balş, comună ieşeană unde duminică sunt programate alegeri anticipate. „Nu sunt responsabil de campanie. Dar în ALDE Iaşi sunt director al Comisiilor de specialitate”, a spus Abalaşi. Din vară, de când a fost demis din funcţia de subprefect, Bogdan Abalaşi a încercat să intre în graţiile conducerii partidului. Surse politice care au dorit să-şi păstreze anonimatul au afirmat, pentru REPORTER DE IAŞI, că, pe filieră ALDE, Abalaşi va primi fie conducerea unei direcţii deconcentrate, fie un post de conducere în vreun minister. În fapt, întreaga carieră profesională a lui Abalaşi e un şir întreg de sinecuri.

 

„Mă ocup de politică”

Demis în vară din funcţia de subprefect, Abalaşi aşteaptă o numire la o instituţie de stat. E secretos, evită subiectul. „Acum mă ocup de politică”, a spus el. Despre viaţa profesională, pretinde că are un job, dar refuză să spună cu ce se ocupă. „E problema mea unde lucrez”.

Abalaşi a ajuns subprefect de Iaşi în 2012, pe filiera Partidului Conservator. Ca să poată îndeplini cerinţele postului, Abalaşi, ca mulţi alţii, a fost, pentru scurt timp, inspector la Primăria Valea Lupului. Anterior, acesta a lucrat ca profesor de istorie. Şi secretara Primăriei Valea Lupului şi cea a şcolii din Popricani au negat că Abalaşi s-ar fi întors la vreuna dintre aceste două poziţii deţinute anterior.

Zburat de-ai lui
Abalaşi a avut cel mai lung mandat de subprefect din istoria Iaşului, de cinci ani, între 2012 şi 2017. E de pomină episodul din 2016 când, pe vremea guvernului tehnocrat, de teamă să nu fie schimbat din funcţie, a stat o perioadă mai lungă în concediu medical. Culmea, sfârşitul i-a venit când erau ai lui la putere, în vara lui 2017, însă după ce subprefectul a intrat în conflict cu preşedintele PSD Iaşi, Maricel Popa.

Acum, Abalaşi îşi omoară timpul promovând pe Facebook pilde motivaţionale sau mesaje de susţinere pentru Mihai Balmuş, candidatul de la Balş. „Am foarte mulţi prieteni în lumea satului, pe care i-am cunoscut în anii în care am fost subprefect al judeţului Iaşi. Oameni de bun-simţ, care ţin la comunităţile lor. Unul dintre bunii prieteni ai mei este Balmuş Mihai, un fermier din comuna Balş, un om tânăr, care a cunoscut greutăţile vieţii. Şi-a propus să treacă de ele, să-şi facă o carieră, şi în afaceri, şi în viaţă. Este un model pentru oamenii cu care lucrează şi ale căror interese le apără şi le promovează”, e o parte dintr-un mesaj de susţinere a candidaturii acestuia.

Cronologia parvenirii

Un slujbaş la stat care a urcat treaptă cu treaptă. Potrivit declaraţiei de avere din 2012, Abalaşi a fost, în 2011, profesor la şcoala cu clasele I – VIII Borşa din comuna Vlădeni, localitate în nordul judeţului. Venitul său pe 2011 a fost de 10.796 lei, adică 899 lei medie lunară.
În 2012 (aşa cum reiese din declaraţia de avere din 2013) a trecut din funcţie în funcţie: inspector la Primăria din Valea Lupului, profesor la şcoala generală din Popricani, membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), subprefect. Din toate aceste poziţii a încasat un total de peste 50.000 lei, adică o medie de aproape 4.200 lei lunar. În cea mai recentă declaraţie, cea din 2016 aferentă anului 2015, venitul lunar al lui Abalaşi crescuse la 6.219 lei.

Apropiat al Solcanilor
Anterior, în noiembrie 2006, Bogdan Abalaşi, pe atunci liderul TSD Iaşi (tinerilor social-democraţi), a fost exclus din partid. În anii de glorie ai guvernării Năstase, Abalaşi a fost unul dintre apropiaţii familiei Solcanu (fost lider PSD de Iaşi), câştigând mai multe lucrări de construcţii cu firma la care era director. De numele său se leagă un contract terminat cu scandal la Belceşti. O societate la care era acţionar a încasat 500.000 de lei pentru a renova o şcoală, dar ar fi facturat lucrări fictive şi ar fi folosit materiale ieftine. Ulterior, şcoala s-a prăbuşit, iar Curtea de Conturi a găsit nereguli în derularea contractului cerând recuperarea prejudiciului. Tardiv: Abalaşi a ieşit din firmă, iar aceasta a fost radiată.

 

 

Fără principii, doar în interesul propriu

 

În 2016, în plină guvernare a celor care îl susţineau pentru mandatul de subprefect, Abalaşi a dat în judecată Guvernul şi Prefectura cerând să i se acorde “o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/ voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2013-2015, în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată pe an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecății, astfel cum a fost stabilit prin actele normative speciale şi a voucherului pe anul în curs”. Acţiunea a fost respinsă, motivul fiind că guvernările din care a făcut parte nu au prevăzut sume în buget din cauza lipsei de fonduri, acordarea acestor vouchere, deşi menţionată într-o lege, fiind amânată succesiv, inclusiv în perioada 2013-2015. Respectând proporţiile, e ca şi cum soţia lui Abalaşi l-ar fi dat în judecată că nu i-a cumpărat o haină de blană de 100.000 de lei, în timp ce salariul său anual a fost de 50.000 de lei.

 


Interes mare pentru alegerile din Balş
În comuna ieşeană Balş vor avea loc, duminică 5 noiembrie, alegeri pentru fotoliul de primar. Asta deoarece fostul edil a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Alegerile din Balş au trezit un interes crescut şi în rândul şefilor de la Bucureşti ai principalelor partide. Astfel, în cele două săptămâni de campanie, din Capitală au venit Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului pentru a-l susţine pe candidatul ALDE, Viorel Cataramă pentru cel liberal şi Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, pentru a-l sprijini pe candidatul PSD.

 

 

 

 

Rămas fără funcţia de subprefect, Bogdan Abalaşi încălzeşte banca de rezerve în aşteptarea unui post călduţ şi bine plătit. La Stat, bineînţeles n Având în vedere contradicţiile şi controversele din cariera sa, probabil că va prinde ceva mare.

Ca un soldat disciplinat, Bogdan Abalaşi, fost subprefect al Iaşului, a intrat în ALDE, dar nu mişcă-n front fără acordul conducerii. A fost reactivat de Varujan Vosganian, şeful ALDE Iaşi, cu prilejul campaniei electorale de la Balş, comună ieşeană unde duminică sunt programate alegeri anticipate. „Nu sunt responsabil de campanie. Dar în ALDE Iaşi sunt director al Comisiilor de specialitate”, a spus Abalaşi. Din vară, de când a fost demis din funcţia de subprefect, Bogdan Abalaşi a încercat să intre în graţiile conducerii partidului. Surse politice care au dorit să-şi păstreze anonimatul au afirmat, pentru REPORTER DE IAŞI, că, pe filieră ALDE, Abalaşi va primi fie conducerea unei direcţii deconcentrate, fie un post de conducere în vreun minister. În fapt, întreaga carieră profesională a lui Abalaşi e un şir întreg de sinecuri.

 

„Mă ocup de politică”

Demis în vară din funcţia de subprefect, Abalaşi aşteaptă o numire la o instituţie de stat. E secretos, evită subiectul. „Acum mă ocup de politică”, a spus el. Despre viaţa profesională, pretinde că are un job, dar refuză să spună cu ce se ocupă. „E problema mea unde lucrez”.

Abalaşi a ajuns subprefect de Iaşi în 2012, pe filiera Partidului Conservator. Ca să poată îndeplini cerinţele postului, Abalaşi, ca mulţi alţii, a fost, pentru scurt timp, inspector la Primăria Valea Lupului. Anterior, acesta a lucrat ca profesor de istorie. Şi secretara Primăriei Valea Lupului şi cea a şcolii din Popricani au negat că Abalaşi s-ar fi întors la vreuna dintre aceste două poziţii deţinute anterior.

Zburat de-ai lui
Abalaşi a avut cel mai lung mandat de subprefect din istoria Iaşului, de cinci ani, între 2012 şi 2017. E de pomină episodul din 2016 când, pe vremea guvernului tehnocrat, de teamă să nu fie schimbat din funcţie, a stat o perioadă mai lungă în concediu medical. Culmea, sfârşitul i-a venit când erau ai lui la putere, în vara lui 2017, însă după ce subprefectul a intrat în conflict cu preşedintele PSD Iaşi, Maricel Popa.

Acum, Abalaşi îşi omoară timpul promovând pe Facebook pilde motivaţionale sau mesaje de susţinere pentru Mihai Balmuş, candidatul de la Balş. „Am foarte mulţi prieteni în lumea satului, pe care i-am cunoscut în anii în care am fost subprefect al judeţului Iaşi. Oameni de bun-simţ, care ţin la comunităţile lor. Unul dintre bunii prieteni ai mei este Balmuş Mihai, un fermier din comuna Balş, un om tânăr, care a cunoscut greutăţile vieţii. Şi-a propus să treacă de ele, să-şi facă o carieră, şi în afaceri, şi în viaţă. Este un model pentru oamenii cu care lucrează şi ale căror interese le apără şi le promovează”, e o parte dintr-un mesaj de susţinere a candidaturii acestuia.

Cronologia parvenirii

Un slujbaş la stat care a urcat treaptă cu treaptă. Potrivit declaraţiei de avere din 2012, Abalaşi a fost, în 2011, profesor la şcoala cu clasele I – VIII Borşa din comuna Vlădeni, localitate în nordul judeţului. Venitul său pe 2011 a fost de 10.796 lei, adică 899 lei medie lunară.
În 2012 (aşa cum reiese din declaraţia de avere din 2013) a trecut din funcţie în funcţie: inspector la Primăria din Valea Lupului, profesor la şcoala generală din Popricani, membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), subprefect. Din toate aceste poziţii a încasat un total de peste 50.000 lei, adică o medie de aproape 4.200 lei lunar. În cea mai recentă declaraţie, cea din 2016 aferentă anului 2015, venitul lunar al lui Abalaşi crescuse la 6.219 lei.

Apropiat al Solcanilor
Anterior, în noiembrie 2006, Bogdan Abalaşi, pe atunci liderul TSD Iaşi (tinerilor social-democraţi), a fost exclus din partid. În anii de glorie ai guvernării Năstase, Abalaşi a fost unul dintre apropiaţii familiei Solcanu (fost lider PSD de Iaşi), câştigând mai multe lucrări de construcţii cu firma la care era director. De numele său se leagă un contract terminat cu scandal la Belceşti. O societate la care era acţionar a încasat 500.000 de lei pentru a renova o şcoală, dar ar fi facturat lucrări fictive şi ar fi folosit materiale ieftine. Ulterior, şcoala s-a prăbuşit, iar Curtea de Conturi a găsit nereguli în derularea contractului cerând recuperarea prejudiciului. Tardiv: Abalaşi a ieşit din firmă, iar aceasta a fost radiată.

 

 

Fără principii, doar în interesul propriu

 

În 2016, în plină guvernare a celor care îl susţineau pentru mandatul de subprefect, Abalaşi a dat în judecată Guvernul şi Prefectura cerând să i se acorde “o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/ voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2013-2015, în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată pe an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecății, astfel cum a fost stabilit prin actele normative speciale şi a voucherului pe anul în curs”. Acţiunea a fost respinsă, motivul fiind că guvernările din care a făcut parte nu au prevăzut sume în buget din cauza lipsei de fonduri, acordarea acestor vouchere, deşi menţionată într-o lege, fiind amânată succesiv, inclusiv în perioada 2013-2015. Respectând proporţiile, e ca şi cum soţia lui Abalaşi l-ar fi dat în judecată că nu i-a cumpărat o haină de blană de 100.000 de lei, în timp ce salariul său anual a fost de 50.000 de lei.

 


Interes mare pentru alegerile din Balş
În comuna ieşeană Balş vor avea loc, duminică 5 noiembrie, alegeri pentru fotoliul de primar. Asta deoarece fostul edil a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Alegerile din Balş au trezit un interes crescut şi în rândul şefilor de la Bucureşti ai principalelor partide. Astfel, în cele două săptămâni de campanie, din Capitală au venit Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului pentru a-l susţine pe candidatul ALDE, Viorel Cataramă pentru cel liberal şi Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, pentru a-l sprijini pe candidatul PSD.

 

 

 

 

Bani publici „cablaţi” la o reţea formată exclusiv din membri ai partidului de guvernământ n O firmă înfiinţată de Alexandru Bîndar în august a semnat două contracte, atribuite direct, cu Casele de Cultură ale Studenţilor din Iaşi şi Bucureşti n Ambele sunt conduse de colegi de partid ai lui Bîndar, cel de la Iaşi fiind şi consilier local n Anunțul a stat pe SEAP doar 48 de minute

O ciubucăreală ordinară. Aşa poate fi descrisă, în câteva cuvinte, afacerea pe care au făcut-o trei tineri pesedişti. Alexandru Bîndar, consilier al ministrului Educaţiei, a prins, prin firma BVA Condev la care este asociat, două contracte în valoare însumată de aproape 53.000 lei cu Casele de cultură ale studenţilor din Iaşi şi Bucureşti.

Cele două instituţii sunt conduse de tinerii pesedişti Bogdan Crucianu şi Doru Iamandi. Pentru a salva aparenţele, casele de cultură au selectat firma BVA Condev de pe portalul de achiziţii publice (SEAP).

Culmea eficienţei: Alexandru Bîndar a înfiinţat firma, cu sediul social în Cepleniţa (judeţul Iaşi), la sfârşitul lunii august şi, la doar câteva săptămâni, a obţinut cele două contracte. Pe 16 octombrie a câştigat la Bucureşti, iar pe 24 la Iaşi. Curat murdar, cum ar zice Caragiale. Obiectul contractelor a fost similar, cursuri de formare profesională.


Două contracte pe tavă


Firma BVA Condev s-a înfiinţat la sfârşitul lunii august 2017 şi îi are ca fondatori pe Vasile Bandar şi pe Alexandru Bîndar, ambii originari din comuna Tulnici (judeţul Vrancea). La doar câteva săptămâni de la înfiinţare, pe 16 octombrie, firma la care este acţionar Alexandru Bîndar a câştigat un contract de 48.000 lei cu Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti. Cursuri de formare profesională în cadrul proiectului „Studenţiada 2017”. Mai exact, servicii de training pentru studenţi – 10 cursuri în domeniul „Accesare fonduri pentru tineret” şi 10 cursuri în domeniul „Training Management vs Leadership în mediul asociativ”, a câte 25 cursanţi, în perioada 20–22 octombrie în 10 centre universitare din ţară.

Pentru aceste cursuri, cu un total de 500 de participanţi, s-a estimat un cost de 96 lei/persoană. Aşadar, un total de 48.000 lei. Pe lângă cursurile propriu-zise, firma lui Bîndar trebuia să asigure şi suportul de curs (tipărit), consumabile, cafele pentru cursanţi şi sala de pregătire.

Firma a fost înfiinţată la sfârşitul lunii august, dar eu şi colaboratorii mei lucrăm de mult timp în domeniul ăsta, de 3 - 4 ani”, a declarat Bîndar. Despre faptul că a prins două contracte cu Casele de cultură ale studenţilor la câteva săptămâni de la înfiinţarea firmei, Bîndar a spus că nu-i nici coincidenţă, nici noroc, nici o reţetă magică: „Pur şi simplu am urcat firma pe SEAP şi am fost selectat”. A fost selectat pe 16, iar pe 20 ţinea deja primul curs.

 

Selectat în doar 48 de minute

La fix o săptămână şi o zi după obţinerea contractului de la Bucureşti, firma BVA Condev a fost selectată (pe 24 octombrie) şi de Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi, tot pentru cursuri. În acest caz, contractul a fost de doar 4.800 lei. „Au fost cursuri la Iaşi şi în perioada 20 – 22 octombrie pe primul contract, dar şi week-end-ul trecut. Însă au fost tematici diferite”, a explicat Bîndar.
La selecţia de la Iaşi, portalul de achiziţii publice arată că iniţierea procedurii s-a făcut pe 24 octombrie la ora 9:27, iar atribuirea s-a făcut în aceeaşi zi, la ora 10:15, adică la doar 48 de minute distanţă. „N-am ce să comentez despre asta”, a zis Bîndar. Acesta a adăugat că pentru ambele contracte s-a strâns numărul suficient de cursanţi. „Toate documentele s-au depus pentru decont, o să se analizeze materialele şi apoi se face plata. Încă n-a fost făcută”, a declarat acesta.
Despre natura relaţiei cu Bogdan Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi, Bîndar a afirmat: „Îl cunosc, avem o relaţie instituţională, dar nu suntem prieteni”. În ciuda repetatelor apeluri telefonice, Crucianu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune propriul punct de vedere legat de această afacere.

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

CV-urile celor trei „muschetari” PSD

Alexandru Bîndar a fost numit în februarie anul acesta în funcţia de consilier al ministrului Educaţiei Naţionale. Despre activitatea profesională anterioară şi despre legăturile sale cu Iaşul sunt informaţii inclusiv pe pagina sa de Facebook. Astfel, Bîndar a fost şef de cămin în Campusul „Tudor Vladimirescu”, student evaluator ARACIS, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Studenţilor din România, dar a fost şi reprezentant al studenţilor în Consiliul de Administraţie al Universităţii Tehnice din Iaşi.

Originar din judeţul Vrancea, Bîndar şi-a finalizat studiile de licenţă şi de master la aceeaşi universitate, unde este acum doctorand. „Între funcţia pe care o deţin la minister şi firmă nu e nicio legătură, sunt lucruri diferite”, a spus Bîndar. Este membru PSD, în acestă calitate fiind desemnat recent, conform Agerpres, drept reprezentat al partidului în juriul care evaluează candidaturile oraşelor Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România.

Doru Iamandi conduce Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din august 2014 ca director adjunct şi din decembrie 2015 ca director plin. Între 2012 şi 2016 a fost consilier local PSD la Sectorul 1. La acelaşi sector a fost şi preşedinte al organizaţiei de tineret a partidului (TSD). Şi Iamandi a îndeplinit diferite funcţii în organizaţii studenţeşti.

 

Bogdan Crucianu a intrat în Consiliul Local Iaşi din partea PSD în luna decembrie 2016, înlocuind-o pe Camelia Gavrilă care a fost aleasă deputat. Din august 2017, Crucianu a fost numit director la Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi. Acesta este şi prim-vicepreşedinte al TSD Iaşi. Este cunoscut ca un apropiat al primarului Mihai Chirica şi al viceprimarului Gabriel Harabagiu.

12.624 lei a raportat Alexandru Bîndar că ar fi câştigat anul trecut, în urma unui proiect POSDRU, potrivit propriei declaraţii de avere. Adică, o medie de 1.052 lei pe lună.

Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

 

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.

Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

 

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.

Comisiile de recepție sunt direct răspunzătoare pentru stâlpii falși pe Splai Bahlui. Cerințele tehnice din clarificări au aceeași valoare cât caietul de sarcini, fiind parte din acesta. O spun doi experți în achiziții publice. În aceste condiții este inexplicabil de ce Primăria a cerut, pe ambele splaiuri ale Bahluiului, un anumit tip de stâlpi ornamentali de iluminat, dar a recepționat cu totul altceva. PNL cere anchetă în cazul celor două licitații.

 

Primarul Mihai Chirica refuză să facă lumină în scandalul stâlpilor de pe cele două maluri ale Bahluiului. „În calitate de consilier local, am cerut să văd dosarele de achiziție privind cele două licitații pentru modernizarea Splai Bahlui Mal Stâng și Splai Bahlui Mal Drept. Mi s-a spus să nu mă duc la Primărie, că nu-mi vor fi date, ci să aștept un răspuns scris”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL.

Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top