Marti, 21 11 2017
ReporterIS - Items filtered by date: Luni, 13 Noiembrie 2017

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat luni seara că, în ceea ce-l privește, „a fost scos armamentul greu”, după ce cazul referitor la referendum nu și-a atins scopul - acela de a veni la conducerea partidului cel mai probabil o echipă „care să stea cuminte” în perioada alegerilor locale și parlamentare.

„Nu este un dosar glumă, este clar că e o chestiune foarte grea. (...) Cam ceea ce a apărut în comunicatul DNA, cam asta mi-a fost adus la cunoștință ca informație. (...) Nu a fost o zi ușoară. (...) Am încercat să citesc cu atenție comunicatul și celelalte documente, am citit cât am putut, n-am avut prea mult timp astăzi, am avut mai multe activități. Am înțeles că, practic, în 2016 s-a început acest dosar, ba din 2001, ba din 2014... Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat în 2016, când, după ce am fost condamnat în dosarul cu referendumul, unde trebuia neapărat ca eu să cedez atunci, și probabil că era o echipă pregătită să preia partidul și să stea cuminți în anul electoral respectiv, am decis împreună în partid, am mers mai departe - victorie mare la alegerile locale, victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare”, a declarat Liviu Dragnea, la România TV, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, după alegerile parlamentare, „ceea ce a speriat cel mai mult a fost conținutul programului de guvernare, foarte bine făcut și nu ușor de pus în practică”, program care nu lasă „spațiu de manevră” acelor partide care ar putea să-l susțină pe președintele Klaus Iohannis la prezidențialele din 2019.

„Din fericire, avem toate răspunsurile pentru cei care au tot mințit în ultimele luni că nu putem pune în practică programul, dar acest program de guvernare, dorința noastră de a reforma ce este stricat în anumite sisteme sperie. Pe plan politic, programul implementat lasă un spațiu de manevră aproape inexistent pentru opoziție, adică pentru partidele care ar putea — o parte dintre ele — să-l susțină pe președintele Iohannis la alegerile prezidențiale din 2019. Iar, pe de altă parte, sunt instituții și șefi de instituții care încep să-și pună problema dacă cumva, prin absurd, în această țară încep să funcționeze lucrurile, așa cum funcționează în celelalte țări din Europa unde este o democrație consolidată. (...) Și sigur că sunt zbateri serioase (...). Și lupta este îngrozitoare. A fost scos armamentul în primăvară, brusc, deci asta cu referendumul n-a mers, au scos armamentul greu și au început să spună de Brazilia, de Belina, de Tel Drum, pentru a crește un nivel de demonizare în așa fel încât în percepția publică să apară firesc că trebuie să înceapă un nou dosar la DNA și haide să creăm un cadru din asta și să meargă acolo și poate cedează”, a susținut președintele Camerei Deputaților.

El consideră că  „o cedare” introduce rezervă și temeri atât în interiorul grupurilor parlamentare, unde se pune clar un mare semn de întrebare dacă mai există determinarea să meargă până la capăt cu ceea ce s-a început, precum și în Guvern.

Dragnea a denunțat „un sistem de putere paralel, ilegitim care funcționează în România de ani de zile”.

„În ultimele luni de zile au început să apară enorm de multe informații, mărturii, chiar și documente și un sistem care face ceea ce știe să facă cel mai bine, și anume, dosare. Este un instrument tăios, care are ca scop să intimideze (...), de a direcționa o putere foarte mare folosită cu cruzime în mâna celui de care ascultă, cel care patronează acest sistem. Pe de altă parte, sistemul își păstrează și pentru sine o parte din această putere. Unii au spus stat paralel, alții invizibil, alți stat mafiot, alții putere ocultă. Sunt instituții și politice și de forță și încep să iasă la iveală foarte multe lucruri. Asta deranjează, pentru că sistemul și cei care sunt beneficiarii acestor acțiuni profund ilegale, neconstituționale și abuzive încep să fie destul de speriați. (...) Sunt foarte multe fronturi deschise de către noi, pentru că am promis în campanie să facem rânduială în modul cum interacționează și acționează puterile statului și instituțiile statului — să treacă în matca constituțională. Și sunt unii oameni cărora li se înmoaie genunchii”, a afirmat liderul PSD.

Published in Parlament

Premierul Mihai Tudose a anunțat că s-a întâlnit astăzi cu managerul general al Coca-Cola HBC România, Jaak Mikkel, care i-a dat asigurări că la nivelul acestei companii nu vor exista scăderi salariale ca urmare a transferului contribuțiilor sociale.

„Am avut astăzi o întâlnire cu managerul general al Coca-Cola HBC România și președinte al Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), Jaak Mikkel. Acesta mi-a dat asigurări că nu vor exista scăderi salariale ca urmare a transferului contribuțiilor sociale. Faptul că o mare companie precum Coca-Cola a înțeles că transferul contribuțiilor reprezintă o oportunitate pentru a-și fideliza angajații este încă o dovadă că nu trăim în realități paralele, așa cum reclamă unii sindicaliști, și că această măsură va conduce la o economie sănătoasă”, a anunțat Mihai Tudose, luni seară, pe Facebook.

Potrivit premierului, Coca-Cola are în România peste 1.500 de angajați, iar indirect susține 19.900 de locuri de muncă, aducând 448 de milioane de euro pentru economia românească.

Published in Joburi

Cunoscutul polițist brașovean Marian Godină a scris pe Facebook un mesaj destinat românilor care comentează pe Facebook și îi iau apărarea unui politician "hăituit" de DNA. El îi îndeamnă pe acești oameni să se uite la ce stil de viață au persoanele „hăituite” și să se compare cu ele.

Ai acces la internet și îți place să te implici în comentarii pe Facebook când te întorci seara acasă rupt de muncă? Înainte de a-i lua apărarea prin comentarii unei persoane "hăituite" de DNA, uită-te la ce casă are. Uită-te la ce mașini are. Vezi pe unde se plimbă prin vacanțe. Gândește-te apoi că omul ăla a fost bugetar toată viața. Pune-i cel mai generos salariu care se poate câștiga anual ca bugetar și înmulțește-l cu anii de când lucrează la stat. I-ar fi ajuns banii pentru căsoaia aia? Pentru vacanțe luxoase? Pentru mașini d-ălea? Îți dă cu virgulă?

Acum, uită-te la casa ta. E la fel? De fapt ce vorbesc eu de casă? Uită-te în frigider. Ai senzația că te uiți pe redtube? Pun pariu că majoritatea spațiului e ocupat de oale și cratițe. Pe masă ai o mușama d-aia ieftină crestată cu urme de cuțit adunate ca niște scrilejituri ale unui soldat care își făcea AMR-ul pe vreun perete răcoros. Ai tot zis că iei alta, dar nu prea "e" bani. Haaai, că te-am nimerit, sunt sigur. Tu de ce nu ai bani ca ăla? Că ești mai prost? Păi cum? Tu să fii prost? Păi nu ești tu ăla deșteptu' care demască conspirații cu state paralele, binoame, străini care vor să ne vândă țara și moșnegi care plătesc 30 de lei pe câine protestatar?

Hai mai bagă un comentariu despre statul paralel, să te vadă prietenii cât ești tu de deștept și cum desfaci tu ițele. Dar între timp, nu uita de mușamaua aia... poate o schimbi luna asta... dacă ajunge banu' după ce-ți schimbi pantalonii rupți în c*r de atâta muncă sau dacă îți trimit copiii bani din "străinătățuri", că doar au plecat acolo tot din cauza legilor justiției și a procurorilor care hăituiesc îngerași inocenți”, a scris Marian Godină.

 

Published in Vedete

Poliția italiană a anunțat luni confiscarea a 28 milioane de euro în bancnote contrafăcute, de foarte bună calitate, provenite din trei tiparnițe clandestine, dintre care una în România, precum și arestarea a 13 persoane, relatează Agerpres.

„În cursul anchetei, au fost descoperite trei tiparnițe ilegale, dintre care una în România, echipate cu mașinile și instrumentele necesare pentru fabricarea de bancnote false”, a informat poliția italiană, într-un comunicat.

Au fost confiscate 939.775 bancnote false — de 10, 20 și 50 de euro — și au fost arestate 13 persoane în flagrant delict.

Cei doi presupuși șefi ai organizației de falsificatori erau doi locuitori din Napoli, având o „experiență îndelungată” în domeniu.

Ei sunt suspectați că au organizat tiparnițe și au legat contacte cu italieni rezidenți în România, pentru a instala aici o tiparniță de bancnote false.

Falsificatorii s-au ocupat mai întâi să găsească un imobil care să nu trezească bănuielile poliției, iar apoi să organizeze o tiparniță temporară pentru tipărirea de bancnote false timp de 10-15 zile.

„În acest interval, ei puteau tipări peste 15 milioane de euro în bancnote false. Apoi întrerupeau operațiunile și uneori transferau tiparnița într-o altă clădire”, precizează poliția italiană.

Italia este țara în care sunt fabricate cele mai multe bancnote false, prin procedeul de offset. Acestea provin exclusiv din regiunea orașului Napoli, unde sunt implantate majoritatea operațiunilor falsificatorilor, controlate de Camorra, mafia napoletană.

Published in Eveniment

Clădirile şi amenajările care aparţin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor vor fi scutite de avizarea sau autorizarea privind securitatea la incendiu, potrivit unui proiect de hotărâre pus luni în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, nu va fi necesară avizarea corturilor pentur evenimente, fiind considerate construcţii provizorii. Iniţiatorii proiectului mai propun ca spaţiile comerciale din staţiile de metrou să fie supuse avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu, având în vedere pericolul existent în cazul unui incendiu, relatează News.ro.

Forma actuală a actului normativ prevede exceptarea de la avizare sau autorizare privind securitatea la incendiu a clădirilor cu caracter militar şi a clădirilor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază.

Prin proiectul pus în dezbatere publică se propune ca, dintre instituţiile din subordinea MJ, excepţie de la avizare să facă doar clădirile care aparţin Adminsitraţiei Naţionale a Penitenciarelor, restul clădirilor din subordinea Ministerului Justiţiei să aibă obligaţia de obţinere a autorizaţiei sau avizului privind securitatea la incendiu.

„Propunerea se justifică prin aceea că Administraţia Naţională a Penitenciarelor este componentă a sistemului naţional de ordine publică şi siguranţă naţională, potrivit prevederilor HG nr.756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. În acest context, doar pentru clădirile şi amenajările aparţinând ANP sunt incidente dispoziţiile art.47 alin. (1) din Legea nr.307/2006”, explică iniţatorii proiectului.

De asemenea, proiectul mai propune exceptarea de la avizare sau autorizare şi a clădirilor sau spaţiilor destinate fabricării, reparării şi modernizării produselor de tehnică militară, iniţiatorii proiectului invocând importanţa strategică a clădirilor.

„Această exceptare are în vedere importaţa strategică a acestora, rezultată din prevederile art.1 şi art.3 lit.d) din Legea nr.232/2016 privind industria naţională de apărare, (...) Sunt avute în vedere prevederile art.3 lit.b) şi l), precum şi cele ale art.31 alin.(1) şi (2) şi ale art.32 din Legea nr.232/2016, potrivit cărora exercitarea atribuţiilor de control revine persoanelor împuternicite de ministerul de resort şi/sau de autoritatea de specialitate care beneficiază de acces neîngrădit, în condiţiile legii, cu respectarea confidenţialităţii şi a regimului juridic al informaţiilor clasificate”, se arată în proiect.

Şi corturile de evenimente ar putea fi exceptate de la avizare, pentru că sunt construcţii provizorii, de importanţă redusă, iar pericolul este foarte mic.

În plus, se propune şi mărirea ariei desfăşurate în funcţie de care este necesară avizarea sau autorizarea clădirilor pentru învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire a copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor, bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau fără adăpost, astfel:  de la 150 de metri pătraţi la 600 de metri pătraţi pentru clădirile cu destinaţie de învăţământ secundar, profesional, postliceal sau universitar, inclusiv spaţiile de cazare aferente, de la 150 de metri pătraţi la 175 de metri pătraţi pentru grădiniţe, creşe şi învăţământ primar, de la 150 de metri pătraţi la 175 de metri pătraţi pentru clădirile cu destinaţie de servicii sociale cu cazare pentru supraveghere, îngrijire sau adăpostire a copiilor, de la 150 de metri pătraţi la 50 de locuri, indiferent de suprafaţă pentru clădirile cu destinaţie de servicii sociale cu cazare pentru supraveghere, îngrijire sau adăpostire a bătrânilor şi a persoanelor cu dizabilităţi  sau a celor fără adăpost.

O altă propunere vizează spaţiile comerciale din staţiile de metrou care să fie supuse avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu.

„Includerea spaţiilor comerciale aferente staţiilor de metrou având în vedere pericolul potenţial creat în cazul producerii unui incendiu. Facem precizarea că aceste spaţii comerciale se echipează cu instalaţii de detectare, alarmare, semnalizare şi stingere a incendiilor, suplimentar faţă de echiparea existentă pentru staţia de metrou”, se arată în proiect.

Proiectul mai propune majorarea numărului de camere sau de paturi pentru clădirile cu destinaţie turistică pentru cazare de la opt camere la 10 camere, de la 16 locuri la 50 de paturi, în prezent fiind supuse avizării clădirile cu destinaţie turistică cu mai mult de opt camere şi/sau 16 locuri. De asemenea, se introduc noi tipuri de cazare care intră în categoria primire turistică, respectiv apartamente şi camere de închiriat.

„Propunerea se argumentează prin aceea că potrivit prevederilor Normativului P 118/3- 2015 echiparea cu instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu se face pentru structurile de primire turistică care au mai mult de 10 camere sau 50 paturi. Majorarea numărului de camere şi/sau a paturilor implică faptul că toate clădirile cu destinaţia specificată care au numărul de camere şi/sau paturi mai mic decât cel propus nu mai necesită aviz/autorizaţie pentru securitate la incendiu. De asemenea, completarea normei cu noi tipuri de cazare implică faptul că apartamentele şi camerele de închiriat care au mai mult de 10 camere, respectiv 50 de paturi se supun avizării/autorizării”, explică iniţiatorii.

Published in Justitie

Întrebat ce crede despre deprecierea leului, preşedintele Senatului a lansat ideea unui atac speculativ asupra monedei naţionale. Călin Popescu Tăriceanu este contrazis, însă, de consultantul de strategie al BNR. 

Nu sunt nici bancher, nici economist şef la Banca Naţională sau la vreo bancă comercială. Am să vă recomand să citiţi declaraţia guvernatorului BNR săptămâna trecută în legătură cu modul în care a fost manipulat ROBOR-ul în perioada în care a crescut spectaculos. Pe cursul de schimb sunt acţiuni speculative. Poate să fie un atac asupra leului. Şi în 2008 a fost un atac masiv pe leu pe care BNR l-a contracarat”, a declarat astăzi Călin Popescu Tăriceanu.

Cred că a fost o translație din anul 2008, când dl. Tăriceanu era premier, și văzând ce e acum, a tras concluzia că se repetă 2008. Nu se repetă! E și imposibil, iar BNR nu simte că ar fi un atac pe moneda națională. Dacă vorbim de cauze, să ne uităm înainte de acest salt peste pragul de 4,6. În balanța comercială e cauza, pentru că am ajuns la importuri de 8 miliarde de euro și ceva după nouă luni, cu tendința de a ajunge la 12 miliarde, depășins cu 2% exporturile. Se va pune întrebarea: diferența cine o acoperă, cine o plătește?”, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR.

Published in Banci

Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Published in Justitie

Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată privind politica ANCOM de a continua să aplice plafoanele actuale de preț, depățite ca valoare și mari, pentru serviciile de terminare a apelurilor de voce oferite de operatorii de telefonie fixă și mobilă din România.

Potrivit Comisiei Europene, a fost inițiată o investigație aprofundată a propunerii autorității de reglementare în domeniul telecomunicațiilor din România (ANCOM) de a continua să aplice plafoanele actuale de preț pentru serviciile de terminare a apelurilor de voce angro oferite de operatorii de telefonie fixă și mobilă din România.

Ratele de terminare pe care ANCOM le propune să le păstreze au fost stabilite în 2014 pe baza unor cifre care sunt acum depășite, spune Comisia. Aceasta remarcă faptul că ratele de terminare a apelurilor în România rămân ridicate în comparație cu ratele de terminare a apelurilor în alte țări din UE.

Comisia consideră că propunerea ANCOM de a menține atât tarifele de interconectare pentru fix, cât și tarifele de interconectare pentru mobil la nivelurile actuale nu este conformă cu cadrul de reglementare.

Autoritatea de reglementare din România nu a furnizat o justificare adecvată conform căreia aceste tarife sunt în continuare adecvate în lumina evoluțiilor recente ale pieței. ANCOM propune continuarea impunerii tuturor operatorilor reglementați un plafon pentru tarife de interconectare pentru fix de 0,14 eurocenți min și un tarif pentru mobil de de 0,96 eurocenți / min.

Acest preț este inclus în factura finală a consumatorului pentru apelurile către un număr de alt operator. Tarifele propuse au fost stabilite inițial în 2014, pe baza unui model pur BU-LRIC (model de calcul a costurilor) dezvoltat în perioada 2012-2013.

În ciuda faptului că modelul este în prezent depășit, ANCOM nu are în vedere o revizuire a modelului sau o actualizare a cel puțin unor intrări de date, așa cum au făcut alte autorități naționale de reglementare în astfel de circumstanțe, își explică decizia Comisia Europeană.

ANCOM trage de timp?

În apărarea sa ANCOM spune că nu se așteaptă să înceapă procesul de revizuire a modelului său pur BU-LRIC înainte de anul viitor, după revizuirea definitivă a Recomandării UE privind tarifele de interconectare și adoptarea Codului european al comunicațiilor electronice.

Comisia consideră că ANCOM nu a furnizat suficiente dovezi că propunerea sa de a nu modifica modelul său de cost respectă cadrul de reglementare în vigoare în prezent.

Comisia este preocupată, în special, de faptul că tarifele stabilite în 2014 nu mai reflectă costurile unui operator ipotetic eficient, așa cum se cere în Recomandarea UE privind tarifele de interconectare.

O analiză a organismului BEREC (publicată în iunie 2017), arată că tarifele de interconectare pentru fix sunt printre cele mai ridicate tarife BU-LRIC din UE, iar cele pentru mobil sunt peste rata medie BU-LRIC a UE.

Ratele ridicate stabilite de ANCOM duc la crearea unor bariere pe piața internă, avertizează CE. Operatorii de telecomunicații din România ar putea continua să perceapă tarifele de interconectare mai mari decât tarifele medii în celelalte state membre, utilizând o limită BU-LRIC model.

Ce urmează?

Comisia are acum trei luni pentru a discuta cazul cu ANCOM, în strânsă cooperare cu organismul autorităților europene de reglementare (OAREC), pentru a elimina orice elemente care generează îndoieli serioase cu privire la respectarea legislației UE.

Comisia poate la sfârșitul perioadei de anchetă fie să ridice rezervele, fie să emită o recomandare în temeiul articolului 7 din Directiva-cadru care va impune ANCOM să modifice sau să retragă proiectul de măsură.

În cazul în care ANCOM nu și-a modificat sau retrage proiectul de măsură în absența unei justificări justificate valide, Comisia ar putea să își rezerve dreptul de a evalua dacă să ia în considerare alte măsuri legale disponibile.

Tarifele de interconectare sunt tarifele pe care operatorii de telecomunicații le percep reciproc pentru a furniza apeluri între rețele și fiecare operator are putere de piață asupra accesului la clienți în propria rețea. Aceste costuri sunt incluse în prețurile de plată plătite de consumatori și întreprinderi.

Tarifele de interconectare, mai mari ca in Franța și Spania

Poziția ANCOM duce la nemulțumiri ale unor operatori de telecomunicații. „Tariful de interconectare a reprezentat un element de bază esenţial fără de care ofertele cu trafic nelimitat nu ar fi fost posibile în momentul de faţă. Înainte nu vedeam sub nicio formă un preţ rezonabil la pachetele de minute nelimitate către alte reţele, iar evoluţia aceasta poate să continue. Decizia ANCOM are efect asupra tuturor cetăţenilor români”, explica recent, într-un comunicat de presă, Valentin Popoviciu, vice-președinte RCS-RDS.

„Cu cât amânăm acest demers mai mult, cu atât o posibilă reducere de tarife se duce mai departe în timp, astfel încât consumatoriii vor plăti în continuare preţuri mai mari pentru servicii pentru care, în mod rezonabil, ar trebui să plătească mai puţin”, spunea vicepreședintele RCS & RDS.

Deși tarifele de interconectare din România sunt la nivel nominal apropiate de media din Uniunea Europeană (fiind deja chiar mai mari decât media europeană), raportat la puterea de cumpărare a românilor aceste tarife sunt cele mai mari din UE potrivit unui studiu independent comandat de RCS & RDS companiei PwC Romania (PriceWaterhouseCoopers).

Alte autorități din Uniunea Europeană sunt la al doilea pas de recalculare a costurilor tarifelor de interconectare mobilă, recunoscând importanța acestora în ceea ce privește tarifele pe care le plătesc consumatorii. De exemplu, Spania și Franța au în curs demersuri prin care tarifele de interconectare vor înregistra scăderi până la niveluri de 0,65 eurocenți/minut, respectiv 0,74 până la 0,68 eurocenți/minut, în condițiile în care puterea de cumparare în aceste două țări este semnificativ mai mare decât în România.

Published in IT

Oficial European de Luptă Antifraudă (OLAF) a confirmat printr-un comunicat de presă dat luni, chiar în timpul declarației făcute de Liviu Dragnea, sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cel de-al treilea dosar al președintelui PSD, ca urmare a unei investigații proprii, prin care recomandă recuperarea integrală a 21 de milioane de euro, sumă ce reprezintă fonduri europene.

 

„Contribuția OLAF la această anchetă a fost accentuată de DNA. DNA a explicat că dosarul propriu a venit în urma a două investigații făcute de OLAF cu privire la proiecte finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională privind construcția de drumuri în România, care au fost finalizate în mai și septembrie 2016”, arată OLAF în comunicat.

OLAF precizează că a găsit „dovezi care sugerează existenţa unei înţelegeri între beneficiarul fondurilor, funcţionarii publici şi contractant, inclusiv falsificarea documentelor în timpul procedurii de achiziţie. Unele dintre aceste documente au fost utilizate şi în sprijinul cererii pe care beneficiarul a prezentat-o autorităţii de management, care a dus la plata a 21 de milioane euro din fondurile Uniunii Europenedovezi care sugerează un conflict de interese privind beneficiarul acestor fonduri, oficiali publici și contractor, inclusiv falsificarea de documente în timpul procedurilor de ahciziție”.

„Unele dintre aceste documente (false, n.red.) au fost trimise de beneficiar către Autoritatea de Managament, rezultând în plata a 21 de milioane de euro din fondurile UE”, mai arată OLAF.

Oficiul precizează că investigația a ajuns la concluzia ca cele 21 de milioane de euro să fie recuperate integral și, de asemenea, Direcția Națională Anticorupție să inițieze acțiunile legale cu privire la acest aspect.

„Această investigație a un exemplu perfect al cooperării positive dintre OLAF și autoritățile naționale. OLAF a făcut investigații temeinice, care sperăm să aibă un puternic afect de descurajare a corupției”, a declarat Nicholas Ilett, directorul OLAF.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat. Dragnea a negat aceste acuzații

 

Published in Justitie

Senatul a adoptat tacit, adică fără niciun fel de dezbatere și fără vreun vot în plen, proiectul de lege depus de opt parlamentari UDMR de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală și a Legii privind executarea pedepselor.

După cum a arătat digi24.ro, proiectul a fost depus pe 8 martie sub semnătura senatorilor UDMR Császár Károly Zsolt, Cseke Attila-Zoltan, Fejér László-Ödön, Novák Csaba-Zoltán, Tánczos Barna și Verestóy Attila, precum și a deputaților UDMR Ambrus Izabella-Agnes și Márton Árpád-Francisc.

Din martie până astăzi, Camera superioară condusă de Călin Popescu Tăriceanu nu a dezbătut în plen proiectul de lege și nici nu s-a pronunțat prin vot asupra lui.

Proiectul vizează modificarea art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal, referitor la pedeapsa care se poate acorda în cazul concursului de infracțiuni. Mai precis, inițiatorii și-ar dori o reducere a pedepselor, prin micșorarea sporului care se acordă în cazul concursului de infracțiuni.

În forma actuală, Codul penal prevede: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”. Reprezentanții UDMR ar dori ca prevederea să sune altfel: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor care nu depășește jumătate din pedeapsa principală”.

Udemeriștii ar dori și ca orice persoană trimisă în judecată să beneficieze de circumstanță atenuantă dacă a acoperit prejudiciul până la primul termen de judecată.

Modificări ar dori UDMR să aducă și la prevederile din Codul penal referitoare la liberarea condiționată.

În prezent, liberarea condiționată este posibilă după executarea a minimum două treimi din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin trei pătrimi, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Parlamentarii minorității maghiare vor ca liberarea condiționată să fie posibilă după executarea a cel puțin jumătate din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin două treimi, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Prin modificările propuse la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, UDMR dorește ca regimul închis de detenție să poată fi aplicat doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență. Forma actuală a legii condiționează regimul închis doar de cuantumul pedepsei (între 3 și 13 ani).

Inițiatorii UDMR mai vor ca regimul semideschis să se aplice condamnaților pentru fapte comise fără violență, în cazul pedepselor între 3 și 13 ani. În fine, de regim deschis ar trebui să beneficieze inclusiv cei condamnați pentru fapte comise cu violență, atâta timp cât au primit pedepse de cel mult 1 an.

Printr-un nou alineat propus a fi introdus în lege, cei care au primit pedepse de până la 1 an, pentru fapte comise fără violență, ar urma să-și execute pedeapsa în arest la domiciliu.

Deci, pentru pedepsele de până în 10 ani, 50% în loc de 66%, iar pentru pedepsele de peste 10 ani, 66% în loc de 75%, dar nu mai mult de 15 ani.

Published in Parlament
Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Go to top