Marti, 21 02 2017
Autoritățile locale vor să revigoreze activitatea Centrului Expozițional „Moldova”.  Primarul a anunţat o posibilă transformare a acestuia în Centru de cercetare şi inovare în IT. 

 

Peste 40 de percheziţii au loc la această oră în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Sibiu, Prahova şi Brăila. Descinderile au loc într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul construcţiilor şi în IT. Prejudiciul adus statului se ridică la 64.000.000 de lei.

 

Andrei e it-ist. Şi-a cumpărat teren în Aroneanu şi visa să-şi facă o casă. Ca mulţi alţi tineri, ar vrea să scape de tirania chiriei din oraş. După Revelion, mi-a spus că sondează serios posibilităţile de a a se muta în străinătate, alături de micuţa sa familie.

 

- O să fie groasă. Vezi ce face PSD?

„Uff, iar s-a îndopat cu texte de Tapalagă, Liviu Avram sau Mircea Marian”, mi-am spus în barbă.

 

Judeţul Cluj scoate patroni pe bandă rulantă. Aproximativ 4.000 de firme au fost înfiinţate în primele zece luni ale anului, cu 33% mai multe faţă de 2015, arată statisticile oficiale. Dezvoltarea sectorului IT este princialul motiv al acestui avans, spun analiştii, întrucât programatorii se pot avânta în dezvoltarea propriilor programe cu costuri minime şi posibilitate de profit însemnată.
Mircea Neagu vine de la marii producători globali din IT. Potențialul Focality: integrator specializat pe un domeniu, la care apelează marii jucători generaliști din industrie.

 

REPORTER DE IAȘI: Cum ați luat decizia de a prelua poziția executivă la Focality?

Mircea Neagu: Am considerat, la sfârșitul mandatului meu la o altă companie IT, că este momentul pentru o nouă provocare. Am luat în considerare mai multe variante, dar proiectul propus de acționariatul Focality a fost cel mai apropiat de ceea ce îmi doream și de ceea ce cred că este potrivit în prezent și viitorul apropiat pentru piață IT din România. Știm cu toții că ne aflăm într-un moment de reașezare a acestei piețe, atât datorită evoluțiilor tehnologice generale, cât și schimbărilor din industria IT românească. În acest context, este locul și timpul potrivit pentru consolidarea unor noi actori importanți și cred că Focality are calitățile necesare pentru ca, în următorii 2-3 ani, să ajungă să se numere printre aceștia. Sigur că un element important în coagularea acestei decizii a fost și faptul că îi cunoșteam de multă vreme pe mulți dintre acționarii și angajații companiei și le apreciam competența și determinarea.

  

- Care sunt cele mai importante evenimente de business din activitatea Focality în ultimii doi ani?

- Cred că evenimentul cel mai important, dacă poate fi numit astfel, este că Focality și-a consolidat permanent poziția de actor important în segmentul sau de piață. În acest moment, atât clienții cât și partenerii, și de ce nu competiția, cunosc atât capabilitățile firmei (care sunt de altfel într-o continuă dezvoltare în ceea ce privește soluțiile oferite și gradul lor de acoperire) cât și reputația ei de a fi finalizat întotdeauna cu succes proiectele în care a fost implicată.

 

O poveste fabuloasă despre cum creşte piaţa de IT a Iaşului. Alt nume mare din branşă va deschide birouri la Palas. Compania slovacă Eset îşi începe activitatea în România pe 1 decembrie, la Palas. Directorul general al firmei este acelaşi ieşean care a adus la Iaşi gigantul Comodo. „Chiar mi-am făcut datoria faţă de Iaşi”, râde Andrei Ciubotaru, cel care conduce operaţiunile din România ale firmei care a inventat unul dintre cele mai populare antivirusuri.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a aflat, astăzi, la Iaşi, unde, după o vizită la societatea „Antibiotice”, a participat la dezbaterea „Noul Iași. Capitala Moldovei ca pol major de creștere tehnologică a României"

 

Sectorul IT din România, spune Klaus Iohannis, ar putea atinge, în 2020, o cifră afaceri de cinci miliarde de euro, iar tehnologia informației este „un domeniu cu implicații majore asupra dezvoltării României".

 

„Datele din acest moment arată că industria pe care o reprezentați contribuie semnificativ la dezvoltarea unor centre urbane din România. Sectorul IT a depășit trei miliarde de euro, cu o creștere anuală foarte mare, peste medie. Există premise ca până în 2020 sectorul IT să se apropie de cinci miliarde de euro, dacă vom încuraja în continuare inovația, dezvoltarea și cercetarea", a afirmat șeful statului. Iohannis apreciază că Iașul a devenit un „Silicon Valley" al României, subliniind că dezvoltarea industriei IT în această zonă va genera „o schimbare profundă la nivelul comunităților, de la nivelul de trai până la schimbarea mentalităților".

 

„Am ținut să vin astăzi, aici, tocmai pentru a da un mesaj de încurajare acestui nou Silicon Valley care începe să devină Iașul, noul Iași, cum l-am numit eu. Iașul este alături de orașe precum București, Cluj și Timișoara, unul dintre principalele hub-uri IT din țară. Dacă aceste mari centre au șansa să devină povești de succes în viitor, mizând pe dezvoltarea industriei IT, atunci toate regiunile vor avea numai de câștigat. O industrie care se dezvoltă cu atâta forță aduce câștiguri inclusiv autorităților, întrucât vorbim de o adevărată revoluție industrială care produce o schimbare profundă la nivelul comunităților, de la nivelul de trai până la schimbarea mentalităților", a spus președintele, citat de Agerpres.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, se va afla astăzi la Iaşi, pentru a participa la trei întâlniri pe teme diverse, de la piaţa medicamentelor din România la progresul făcut de companiile din sectorul IT în Iaşi.

 

O poveste fabuloasă despre cum creşte piaţa de IT a Iaşului. Alt nume mare din branşă va deschide birouri la Palas. Compania slovacă Eset îşi începe activitatea în România pe 1 decembrie, la Palas. Directorul general al firmei este acelaşi ieşean care a adus la Iaşi gigantul Comodo. „Chiar mi-am făcut datoria faţă de Iaşi”, râde Andrei Ciubotaru, cel care conduce operaţiunile din România ale firmei care a inventat unul dintre cele mai populare antivirusuri.

 

Poate de Eset nu au auzit mulţi, dar cunoscutul antivirus Nod32 sigur este prezent în mii de calculatoare din Iaşi. Eset, compania slovacă producătoare a celebrului soft de securitate, îşi începe oficial, pe 1 decembrie, operaţiunile în Iaşi, urmând să fie făcut doar anunţul oficial. Compania a fost convinsă să îşi deschidă în Iaşi sediul din România de către unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria IT: Andrei Ciubotaru. Este acelaşi ieşean care, acum 8 ani, a convins Comodo să lucreze aici, pe vremea când IT-ul nu era la nivelul de astăzi. Povestea tratativelor care au condus spre această mutare este o înşiruire de coincidenţe fericite care demonstrează, totuşi, că nimic nu este întâmplător.

 

10 luni pe tuşă

Povestea aducerii Eset la Iaşi începe acum 10 luni, când Andrei a demisionat din cea mai înaltă funcţie din România a Comodo. „Folosisem produsele firmei Eset, ştiam de foarte multă vreme despre ei, ştiam că este o firmă foarte bună. Am avut foşti colaboratori care plecaseră acolo. Eram în temă cu cine este Eset în piaţă. Când am pus capăt colaborării cu Comodo, nici măcar şomaj nu aveam, pentru că am demisionat. Am stat două luni fără să fac absolut nimic. Doar mă gândeam la ce va fi mai departe”, povesteşte Andrei. În cele două luni fără activitate, a fost contactat de mai multe firme de IT din Iaşi care şi-l doreau. Dar, soţia îi spusese ceva ce nu-i dădea pace: să facă o listă cu firmele la care şi-a dorit mereu să lucreze, să vadă care dintre ele nu are operaţiuni în Iaşi şi să încerce să le convingă să vină aici. „Am contactat cinci firme foarte tari din domeniu. Au fost discuţii, dar nimic concret”, mai spune Andrei. În total, din momentul demisiei de la Comodo şi până la debutul activităţii Eset la Iaşi, se vor fi împlinit 10 luni.

 

Andrei Ciubotaru, omul de care a depins o investiție de calibru

Karma

Povestea succesului negocierilor cu Este stă în răspunsul pe care Andrei Ciubotaru l-a dat, cu mai mulţi ani în urmă, unui necunoscut care l-a contactat pe o reţea de socializare. „S-o luăm în ordine. În urmă cu vreo 8 ani, când eram director general Comodo, mi-a scris un domn la 60-65 de ani, total necunoscut pentru mine, dar care lucra în IT. Mi-a pus nişte întrebări la care am formulat răspunsurile repede. Mi-a mulţumit şi aia a fost. În profilul său nu specifica firma la care lucrează, nu m-a interesat cine este. Asta atunci. Acum, în iarna trecută, căutând contacte de la Eset, văd acelaşi nume ca având legătură cu ei. I-am dat mesaj să-l întreb dacă mă poate ajuta cu nişte mail-uri, să mă pună în legătură cu cineva din companie să discut despre operaţiuni posibile în România. I-am scris că am mai discutat cu ceva vreme în urmă, nu mă aşteptam să mă ţină minte. Ei bine, în 15 minute mi-a răspuns. Că mă ţine minte, că din câteva sute de mail-uri trimise în toată lumea, doar trei oameni i-au răspuns şi că, până seara, mă caută cineva din conducerea Eset. Eu am crezut că exagerează. Până seara m-au sunat”, îşi aminteşte Andrei Ciubotaru.

 

La timpul potrivit

Primul telefon a fost scurt şi la obiect: luni era programat la o videoconferinţă cu cei din conducerea companiei. La întâlnire, cu excepţia CEO-ului, era toată conducerea Eset. Prima întrebare a fost cine este cel cu care a vorbit iniţial. Toţi îl cunoşteau. Un om extrem de important din industria IT, apropiat al CEO-ului şi al proprietarilor. „Ăsta a fost primul şoc. Al doilea a fost că mi-au spus: ştii ce, chiar purtam discuţii să extindem operaţiunile într-o ţară, la România nu ne gândisem. A fost o potrivire fantastică. Discuţia s-a încheiat cu: Suntem interesaţi, nu vrem să te minţim, sunt şanse de 50 la sută să demarăm proiectul”, mai spune Andrei.

 

Citește și Două firme ieșene bat la profit giganții IT-ului mondial

 

3 luni de analize

De la prima videoconferinţă, au trecut 3 luni de întâlniri în care specialiştii companiei au analizat piaţa din România. “Aşa am văzut cât de profesionişti sunt. Nu s-au grăbit deloc. Toţi paşii au fost foarte bine calculaţi. După exact 3 luni de la primul contact, echipa care a realizat proiectul l-a prezentat CEO-ului, cu şanse mari să fie aprobat. În aceeaşi zi, până seara, acesta l-a aprobat. Şi aşa a apărut încă o companie puternică din IT, care are sediul central din România chiar în Iaşi. Apoi au fost detaliile: înregistrarea firmei, acte semnate, spaţiu. Apropo, cei de la Palas ne-au ţinut spaţiul rezervat câteva luni, în condiţiile în care aveau oferte pentru el. Cam asta înseamnă să ştii că vine o mare companie în clădirea ta”, mai spune noul director al Eset România.

 

 Eset este un nume faimos în industrie

Eset în cifre

Eset ocupă în prezent locul 4 în lume în soluţii de securitate IT. Compania are 1.200 de angajaţi la nivel global, în câteva zeci de ţări. Este cea mai importantă companie slovacă. Prima versiune a antivirusului NOD a apărut în 1987. Compania a fost fondată în 1992 şi are sedii în San Diego, Montreal, Buenos Aires, Sao Paolo, Praga, Cracovia, Singapore, Sidney şi, de la 1 decembrie, Iaşi. Lucrează cu colaboratori din 180 de ţări şi deţine cea mai mare rată de creştere în privinţa industriei de securitate IT pentru consumatori, în 2011, la nivel global. A primit  nenumărate premii acordate de SC Magazine, Maximum PC, CNet, Virus Bulletin.

 

 

Firmele de IT vin una după alta la Palas

România, locul 3 în UE

Conform topurilor europene, România ocupă locul 3 din UE în ceea ce priveşte afacerile în IT. Cu 3,08 miliarde de euro cifră dre afaceri pe 2015, la nivel naţional, România este poziţionată după Marea Britanie şi Irlanda. În privinţa calităţii developerilor, românii sunt pe locul 20 în lume. Exporturile IT sunt estimate, pentru 2016, la 2,5 miliarde de euro, dublu faţă de acum 4 ani.

Multinaționalele scot profitul din România prin copyright-ul drepturilor intelectuale. E lohnul hi-tech. Focality și Zebra Pay au profit/angajat peste media europeană în industria IT: peste 20.000 de euro. Giganți ca Oracle, Endava și PwC au profituri 2.000-3.000 sau 5.000 de euro pe cap de angajat. Media profiturilor declarate de firmele românești este mai mare decât cea a multinaționalelor.

 

În ultimii cinci ani, aproape un miliard de euro au fost scoşi din România de firmele multinaţionale care îşi desfăşoară activitatea la noi. Aşa susţine şeful Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Fiscului, Ionuţ Mişa. Scoaterea banilor din ţară se face prin „optimizare fiscală“, banii nefiind taxaţi în România, ci în diverse paradisuri fiscale sau în statele unde sunt localizate diverse subsidiare sau companii din acelaşi grup.

Analizând cifrele de afaceri și profiturile pe cap de angajat ale firmelor IT străine, în comparație cu cele românești, se observă o rată medie mai mare la companiile locale. În Iași surprinde că Focality și Zebra Pay surclasează la profit/angajat, giganții IT mondiali, care au subsidiare în România, multe fiind localizate în Palas.

 

Şase „grei“ de pe piaţa ieşeană

Accenture, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii tehnologice şi outsourcing, are la Iaşi 150 de angajaţi şi peste 2.000 în ţară. P entru anul trecut, Accenture Services a raportat un număr de 983 de angajaţi, o cifră de afaceri de 138.008.463 de lei şi un profit de 5.310.498 lei.

Enea, companie suedeză specializată în soluţii software pentru echipamente de reţea, are peste 100 de angajaţi la Iaşi. Furnizorul global de software pentru domeniile telecomunicaţii, aviatic, auto şi medical a raportat în 2015 un profit de 4.374.815 lei. Cifra de afaceri a fost de 41.010.916 lei, având 236 de angajați.

 

Hub-ul IT creat la Palas a creat peste 6.000 de locuri de muncă, însă randamentul pe cap de angajat este mai mic decât al firmelor românești

 

De la 12 la 150 de angajaţi

O altă firmă care activează pe piaţa ieşeană este Basware. Aceasta are sediul central în Finlanda, dar compania are deschise 12 subsidiare în Europa, SUA si Asia-Pacific, totalizând peste 1.400 de angajaţi, dintre care 150 la Iaşi. În anul 2015, firma finlandeză a declarat la Finanţe un număr mediu de 113 angajaţi la Iaşi, având o cifră de afaceri de 9.642.740 de lei şi un profit de 599.938 lei.

Yonder este o altă companie prezentă la Iaşi şi care furnizează servicii software, oferind consultanţă în inovaţie şi gestionând proiecte complexe. În anul 2015, firma a avut un număr mediu de 263 de angajaţi, având o cifră de afaceri de 40.557.291 de lei şi un profit de 3.871.370 lei.

PricewaterhouseCoopers este o firmă multinaţională, cu sediul la Londra şi oferă servicii de audit şi consultanţă financiară pentru afacerile companiilor multinaţionale. În anul precedent, PwC a declarat un număr mediu de 263 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de 80.343.919 de lei şi un profit de 3.330.723 lei.

Ness România a declarat Finanţelor Publice pentru anul trecut un număr de 213 de angajaţi, o cifră de afaceri de 38.163.580 de lei şi un profit de 8.952.853  lei.

Endava România SRL a avut 2015 un număr mediu de 1.381 de angajaţi, având o cifră de afaceri de 217.564.864 de lei şi un profit de 36.414.944  lei, rezutând un profit per angajat de 26.368,53 lei.

Oracle România SRL a avut 2015 un număr mediu de 3.043 de angajaţi, având o cifră de afaceri de 784.708.898 de lei şi un profit de  34.241.199 lei, rezutând un profit per angajat de 11.252,44 lei.

 

Profit şi pentru firmele ieşene

În raport cu aceşti coloşi la nivel mondial, firmele ieşene de IT şi cele româneşti, în general, se luptă să reziste pe piaţă şi plătesc taxe mari statului român.

Firma ieşeană Focality a avut în 2015 un număr de 35 angajaţi, cu o cifră de afaceri de 44.100.238 de lei şi un profit de 3.129.540 lei.

Centric IT Solutions România a avut în anul precedent un număr de 178 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de 25.695.990 de lei şi un profit de 3.392.495 lei.

O altă firmă ieşeană, Mobilis SRL a declarat Finanţelor Publice un număr de 26 de angajaţi, o cifră de afaceri de 11.724.495 de lei şi un profit de 432.765 lei.

SCC Services România a raportat în 2015 un număr de 808 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de 57.221.441 de lei şi un profit de 3.322.084  lei.

Mind Software a avut în 2015 un număr de 290 angajaţi, cu o cifră de afaceri de 31.481.219 de lei şi un profit de 2.198.898 lei.

Zebra Pay SRL a avut 2015 un număr mediu de 9 de angajaţi, având o cifră de afaceri de 43.711.368 de lei şi un profit de 1.153.754  lei, rezutând un profit per angajat de 128.194,88 lei.

 

Citește și Iașul penibil: Primăria și-a făcut propriul FILIT, mai scump ca originalul. Suma imensă pentru o șușă cu mulți absenți

 

O fiscalitate permisivă

Analistul economic Dan Chirleşan consideră că dezvoltarea pe care a cunoscut-o industria IT la noi s-a datorat tocmai faptului că multinaţionalele nu plătesc impozitul pe profit statului român.

„Această industrie s-a dezvoltat foarte mult la noi şi datorită faptul că au fost facilităţi fiscale, adică impozitarea firmelor de IT a beneficiat de ceea ce în alte zone ale lumii beneficiază firmele din paradisurile fiscale. Multe firme de IT din România acţionează sub dreptul de proprietate intelectuală a unor multinaţionale. E un fel de lohn high-tech. Asta înseamnă că ceea ce se plăteşte ca impozit pe profit la statul român este nesemnificativ la nivelul întregii industrii. Banii nu ajung la bugetul de stat şi se regăsesc, puţin ce-i drept, doar în salariilor celor care lucrează pentru aceste multinaţionale“, precizează Dan Chirleşan.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle şi opinia unor reprezentanţi ai firmelor ieşene din industria IT, însă aceştia au refuzat să comenteze situaţia. „Nu vreau să vorbesc eu despre acest aspect“, s-a limitat să spună Nicu Popescu, de la Romsoft.

 

 

Profit/angajat – Multinaționale/Firme locale

 

STRAINE:

 

UBIS          1.251 euro

I Quest       2.006 euro

Luxoft        3.726 euro

Oracle        2.528 euro

Endava      5.925 euro

Accenture 1.213 euro

Enea          8.937 euro

Basware    1.193 euro

PwC           2.845 euro

Yonder       3.307 euro

Ness 9.      445 euro

 

ROMÂNEȘTI:

Focality               20.093 euro

Centric IT            4.282 euro

Mobilis                 3.740 euro

SCC Services     923 euro

Mind                              1.703 euro

Zebra Pay                    28.807 euro

Qualitance QBS           4.4.30 euro

DCS Fast Link    6.633 euro

Siveco Romania          6.426 euro

Bit Defender       20.678 euro

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28          

Clipul zilei

Go to top