Duminica, 23 09 2018
Judeţul Iaşi: 30% dintre copii au kilograme în plus

Judeţul Iaşi: 30% dintre copii au kilograme în plus

10% investiţii în tehnologia de informaţii înseamnă o creştere de 1% a ratei obezităţii. Calculatoarele, telefoanele şi mâncarea fast-food sunt factori care îi „momesc” pe copii să nu mai facă mişcare şi să devină graşi. Contează mult şi felul în care părinţii (nu) se implică în dieta copilului. Un băieţel din Iaşi a ajuns la 105 kilograme pentru că nu accepta să mânânce decât de la fast-food.

Obezitatea şi toate riscurile pe care le implică aceasta reprezintă o problemă din ce în ce mai mare pentru copiiu şi tinerii din ziua de astăzi. Locul jocurilor în jurul blocului sau pe terenul de sport a fost luat de calculator şi alte gadgeturi, care îi ţin în casă. În plus, alimentaţia este bogată în carbohidraţi, iar fructele au dispărut din meniu. Preparatorul fizic Cezar Honceriu şi nutriţionistul Adina Rusu fac o analiză a principalelor cauze care au dus la creşterea numărului de copii şi tineri obezi.

Honceriu: „Generaţia de acum s-a lăsat dusă de val”

Un raport a UNICEF referitor la activitatea fizică arată că doar 19% dintre copiii din România fac suficientă activitate fizică. În plus, creşterea timpului petrecut în faţa computerelor, a televizorului şi a jocurilor video este un factor semnificativ în creşterea obezităţii la nivel global.

Un studiu publicat în 2012 de Institutul Milken a arătat că pentru fiecare creştere de 10% investiţii în tehnologia de informaţii se înregistrează o creştere de 1% a ratei obezităţii. „În urmă cu 20-30 ani, nu erau alternative pentru petrecerea timpului liber decât mişcarea. Copiui făceau, sub o formă sau alta, mişcare. Acum, lucrurile s-au schimbat mult. Alternativele sunt multe, dar activităţile sunt statice. Stau în faţa unui calculator sau monitor. Sunt lucrurile care nu pot fi oprite, dar pot fi influenţate. Generaţia de acum s-a lăsat dusă de val şi cred că, în primul rând, trebuie educaţi părinţii“, spune Cezar Honceriu, lector universitar la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“.

Media: unul din trei este gras

Conform ultimelor raportări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la copiii de 8 ani din România este de 26,8% (11,6% pentru obezitate). De asemenea, s-a constatat o prevalenţă a copiilor cu exces ponderal mai mare în mediul urban (29,5%) comparativ cu mediul rural (22,9%). Dintre băieţii din mediul urban, 33,2% sunt cu exces ponderal, comparativ cu 23,5% la cei din mediul rural. Diferenţe au fost constatate şi în cazul fetelor, cu un procent de 26,1% în mediul urban, comparativ cu 22,1% în rural.

Studiile au mai arătat că, în judeţul Iaşi, 29,9% dintre copii au exces ponderal, faţă de 34,6% în Neamţ, sau 35,8 în Bucureşti, sau 27,6% în Cluj şi 20,1% în Dolj.

 

Copiii graşi – un fenomen în plină „ascensiune”

Rolul crucial al educaţiei

Honceriu consideră că tinerii trebuie educaţi în aşa fel încât să conştientizeze importanţa mişcării. „Copiii trebuie să înţeleagă de ce trebuie să facă mişcare, cum, de câte ori pe săptămână. Sunt necesare programe la nivel guvernamental, care să dea posibilitatea copiilor să facă mişcare. E bine că se doresc mai multe ore de educaţie fizică şi sport. Sunt necesare mai multe terenuri de sport, pentru a le da posibilitatea tinerilor să aibă de unde alege. Orice formă de mişcare este binevenită. Un sport individual şi unul colectiv au contribuţii atât la nivel fizic, cât şi psihic“, precizează Honceriu. 

Micul dejun: o raritate

Nutriţionistul Adina Rusu enumeră principalele probleme constatate în comportamentul alimentar al copiilor, ce pot duce în timp la apariţia excesului ponderal. „Consumul micului dejun nu este un comportament frecvent întâlnit în România, ţara noastră situându-se printre ţările cu cea mai mică prevalenţă a consumului zilnic de mic dejun, mai ales în rândul fetelor şi al copiilor proveniţi din familii cu un status socio-economic scăzut. Consumul zilnic de fructe şi legume este semnificativ mai mic la băieţi şi în familiile cu un nivel socio-economic scăzut şi înregistrează o scădere semnificativă odată cu creşterea vârstei copiilor. România ocupă locuri fruntaşe în ceea ce priveşte prevalenţa consumului zilnic de băuturi îndulcite, şi în acest caz, copii din familii sărace având un consum semnificativ mai mare din acest tip de băuturi“, menţionează nutriţionistul.

Prea multe dulciuri şi sucuri

Adina Rusu susţine că, pe baza cazurilor întâlnite în practică, excesul ponderal al copiilor din Iaşi este determinat de un consum ridicat de dulciuri şi de băuturi îndulcite. „Pentru mulţi părinţi, oferirea de dulciuri copiilor a devenit o formă de manifestare a afecţiunii, o încercare a adulţilor ocupaţi de a compensa timpul redus petrecut în compania celor mici. Copiii au devenit tot mai sedentari, au acces la gadgeturi de la vârste foarte fragede “, spune Adina Rusu.

O altă cauză care duce la creşterea obezităţii în rândul copiilor şi a tinerilor o reprezintă lipsa educaţiei părinţilor. „Cei mici împrumută din comportamentul alimentar al părinţilor, cu alte cuvinte, copilul va face ceea ce vede în casă, va mânca alimente pe care le consumă părinţii săi sau va avea aceleaşi aversiuni alimentare ca aceştia. Tot mai mulţi părinţi preferă să mănânce la restaurant sau să comande mâncare acasă decât să gătească. De cele mai multe ori, mâncarea de restaurant este mai calorică, mai sărată şi mai bogată în grăsimi saturate, cu impact negativ asupra organismului. Porţiile pe care oamenii le consumă au devenit foarte mari. Se estimează că, raportat la anul 1950, porţiile de mâncare s-au dublat“, adaugă nutriţionistul ieşean.

 

Nutriţionistul Adina Rusu a văzut cazuri dramatice

 „Dietă”: Pufuleţi şi salam

Elocvente pentru greşelile pe care le fac părinţii în alimentaţia copiilor sunt două cazuri ale unor copii care au venit la cabinetul Adinei Rusu. „Mulţi dintre copiii cu probleme de greutate provin din familii destrămate sau cu un nivel intelectual redus. Am avut un caz al unui copil de 12 ani ajuns la greutatea de 105 kilograme deoarece nu accepta să mănânce decât alimente de tip fast-food. Un alt caz a fost a unui copil care, la vârsta de 8 ani, mânca doar pufuleţi şi salam. Sunt exemple edificatoare pentru modul în care unii părinţi înţeleg, sau mai bine spus, nu înţeleg, ce să le dea copiilor să mănânce“, povesteşte Adina Rusu.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Go to top