Miercuri, 22 08 2018

La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.

Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.

 

367.500 lei pentru Iaşi în 2017

În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.

Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.

 

4.000 lei pentru un accident casnic

Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.

Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.

Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.

Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege

 

Bani pentru aparat auditiv

O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.

Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.

În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.

Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.

Operaţie pentru socru

Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.

Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.

Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.

 

Prefect: „Voi trimite corpul de control“

Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.

Peste 100.000 lei, la Lungani

Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.

Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.

Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.

Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“

Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.

 

La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.

Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.

 

367.500 lei pentru Iaşi în 2017

În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.

Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.

 

4.000 lei pentru un accident casnic

Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.

Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.

Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.

Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege

 

Bani pentru aparat auditiv

O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.

Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.

În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.

Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.

Operaţie pentru socru

Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.

Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.

Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.

 

Prefect: „Voi trimite corpul de control“

Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.

Peste 100.000 lei, la Lungani

Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.

Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.

Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.

Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“

Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.

 

Premierul desemnat Viorica Dăncilă a afirmat miercuri că sunt importante punerea în practică a programului de guvernare, 2018 – Anul Centenarului şi pregătirea preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019.

Dăncilă a mulţumit preşedintelui Klaus Iohannis pentru desemnare, preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, colegilor de partid, dar celor de alianţă.

Mulţumesc domnului preşedinte Iohannis, mulţumesc domnului preşedinte Dragnea, mulţumesc colegilor mei şi colegilor de alianţă pentru încrederea acordată. Aştept să avem votul în Parlament, pentru că pentru noi este important punerea în practică a programului de guvernare pentru România şi pentru români, să tratăm aşa cum trebuie 2018 – Anul Centenarului, dar în acelaşi timp să pregătim preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019‘, a spus premierul. (Agerpres/ FOTO huff.ro)

 

Şeful Poliţiei Capitalei şi adjunctul său au demisionat din funcţie, din considerente de onoare profesională, în contextul scandalului declanşat de cazul de pedofilie din poliţie.

Este vorba despre chestorul de poliţie, Dragoş Orlando Nicu, şi de comisarul şef Ştefan Marius Eugen.

Informaţia apare în raportul înaintat premierului Mihai Tudose de şeful Poliţiei Române Bogdan Despescu, iar între cei cercetaţi disciplinar se află şi adjunctul său Marius Voicu.

În documentul amplu de 12 pagini sunt consemnate toate acţiunile poliţiei cu privire la cazul poliţistului pedofil, dar şi deficidenţele constatate în activitatea forţelor de ordine.

În raportul prezentat de şeful Poliţiei Române Bogdan Despescu premierul Mihai Tudose este detaliat modul în care a fost cercetată sesizarea de agresare sexulă a celor doi minori în data de 5 ianuarie, dar şi un alt incident similar al cărui autor a fost tot Stan Eugen, şi care a avut loc în 2016, victimă fiind o femeie de 32 de ani.

În acest raport se mai arată că au fost înregistrate o serie de deficienţe în întocmirea unor documente în cele două cazuri, dar şi în evaluarea psihologică a agentului de poliţie Stan Eugen, care este acum acuzat de pedofilie.

De asemenea, în raport se mai arată faptul că şeful direct al lui Stan Eugen, comisarul şef de poliţie Vornicu Emanuel nu a respectat regulamentele interne, şi i-a permis subordonatului său să desfăşaore activităţi după bunul său plac.

Peste 20 de poliţişti de la Brigada Rutieră şi de la Secţiile 22 şi 18 din Capitală sunt cercetaţi disciplinar în acest caz.

Raportul se încheie cu un plan de măsuri care să îmbunătăţească managementul resurselor umane, să întărească disciplina în rândul poliţiştilor, şi să perfecţioneze evaluarea psihologică a acestora. (Rador/ FOTO agerpres.ro)

Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, să dea un aviz negativ iniţiativei legislative referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale, au declarat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.

Pe 29 decembrie 2017, premierul Mihai Tudose declara că Guvernul va da un aviz negativ proiectului de lege privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale, subliniind că Palatul Elisabeta a fost dat în folosinţă regelui Mihai în calitate de fost şef al statului, nu şi urmaşilor acestuia.

‘Tot respectul pentru regele Mihai, pentru ce a reprezentat în istorie, pentru ce a fost până la moarte. El a fost şef de stat. De aici până la a da drepturi urmaşilor unui şef de stat… Iertaţi-mă, dar mai avem foşti şefi de stat care au urmaşi în viaţă. (…) Noi nu suntem monarhie. România, constituţional, este o republică. Noi am recunoscut anumite merite fostului şef de stat – regele Mihai. Să mă apuc acum să recunosc că există nu ştiu ce coroană pe aici… Iertaţi-mă, dar nu prea îmi vine, că nu am nici temei legal. Casa Regală este o fundaţie. Domniile lor doresc ca această fundaţie să capete statutul de fundaţie de interes naţional. Cu asta sunt de acord’, afirma prim-ministrul.

El arăta că membrii Casei Regale pot să închirieze Palatul Elisabeta, dacă doresc acest lucru, şi că a discutat cu reprezentanţii RA-APPS, pentru a face o ofertă în acest sens.

‘România nu este monarhie, ci republică. Palatul Elisabeta trebuie să revină statului român. Membrii Casei Regale pot să stea la Săvârşin sau în altă parte’, spunea, tot în decembrie, Tudose.

Proiectul privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale a fost depus la Parlament de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pe 7 noiembrie 2017.

 

(Agerpres/ FOTO revista22.ro)

De astăzi, intră în vigoare ordonanţa Guvernului privind plata defalcată a taxei pe valoarea adăugată într-o formă modificată de Parlament.

Între altele, plata defalcată a acestei taxe va fi obligatorie pentru companiile care au datorii la plata TVA sau se află în insolvenţă, după ce, iniţial, Guvernul stabilise ca plata defalcata a TVA să fie optională de la 1 octombrie şi obligatorie de la 1 ianuarie.

De asemenea, în Parlament s-a decis ca perioada de achitare a datoriilor să fie extinsă cu 30 de zile, iar pragurile de îndatorare pentru care firmele sunt înscrise automat în split TVA au fost majorate de zece ori.(rador/FOTO ARHIVA ziarul national)

Salariile celor mai mulţi dintre români vor creşte, a afirmat vineri premierul Mihai Tudose, precizând că, în anumite domenii, va exista ‘o echilibrare’, iar ‘excesele’ nu se vor mai regăsi.

‘Nu putem vorbi de Legea salarizării unitare fără să vorbim de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, bineînţeles, repet, ele fiind plătite în continuare de către angajator. Paradigma în care această lege a fost scrisă şi trecută prin Parlament, pe care Guvernul acum este obligat să o aplice ca şi executiv, este o echilibrare şi o justiţie socială, fiindcă în anumite domenii anumite lefuri – care da, vor scădea – au luat-o razna complet. (…) Angajaţi la stat, care aveau lefuri de două, de trei, de patru ori cât preşedintele României’, a declarat Tudose, la România TV.

El a precizat că, datorită măsurilor adoptate, lucrurile se vor aşeza ‘pe o normalitate’.

‘Acolo unde exista normalitate, la cei mai mulţi dintre români, marea majoritate de fapt, salariile vor creşte. O să ajungă până în 2022 la plafonul stabilit prin lege. (…) La unii cresc cu 5% începând cu ianuarie, 4,7%, apoi din martie cu încă 25%, la alţii cresc de la începutul anului cu 25%, în funcţie de categoriile sociale. Important este că la toată lumea va creşte, repet, cu excepţiile stabilite prin lege, (…) unde anumite excese nu se mai regăsesc’, a spus Tudose.

El a dat exemplu şefii de la APIA: ‘Angajaţii de la APIA, şefii erau nemulţumiţi cu 120 de milioane de lei pe lună, în lei vechi (…) Haideţi să rămână un pic nemulţumiţi, să revină cu picioarele pe pământ’.

De asemenea, şeful Executivului a dat asigurări că salariile nu vor scădea ca urmare a trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat.

‘Dacă vorbim despre angajaţii la stat, lucrurile sunt foarte clare. Statul evident că va respecta logica şi spiritul legii. Dacă vorbim de angajatul la privat, acolo este foarte simplu. Legea îi dă posibilitatea ca, păstrând cheltuielile cu angajatul, angajatorul să mărească salariul angajatului. Chiar dacă pentru început, în unele cazuri, este vorba despre sume foarte mici, 2, 3, 10, 15 lei. Cel mai mare câştig (…) îl vor avea pe termen lung, în sensul că va creşte contribuţia la fondul de pensii, la Casa de Asigurări Sociale, şi va beneficia de o pensie cu 10, 15, 20% mai mare’, a arătat Tudose.

Totodată, şeful Guvernului a precizat că în bugetul pentru 2018 ‘lucrurile încep să se echilibreze’.

‘Nu mai există acea gaură fără fund a bugetului de pensii al României care trebuia tot timpul alimentat din alte venituri. (…) Ne-a ajutat foarte mult şi dezvoltarea României, creşterea economiei’, a mai afirmat Tudose.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Construcţia bugetară pentru anul viitor se bazează pe o creştere economică de 5,5%, un deficit bugetar de sub 3 procente din Produsul Intern Brut şi o inflatie medie anuală de 3,1%.

Ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, susţine că priorităţile Executivului pentru 2018 sunt sănătatea, educaţia şi investiţiile:

Ionuţ Mişa: În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale care au fost discutate şi promise, potrivit calendarului stabilit prin Legea salarizării unitare şi angajamentul creşterii punctului de pensie cu 10%. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetarilor în anul 2018 le înregistrează contribuţiile, cu 10,1%, urmate de TVA, cu 6,8%, accize, 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit de 2,3% din Produsul Intern Brut.

Proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise Parlamentului.

Mâine, conducerea Legislativului va stabili calendarul dezbaterii şi aprobării documentelor. (Rador/ FOTO rador.ro)

Cel mai pesimist termen pentru inaugurarea secţiei de arşi de la Iaşi fusese luna octombrie 2017. Termenul a fost depăşit şi acum nu se ştie când va fi dat în folosinţă acest spaţiu crucial pentru salvarea celor aflaţi în stare critică. Banii provin dintr-un credit de la Banca Mondială, iar autorităţile române doar urmau să organizeze licitaţia. Ministrul Bodog a afirmat acum două luni că „am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrului din Iaşi”, dar managerul Bârliba nu ştie nimic despre acest lucru.

 

Dotări în valoare de 17 milioane de lei mai sunt necesare pentru ca victimele unui accident precum a fost cel de la clubul Colectiv să nu mai moară cu zile în spaţii unde colcăie microbii. Clădirea este gata, sterilizată, încuiată, asigurată, cu tot cu aer condiţionat filtrat, montat şi funcţional, precum şi circuit de apă sterilă. Mai trebuie instrumentar, mese de operaţie, aparatură, paturi speciale, medici şi asistente medicale. Clinica ar urma să aibă 15 paturi, dintre care 5 pentru „mari arşi”. Ar prelua orice rănit de acest gen din toată regiunea Moldovei, fără a mai fi necesar transportul până la Bucureşti sau riscul infecţiilor din spitalele de acolo despre care presa centrală a tot scris în ultimii ani.

 

Reparaţii cu anii

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”. Aceasta este denumirea din acte a clinicii care are sediu şi dotări importante, dar nu este încă deschisă. Sediul este în fosta clădire a Clinicii de Dermatologie, care a fost închisă parţial în 1993. Dermatologia a fost mutată în Tătăraşi, iar în 2003 toată clădirea a fost închisă, pentru că bucăţi din tencuială se prăbuşeau peste pietoni. În anul 2012, la un an după ce a început mutarea în cadrul spitalului a Clinicii de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi de la Spitalul de Urgenţe, dezafectat prin crearea Institutului de Oncologie, a început şi reparaţia clădirii. În 2016 se ajunsese cu reparaţiile la 65%, dar, în urma tragediei de la Colectiv şi a deceselor a numeroşi pacienţi arşi din cauza infecţiilor intraspitaliceşti, Ministerul Sănătăţii a urgentat lucrările şi acestea au fost finalizate în câteva luni. „Practic, clădirea în care se va muta Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi este finalizată în totalitate. Cu tot cu instalaţii de apă sterilă, cu tot cu aparatură de climatizare şi de filtrare a aerului”, spune managerul Spitalului, Ioan Bârliba.

 

Mai mult decât un termen pesimist

În luna mai, managerul Bârliba ne-a explicat că Ministerul Sănătăţii face în regim de urgenţă licitaţia pentru dotarea a trei centre de arşi din ţară – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Exista un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut, totul intrând în linie dreaptă. „Optimist, în septembrie va fi inaugurată clinica. Pesimist, undeva la începutul lunii octombrie. Şi, din acel moment, nu vom mai trimite arşii pe suprafaţă de mai mult de 15-20% la Bucureşti, ei vor fi trataţi aici”, ne spunea Bârliba.

Este luna decembrie şi termenul pesimist a fost depăşit cu aproape două luni. Şi licitaţia nu a fost încă organizată. „Ce am spus atunci, asta era. Acum, nu pot spune decât că ne trebuie aceleaşi lucruri: dotări, personal. Este vorba despre aceeaşi sumă de 17 milioane de lei ca şi atunci”, spune acum managerul Bârliba. A fost singurul care a dat răspunsuri legate de situaţia secţiei.

 

Medici şcoliţi în străinătate

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi va avea 35 de paturi. Dintre acestea, 20 sunt paturi de chirurgie plastică şi reparatorie şi 15 sunt pentru pacienţi arşi. Dintre paturile pentru arşi, 5 sunt pentru “mari arşi” şi 10 pentru arşi (30% din suprafaţa corpului). Pentru pacienţii “mari arşi” (arsuri de peste 50% din suprafaţa corpului) clinica va avea rezerve de 27 de metri pătraţi fiecare. Fiecare rezervă are propriul sistem de filtrare a aerului, cu propria instalaţie de climatizare. Pentru secţia de arşi, există echipament de stocare a apei sterile, echipament medical special, paturi speciale, săli de operaţie cu dotare specifică. În această secţie vor lucra 4 medici, ajutaţi de personal mediu. Toţi ar urma să fie pregătiţi la Bucureşti, în Franţa şi în Germania. Populaţia celor 8 judeţe ale Moldovei este cărora li se adresează clinica este de 4,284 milioane de locuitori. În prezent, funcţionează provizoriu, în condiţii improprii, la Oftalmologie şi la ORL. Orice caz de ars pe mai mult de 20% din suprafaţa corpului este trimis imediat la Bucureşti.

 

În momentul de faţă lucrăm la studiile de fezabilitate pentru centrele noi de arşi. În Bucureşti vor fi două centre noi: unul la spitalul Grigore Alexandrescu şi unul la spitalul Bagdasar. În ţară, vor fi centre la Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi. Iaşi şi Timişoara au o situaţie mai bună. În Timişoara sunt deja câteva boxe de arşi, care vor fi dotate. Parţial, am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrelor din Iaşi şi Timişoara, pe program de Bancă Mondială. Sperăm ca până la sfârşitul anului, primele echipamente să fie deja prezente acolo.(...) Începând cu anul viitor, în funcţie de studiile de fezabilitate şi proiectare, îmi doresc să încep construcţia celorlalte centre de arşi mari”

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, 16 octombrie 2017

Cel mai pesimist termen pentru inaugurarea secţiei de arşi de la Iaşi fusese luna octombrie 2017. Termenul a fost depăşit şi acum nu se ştie când va fi dat în folosinţă acest spaţiu crucial pentru salvarea celor aflaţi în stare critică. Banii provin dintr-un credit de la Banca Mondială, iar autorităţile române doar urmau să organizeze licitaţia. Ministrul Bodog a afirmat acum două luni că „am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrului din Iaşi”, dar managerul Bârliba nu ştie nimic despre acest lucru.

 

Dotări în valoare de 17 milioane de lei mai sunt necesare pentru ca victimele unui accident precum a fost cel de la clubul Colectiv să nu mai moară cu zile în spaţii unde colcăie microbii. Clădirea este gata, sterilizată, încuiată, asigurată, cu tot cu aer condiţionat filtrat, montat şi funcţional, precum şi circuit de apă sterilă. Mai trebuie instrumentar, mese de operaţie, aparatură, paturi speciale, medici şi asistente medicale. Clinica ar urma să aibă 15 paturi, dintre care 5 pentru „mari arşi”. Ar prelua orice rănit de acest gen din toată regiunea Moldovei, fără a mai fi necesar transportul până la Bucureşti sau riscul infecţiilor din spitalele de acolo despre care presa centrală a tot scris în ultimii ani.

 

Reparaţii cu anii

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”. Aceasta este denumirea din acte a clinicii care are sediu şi dotări importante, dar nu este încă deschisă. Sediul este în fosta clădire a Clinicii de Dermatologie, care a fost închisă parţial în 1993. Dermatologia a fost mutată în Tătăraşi, iar în 2003 toată clădirea a fost închisă, pentru că bucăţi din tencuială se prăbuşeau peste pietoni. În anul 2012, la un an după ce a început mutarea în cadrul spitalului a Clinicii de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi de la Spitalul de Urgenţe, dezafectat prin crearea Institutului de Oncologie, a început şi reparaţia clădirii. În 2016 se ajunsese cu reparaţiile la 65%, dar, în urma tragediei de la Colectiv şi a deceselor a numeroşi pacienţi arşi din cauza infecţiilor intraspitaliceşti, Ministerul Sănătăţii a urgentat lucrările şi acestea au fost finalizate în câteva luni. „Practic, clădirea în care se va muta Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi este finalizată în totalitate. Cu tot cu instalaţii de apă sterilă, cu tot cu aparatură de climatizare şi de filtrare a aerului”, spune managerul Spitalului, Ioan Bârliba.

 

Mai mult decât un termen pesimist

În luna mai, managerul Bârliba ne-a explicat că Ministerul Sănătăţii face în regim de urgenţă licitaţia pentru dotarea a trei centre de arşi din ţară – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Exista un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut, totul intrând în linie dreaptă. „Optimist, în septembrie va fi inaugurată clinica. Pesimist, undeva la începutul lunii octombrie. Şi, din acel moment, nu vom mai trimite arşii pe suprafaţă de mai mult de 15-20% la Bucureşti, ei vor fi trataţi aici”, ne spunea Bârliba.

Este luna decembrie şi termenul pesimist a fost depăşit cu aproape două luni. Şi licitaţia nu a fost încă organizată. „Ce am spus atunci, asta era. Acum, nu pot spune decât că ne trebuie aceleaşi lucruri: dotări, personal. Este vorba despre aceeaşi sumă de 17 milioane de lei ca şi atunci”, spune acum managerul Bârliba. A fost singurul care a dat răspunsuri legate de situaţia secţiei.

 

Medici şcoliţi în străinătate

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi va avea 35 de paturi. Dintre acestea, 20 sunt paturi de chirurgie plastică şi reparatorie şi 15 sunt pentru pacienţi arşi. Dintre paturile pentru arşi, 5 sunt pentru “mari arşi” şi 10 pentru arşi (30% din suprafaţa corpului). Pentru pacienţii “mari arşi” (arsuri de peste 50% din suprafaţa corpului) clinica va avea rezerve de 27 de metri pătraţi fiecare. Fiecare rezervă are propriul sistem de filtrare a aerului, cu propria instalaţie de climatizare. Pentru secţia de arşi, există echipament de stocare a apei sterile, echipament medical special, paturi speciale, săli de operaţie cu dotare specifică. În această secţie vor lucra 4 medici, ajutaţi de personal mediu. Toţi ar urma să fie pregătiţi la Bucureşti, în Franţa şi în Germania. Populaţia celor 8 judeţe ale Moldovei este cărora li se adresează clinica este de 4,284 milioane de locuitori. În prezent, funcţionează provizoriu, în condiţii improprii, la Oftalmologie şi la ORL. Orice caz de ars pe mai mult de 20% din suprafaţa corpului este trimis imediat la Bucureşti.

 

În momentul de faţă lucrăm la studiile de fezabilitate pentru centrele noi de arşi. În Bucureşti vor fi două centre noi: unul la spitalul Grigore Alexandrescu şi unul la spitalul Bagdasar. În ţară, vor fi centre la Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi. Iaşi şi Timişoara au o situaţie mai bună. În Timişoara sunt deja câteva boxe de arşi, care vor fi dotate. Parţial, am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrelor din Iaşi şi Timişoara, pe program de Bancă Mondială. Sperăm ca până la sfârşitul anului, primele echipamente să fie deja prezente acolo.(...) Începând cu anul viitor, în funcţie de studiile de fezabilitate şi proiectare, îmi doresc să încep construcţia celorlalte centre de arşi mari”

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, 16 octombrie 2017

Pagina 2 din 25

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top