Vineri, 15 12 2017

Poliţiştii au demarat o anchetă după ce un băiat în vârstă de 14 ani din localitatea ieşeană Bojila a ajuns miercuri la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi cu o rană provocată la cap, în timpul unui joc cu bricege, potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ).

Conform martorilor, câţiva copii jucau ‘cuţitaşe’, aruncând cu bricege într-un gard. Crezând că prietenii săi au terminat de aruncat cuţitaşele, unul dintre băieţi s-ar fi dus să îşi recupereze briceagul, moment în care a fost lovit în cap de un alt copil care a continuat să joace.

Coordonatorul UPU-SMURD Iaşi, Diana Cimpoieşu, a declarat că minorul a suferit o plagă înjunghiată în zona temporo-occipitală stângă cu un cuţit tip briceag.

‘Pacientul este stabil hemodinamic. A fost preluat de un echipaj SMURD şi dus la Spitalul de Neurochirurgie’, a declarat Cimpoieşu.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi, Anca Vâjiac, a menţionat că se efectuează cercetări în acest caz pentru stabilirea situaţiei de fapt.

 

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

O femeie este audiată de anchetatori după ce sâmbătă seara şi-a înjunghiat mortal soţul, din greşeală, în urma unor discuţii care au degenerat.

Potrivit reprezentaţilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Iaşi, incidentul a avut loc în cartierul Dacia, la faţa locului deplasându-se echipaje medicale ale Serviciului Judeţean al Ambulanţei, SMURD şi ale Poliţiei.

Am primit un apel la serviciul de urgenţă 112 prin care ni se semnala că a fost un conflict intrafamilial între soţ şi soţie. Bărbatul de 62 de ani a fost agresat de soţie. Se fac cercetări pentru stabilirea întregii situaţii de fapt‘, a declarat Anca Vâjiac, purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi.  (Agerpres)


Un bărbat în vârstă de 62 de ani a fost înjunghiat sâmbătă seară în cartierul Dacia din municipiul Iași.

Din primele informații, se pare că totul a pornit de la o dispută în familie, în urma căreia soția sa i-a aplicat o lovitură cu cuțitul de bucătărie.

Tragedia s-a produs într-un bloc aflat pe bulevardul Dacia.

La fața locului a intervenit un echipaj SMURD, însă medicii nu au putut decât să constate decesul bărbatului.

Robert Dâncă, managerul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Cuza Vodă din Iaşi, a anunţat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că a fost demarată o anchetă internă după ce o femeie a povestit pe blogul său că înainte de a naşte a fost umilită de o parte din personalul medical.

Noul manager al Maternităţii Cuza Vodă, economistul Robert Dâncă, a explicat că a invitat la discuţii pe una dintre pacientele spitalului după ce aceasta a povestit modul în care i-au vorbit cadrele medicale pe parcursul a 32 de ore care s-au scurs de la internare şi până când a născut.

‘Dacă cineva va încălca drepturile pacientului, se vor aplica sancţiuni conform prevederilor legale în vigoare. Indiferent cât de obosiţi suntem sau de problemele pe care le avem, nu avem dreptul de a ne purta urât cu pacientele. Este o anchetă internă în curs. Câteodată şi medicii au o gardă de 30 de urgenţe. Dar nici aşa nu se scuză comportamentul medicilor’, a declarat managerul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Cuza Vodă.

El a precizat că din primele discuţii reiese că nu este vorba de un caz de malpraxis, ci de o comunicare deficitară.

‘Efectiv n-a fost vorba de act medical în sine, ci a fost partea de comunicare, din ce am înţeles din declaraţia pacientei. Nu a fost pusă în pericol viaţa pacientei sau a fătului. A fost partea de comunicare. (…) A fost ceva nedemn şi ceea ce s-a încălcat cras şi clar sunt drepturile pacientului. S-a încălcat legea pacientului. Conform regulamentului de ordine interioară, se pot aplica avertismente, sancţiuni, până la introducerea în Comisia de Etică, tăierea din salariu până la demitere’, a declarat Robert Dâncă.

Reacţia vine după ce o tânără a povestit în mediul virtual cum au fost cele 32 de ore petrecute în maternitate, de la internare şi de la naştere, timp în care o parte din personalul medical ar fi avut o atitudine nepotrivită faţă de o femeie care urmează să nască. Femeia a povestit şi că a avut şi cadre medicale care i-au fost alături şi au încurajat-o atunci când a fost nevoie.

Tânăra mamă a refuzat să dea declaraţii presei.

(Agerpres/FOTO arhivă adevarul.ro)

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să se pronunţe joi asupra cererii preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.

În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunţarea pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.

‘Nu am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, ci pur şi simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute astăzi în şedinţă. (…) Opinia Curţii Constituţionale o veţi afla pe data de 23 noiembrie.(…) Bineînţeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare’, a declarat la acea dată preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curţii se iau după Constituţie, după practica acesteia şi că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti dacă ele le sunt necesare cauzei şi îi pot influenţa.

Referitor la posibilitatea ca decizia dată în cazul OUG 13/2017 să fie considerată un precedent, şeful CCR a precizat: ‘Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are relevanţă exactă. Deci de la caz la caz noi apreciem în ce măsură şi cât o decizie a noastră anterioară se potriveşte cu cauza pe care noi o analizăm acum’.

Curtea Constituţională a României a discutat joi cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman

În cadrul şedinţei CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competenţa de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susţinând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală, constituţională să ancheteze. (…) Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudenţa Curţii este în acelaşi sens, legea specială statuează în aceeaşi direcţie’, a spus Toader.

Potrivit acestuia, competenţa de apreciere a legalităţii hotărârii de Guvern este ‘o competenţă exclusivă a instanţei de contencios’.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘Vă rugăm să constataţi faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituţională (…) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. (…) Nu poţi să impui unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu facă anchetă. (…) Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil’, a mai spus procurorul.

Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela ‘de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt’.

În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului – Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern.

DNA efectuează cercetări faţă de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel. ‘În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual şi HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă’, preciza DNA.

(Agerpres/FOTO arhivă b1.ro)

Delta Press, deținătorul inițial al terenului din Sărărie, l-a cedat fără să notifice Primăria și fără să înregistreze transferul în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Nu există nicio dovadă a tranzacției, părând un fals. Delta Press cedase terenul în 2010, dar continua să se judece cu Primăria până în 2012. Firma era în insolvență, dar administratorul judiciar habar n-avea de proces n Șocant: în 2014, după ce dăduse faliment, Delta Press încă făcea cerere la Primărie pentru certificat de urbanism n Global Impex, care preluase de 4 ani terenul, nu apărea nicăieri. Seria de falsuri îl expune maxim pe Mihai Chirica în fața legii.

Scamatoriile lui Ghiocel Asimionesei cu cei 1.400 metri pătrați de teren din Sărărie, proprietate a Primăriei, sunt de-a dreptul grosolane. Un șir întreg de nereguli pentru a pune mâna pe o parcelă în cea mai râvnită zonă imobiliară a Iașului.

Parte a unui contract de asociere în participațiune cu Primăria, parcela a fost mutată de pe Delta Press Investment pe Global Impex Distribution, ambele controlate de Asimionesei. Dar fără notificarea Primăriei și a administratorului judiciar de la Delta Press. Acum, Asimionesei a scos PUZ-ul și vrea să se apuce de construit: spații de birouri, pensiune și locuințe. Sau ce-o vrea el pentru că oricum funcționarii Primăriei, în frunte cu primarul Mihai Chirica, îl mângâie binevoitori pe creștet. Însă, afacerea de 1 milion de euro de la fosta terasă Zoiosu ar putea îmbrăca și-un caracter penal. Miza: contractul de cesiune. Este real sau nu?

 

Speță complicată

Pentru o cât mai ușoară înțelegere a acestei complicate spețe, vom prezenta cronologic fiecare manevră orchestrată de Ghiocel Asimionesei, singurul patron de presă condamnat pentru șantaj. Jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI l-au contactat pe avocatul Tudor Duca, practician în insolvență, căruia i-au cerut să se pronunțe pe acest caz, fără însă a ști exact numele firmelor implicate, ci doar cronologia evenimentelor. Demersul are menirea de a-l proteja pe avocat de eventualitatea unui atac al lui Asimionesei prin intermediul organului său media BZI.

A fost păgubos din capul locului
Astfel, î
n anul 2005, Consiliul Local (CL) și primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participațiune. Este vorba despre fosta terasă Zoiosu.

Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiție estimată la 900.000 de euro. În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puțin de 4.000 de euro anual. 333 de euro lunar. Adică, mai nimic și te miri ce.
Probleme morale și legale ale acestei prime manevre:
1) afacerea e păguboasă pentru Primărie din cauza nivelului redus de profit pe care avea să-l primească de pe urma unui teren situat excelent în Iași
2) condițiile financiare au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii. În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă. În prezent, prețul este de 357 - 714 euro (există PUZ), adică 1 milion de euro. În acte, el costă încă 105.000 de euro.

4) contractul prevedea probabilitatea cesiunii fără acordul Primăriei
5) e unica asociere a Primăriei cu cineva din Iași, în afară de Iulian Dascălu (Palas)

6) obiectul principal al Delta Press era „activități de editare a ziarelor”, fără nicio legătură cu proiectele imobiliare

 

Contract făcut pe șestache

Anii au trecut, iar Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren. În anul 2010, lucrurile au luat o turnură neașteptată. Firma controlată de Ghiocel Asimionesei a fost încolțită de creditori care au cerut intrarea în insolvență. Delta Press a cerut în același an eliberarea certificatului de urbanism.

Dar tot în 2010, mai exact în aprilie, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment și Global Impex Distribution. Cesiunea s-a realizat fără acordul Primăriei, pentru că în contractul inițial s-a prevăzut această posibilitate. Însă notificarea Primăriei era absolut obligatorie. „Cesiunea trebuia notificată către Primărie sau înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. E obligație legală”, a precizat avocatul Tudor Duca.
Practic, contractul de cesiune a fost făcut pe șestache, cu uriașe implicații ulterioare.

Au pierdut controlul asupra firmei
În anul 2011, fix pe 7 februarie, au avut loc două evenimente extrem de importante în economia acestei afaceri. Astfel, Tribunalul București a deschis procedura insolvenței împotriva Delta Press Investment. În pronunțare, judecătorul a precizat explicit: „
ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea (...) Numeşte administrator judiciar pe General Group Expert SPRL care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din lege, cu conducerea integrală a activităţii debitorului”. Adică, asociații din Delta Press au pierdut în acel moment controlul asupra firmei, conducerea acesteia fiind asigurată de General Group Expert.

Nu au anunțat nici Primăria, nici administratorul
Coincidență, tot pe 7 februarie 2011, Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiție convenite prin contract.
Paradoxal, Delta Press s-a judecat cu Primăria un an jumătate, până în vara anului 2012. Și a obținut câștig de cauză și la Tribunal și la Curtea de Apel. Instanța a reținut că nici Primăria nu respectase partea ei din contract: nu eliberase certificatul de carte funciară, în lipsa căruia firma lui Asimionesei nu a putut obține autorizaţia de construcţie. Potrivit sentințelor, contractul de asociere dintre Delta Press și Primărie a rămas în picioare. Două lucruri extrem de importante aici:
1) în momentul pornirii procesului, 7 februarie 2011, Delta Press nu mai avea terenul din Sărărie, îl cedase prin contractul de cesiune din aprilie 2010. Adică, Delta Press trebuia să anunțe instanța despre acest contract de cesiune. Eventual, în proces ar fi trebuit să fie parte și Global
Impex Distribution. „Dacă așa au stat lucrurile, hotărârea de la Curtea de Apel putea fi atacată de Primărie printr-o cale extraordinară”, a spus avocatul Tudor Duca.

2) deși conducea Delta Press din februarie 2011, administratorul judiciar, General Group Expert, nu a avut cunoștință de acest proces (în octombrie 2011 a fost sentința la Tribunal, în mai 2012 la Curtea de Apel). „În legea insolvenței se precizează clar că reprezentarea firmei se face de administratorul judiciar. Putem vorbi despre nelegarea citare”, a explicat Tudor Duca, practician în insolvență

Încă o cerere în 2014
Aproape incredibil, în 10 octombrie 2014, Delta Press a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie. Delta Press și nu Global Impex. Avea sau nu avea Delta Press terenul? Exista sau nu contractul de concesiune? Dacă Primăria nu a fost notificată, nu a fost realizată nici înregistrarea la
Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, atunci ce dovadă concretă există în favoarea contractului de cesiune invocat, cel din 27 aprilie 2010?
Mai mult, cu o lună înainte, în septembrie 2014, judecătorul sindic a dispus intrarea Delta Press în faliment. Ca un amănunt, procedura de faliment nu a fost închisă nici până în ziua de astăzi.

 

Primele mișcări pe șantier

În septembrie 2016, Global Impex Distribution a depus documentația pentru obținerea certificatului de urbanism. A solicitat autorizare pentru construcție sediu firmă și spații cazare. Certificatul a fost emis pe 10 octombrie 2016, iar PUZ-ul pe 30 iunie 2017. Acum, teoretic, se așteaptă eliberarea autorizației de construcție. La adresa de pe Sărărie, a fost deja adusă o baracă și depozitată o parte din fierul beton.

 

Chirica n-are reacție pe subiect
În concluzie, pe întreg acest traseul din 2010 și până în prezent există mai multe vulnerabilități. Lipsa notificărilor către instanță, Primărie și administratorul judiciar în ceea ce privește concesiunea. Dar și neclaritatea înregistrării ei. Când a fost, în fapt, încheiată concesiunea? Lămurește primarul Mihai Chirica detaliile acestui scandalos tun imobiliar?

Legături de sânge între cele două firme
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în Delta Press Investement figurează ca asociați Georgeta Climescu (1%) și Violeta Asimionesei (99%) – soția lui Ghiocel Asimionesei. Obiectul principal al firmei este
„activități de editare a ziarelor”.

În Global Impex Distribution, asociat unic este Claudiu Florin Asimionesei (fiul lui Ghiocel), iar persoană împuternicită este mama sa, Violeta Asimionesei. Obiectul principal de activitate este „activități ale agențiilor de publicitate”.

Condițiile contractuale nu stipulează cât spațiu de birou trebuie alocat proiectului și câte camere sau ce configurație trebuie să aibă unitatea de cazare. (...) Beneficiarul final este proprietar de clădire edificată și poate acționa în așa fel încât să aducă un plus valoare economică Primăriei Municipiului Iași. În concluzie, Global Impex Distribution SRL are dreptul să se asocieze cu terțe companii/persoane pentru realizarea investiției, atât timp cât se respectă clauzele din contractul de asociere cu Primăria”, un fragment din explicația oferită de Global Impex Distribution după ce în mediul public s-a aflat că pe Sărărie se vor construi apartamente.

Delta Press, deținătorul inițial al terenului din Sărărie, l-a cedat fără să notifice Primăria și fără să înregistreze transferul în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Nu există nicio dovadă a tranzacției, părând un fals. Delta Press cedase terenul în 2010, dar continua să se judece cu Primăria până în 2012. Firma era în insolvență, dar administratorul judiciar habar n-avea de proces n Șocant: în 2014, după ce dăduse faliment, Delta Press încă făcea cerere la Primărie pentru certificat de urbanism n Global Impex, care preluase de 4 ani terenul, nu apărea nicăieri. Seria de falsuri îl expune maxim pe Mihai Chirica în fața legii.

Scamatoriile lui Ghiocel Asimionesei cu cei 1.400 metri pătrați de teren din Sărărie, proprietate a Primăriei, sunt de-a dreptul grosolane. Un șir întreg de nereguli pentru a pune mâna pe o parcelă în cea mai râvnită zonă imobiliară a Iașului.

Parte a unui contract de asociere în participațiune cu Primăria, parcela a fost mutată de pe Delta Press Investment pe Global Impex Distribution, ambele controlate de Asimionesei. Dar fără notificarea Primăriei și a administratorului judiciar de la Delta Press. Acum, Asimionesei a scos PUZ-ul și vrea să se apuce de construit: spații de birouri, pensiune și locuințe. Sau ce-o vrea el pentru că oricum funcționarii Primăriei, în frunte cu primarul Mihai Chirica, îl mângâie binevoitori pe creștet. Însă, afacerea de 1 milion de euro de la fosta terasă Zoiosu ar putea îmbrăca și-un caracter penal. Miza: contractul de cesiune. Este real sau nu?

 

Speță complicată

Pentru o cât mai ușoară înțelegere a acestei complicate spețe, vom prezenta cronologic fiecare manevră orchestrată de Ghiocel Asimionesei, singurul patron de presă condamnat pentru șantaj. Jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI l-au contactat pe avocatul Tudor Duca, practician în insolvență, căruia i-au cerut să se pronunțe pe acest caz, fără însă a ști exact numele firmelor implicate, ci doar cronologia evenimentelor. Demersul are menirea de a-l proteja pe avocat de eventualitatea unui atac al lui Asimionesei prin intermediul organului său media BZI.

A fost păgubos din capul locului
Astfel, î
n anul 2005, Consiliul Local (CL) și primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participațiune. Este vorba despre fosta terasă Zoiosu.

Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiție estimată la 900.000 de euro. În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puțin de 4.000 de euro anual. 333 de euro lunar. Adică, mai nimic și te miri ce.
Probleme morale și legale ale acestei prime manevre:
1) afacerea e păguboasă pentru Primărie din cauza nivelului redus de profit pe care avea să-l primească de pe urma unui teren situat excelent în Iași
2) condițiile financiare au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii. În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă. În prezent, prețul este de 357 - 714 euro (există PUZ), adică 1 milion de euro. În acte, el costă încă 105.000 de euro.

4) contractul prevedea probabilitatea cesiunii fără acordul Primăriei
5) e unica asociere a Primăriei cu cineva din Iași, în afară de Iulian Dascălu (Palas)

6) obiectul principal al Delta Press era „activități de editare a ziarelor”, fără nicio legătură cu proiectele imobiliare

 

Contract făcut pe șestache

Anii au trecut, iar Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren. În anul 2010, lucrurile au luat o turnură neașteptată. Firma controlată de Ghiocel Asimionesei a fost încolțită de creditori care au cerut intrarea în insolvență. Delta Press a cerut în același an eliberarea certificatului de urbanism.

Dar tot în 2010, mai exact în aprilie, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment și Global Impex Distribution. Cesiunea s-a realizat fără acordul Primăriei, pentru că în contractul inițial s-a prevăzut această posibilitate. Însă notificarea Primăriei era absolut obligatorie. „Cesiunea trebuia notificată către Primărie sau înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. E obligație legală”, a precizat avocatul Tudor Duca.
Practic, contractul de cesiune a fost făcut pe șestache, cu uriașe implicații ulterioare.

Au pierdut controlul asupra firmei
În anul 2011, fix pe 7 februarie, au avut loc două evenimente extrem de importante în economia acestei afaceri. Astfel, Tribunalul București a deschis procedura insolvenței împotriva Delta Press Investment. În pronunțare, judecătorul a precizat explicit: „
ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea (...) Numeşte administrator judiciar pe General Group Expert SPRL care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din lege, cu conducerea integrală a activităţii debitorului”. Adică, asociații din Delta Press au pierdut în acel moment controlul asupra firmei, conducerea acesteia fiind asigurată de General Group Expert.

Nu au anunțat nici Primăria, nici administratorul
Coincidență, tot pe 7 februarie 2011, Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiție convenite prin contract.
Paradoxal, Delta Press s-a judecat cu Primăria un an jumătate, până în vara anului 2012. Și a obținut câștig de cauză și la Tribunal și la Curtea de Apel. Instanța a reținut că nici Primăria nu respectase partea ei din contract: nu eliberase certificatul de carte funciară, în lipsa căruia firma lui Asimionesei nu a putut obține autorizaţia de construcţie. Potrivit sentințelor, contractul de asociere dintre Delta Press și Primărie a rămas în picioare. Două lucruri extrem de importante aici:
1) în momentul pornirii procesului, 7 februarie 2011, Delta Press nu mai avea terenul din Sărărie, îl cedase prin contractul de cesiune din aprilie 2010. Adică, Delta Press trebuia să anunțe instanța despre acest contract de cesiune. Eventual, în proces ar fi trebuit să fie parte și Global
Impex Distribution. „Dacă așa au stat lucrurile, hotărârea de la Curtea de Apel putea fi atacată de Primărie printr-o cale extraordinară”, a spus avocatul Tudor Duca.

2) deși conducea Delta Press din februarie 2011, administratorul judiciar, General Group Expert, nu a avut cunoștință de acest proces (în octombrie 2011 a fost sentința la Tribunal, în mai 2012 la Curtea de Apel). „În legea insolvenței se precizează clar că reprezentarea firmei se face de administratorul judiciar. Putem vorbi despre nelegarea citare”, a explicat Tudor Duca, practician în insolvență

Încă o cerere în 2014
Aproape incredibil, în 10 octombrie 2014, Delta Press a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie. Delta Press și nu Global Impex. Avea sau nu avea Delta Press terenul? Exista sau nu contractul de concesiune? Dacă Primăria nu a fost notificată, nu a fost realizată nici înregistrarea la
Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, atunci ce dovadă concretă există în favoarea contractului de cesiune invocat, cel din 27 aprilie 2010?
Mai mult, cu o lună înainte, în septembrie 2014, judecătorul sindic a dispus intrarea Delta Press în faliment. Ca un amănunt, procedura de faliment nu a fost închisă nici până în ziua de astăzi.

 

Primele mișcări pe șantier

În septembrie 2016, Global Impex Distribution a depus documentația pentru obținerea certificatului de urbanism. A solicitat autorizare pentru construcție sediu firmă și spații cazare. Certificatul a fost emis pe 10 octombrie 2016, iar PUZ-ul pe 30 iunie 2017. Acum, teoretic, se așteaptă eliberarea autorizației de construcție. La adresa de pe Sărărie, a fost deja adusă o baracă și depozitată o parte din fierul beton.

 

Chirica n-are reacție pe subiect
În concluzie, pe întreg acest traseul din 2010 și până în prezent există mai multe vulnerabilități. Lipsa notificărilor către instanță, Primărie și administratorul judiciar în ceea ce privește concesiunea. Dar și neclaritatea înregistrării ei. Când a fost, în fapt, încheiată concesiunea? Lămurește primarul Mihai Chirica detaliile acestui scandalos tun imobiliar?

Legături de sânge între cele două firme
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în Delta Press Investement figurează ca asociați Georgeta Climescu (1%) și Violeta Asimionesei (99%) – soția lui Ghiocel Asimionesei. Obiectul principal al firmei este
„activități de editare a ziarelor”.

În Global Impex Distribution, asociat unic este Claudiu Florin Asimionesei (fiul lui Ghiocel), iar persoană împuternicită este mama sa, Violeta Asimionesei. Obiectul principal de activitate este „activități ale agențiilor de publicitate”.

Condițiile contractuale nu stipulează cât spațiu de birou trebuie alocat proiectului și câte camere sau ce configurație trebuie să aibă unitatea de cazare. (...) Beneficiarul final este proprietar de clădire edificată și poate acționa în așa fel încât să aducă un plus valoare economică Primăriei Municipiului Iași. În concluzie, Global Impex Distribution SRL are dreptul să se asocieze cu terțe companii/persoane pentru realizarea investiției, atât timp cât se respectă clauzele din contractul de asociere cu Primăria”, un fragment din explicația oferită de Global Impex Distribution după ce în mediul public s-a aflat că pe Sărărie se vor construi apartamente.

Oficial European de Luptă Antifraudă (OLAF) a confirmat printr-un comunicat de presă dat luni, chiar în timpul declarației făcute de Liviu Dragnea, sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cel de-al treilea dosar al președintelui PSD, ca urmare a unei investigații proprii, prin care recomandă recuperarea integrală a 21 de milioane de euro, sumă ce reprezintă fonduri europene.

 

„Contribuția OLAF la această anchetă a fost accentuată de DNA. DNA a explicat că dosarul propriu a venit în urma a două investigații făcute de OLAF cu privire la proiecte finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională privind construcția de drumuri în România, care au fost finalizate în mai și septembrie 2016”, arată OLAF în comunicat.

OLAF precizează că a găsit „dovezi care sugerează existenţa unei înţelegeri între beneficiarul fondurilor, funcţionarii publici şi contractant, inclusiv falsificarea documentelor în timpul procedurii de achiziţie. Unele dintre aceste documente au fost utilizate şi în sprijinul cererii pe care beneficiarul a prezentat-o autorităţii de management, care a dus la plata a 21 de milioane euro din fondurile Uniunii Europenedovezi care sugerează un conflict de interese privind beneficiarul acestor fonduri, oficiali publici și contractor, inclusiv falsificarea de documente în timpul procedurilor de ahciziție”.

„Unele dintre aceste documente (false, n.red.) au fost trimise de beneficiar către Autoritatea de Managament, rezultând în plata a 21 de milioane de euro din fondurile UE”, mai arată OLAF.

Oficiul precizează că investigația a ajuns la concluzia ca cele 21 de milioane de euro să fie recuperate integral și, de asemenea, Direcția Națională Anticorupție să inițieze acțiunile legale cu privire la acest aspect.

„Această investigație a un exemplu perfect al cooperării positive dintre OLAF și autoritățile naționale. OLAF a făcut investigații temeinice, care sperăm să aibă un puternic afect de descurajare a corupției”, a declarat Nicholas Ilett, directorul OLAF.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat. Dragnea a negat aceste acuzații

 

 

Al cincilea proces intentat la Iaşi de un angajat împotriva producătorului de ţigări JTI Cristian Paraschiv acuză faptul că nu i s-au plătit mii de ore suplimentare n Ceilalţi colegi ai săi intraţi în conflict cu angajatorul, din acelaşi motiv, au câştigat procesele n Ieşeanul mai susţine că a fost concediat după o înscenare a şefului său.

 

Cristian Paraschiv, un fost angajat al producătorului de ţigări JT International (România) SRL, a dat zilele trecute în judecată firma, solicitând plata orelor suplimentare prestate în perioada 2013-2016.

 

 

 

Război de trei ani

Am fost obligat să îndur multe timp de trei ani, să mă lupt, fără să-mi dau demisia şi să câştig procesele cu ei, fiind în continuare angajatul lor. Acum m-am hotărât să le cer plata orelor suplimentare. Ar fi vorba despre trei-patru ore pe zi, timp de trei ani“, spune cel care a ocupat funcţia de Trade Marketing Associate (TMA – agent promovare produs) în cadrul JTI Iaşi.

Paraschiv se află de mai multă vreme în conflict cu angajatorul: a fost sancţionat de firmă în 2014, dar a câştigat procesul prin care contesta decizia. Ulterior, acesta a câştigat în instanţă un alt proces în care a contestat o altă sancţiune dată de firmă.

Angajatul ieşean a făcut plângere şi la conducerea firmei de la Geneva, fără însă a avea sorţi de izbândă. „M-am adresat headquarter-ului de la Geneva, însă cei de acolo au solicitat rezolvarea problemei de către cei din România. Era clar că şefii din ţară nu aveau cum să recunoască şi să-mi dea dreptate“, adaugă Paraschiv.

 

Cel mai bun agent din ţară

Paraschiv susţine că rezultatele foarte bune l-au speriat pe şeful său direct. „Am câştigat un concurs la nivel naţional, în cadrul JTI, ieşind cel mai bun TMA din aproximativ 100, câţi eram în toată ţara. Am avut cel mai bun QPI (quarter point investigation – indicatori ce trebuiau atinşi într-o anumită lună). Se vorbea în firmă că aş putea chiar să-i iau locul şefului meu direct, care era Trade Marketing Manager, şi cred că acest lucru l-a speriat. Dacă până atunci eram «cel mai bun om» din echipa lui, brusc şi-a schimbat atitudinea faţă de mine“, menţionează Paraschiv.

Fostul angajat JTI consideră că atitudinea faţă de el a fost determinată şi de faptul că, de două ori la rând, în septembrie 2013, a refuzat să-i împrumute bani şefului său. „Mi-a cerut să-i împrumut o dată 3.000 lei şi pe urmă 500 lei. Am refuzat pentru că ştiam că orice sumă o am de recuperat de la el, ca decont, o recuperez foarte greu“, zice Paraschiv, care adaugă că, începând de atunci, şeful său a făcut tot posibilul să scape de el. „Sistematic, fie prin telefon doar cu mine, fie în conferinţă cu colegii mei, fie faţă în faţă sau în birou în faţa colegilor mei, managerul meu direct, Gheorghe Ursu, mă critica, mă înjosea, mă acuza că fac foarte multe greşeli în munca mea, ţipând sau vorbindu-mi pe un ton batjocoritor şi încercând să mă intimideze. Scopul lui clar era să mă determine să renunţ la job. Mă făcea dobitoc, prost, idiot, etc! Frecvent în vocabularul lui erau expresii precum: «Vezi că ai început să mă enervezi», «Nu-ţi convine, pleacă!», «Eşti cel mai praf pregătit din toată echipa» - expresie folosită in conferinţe telefonice - şi multe altele“, îşi aminteşte Cristian Paraschiv modul în care era tratat de şeful său.

 

Umilit de faţă cu alţi colegi

Un exemplu concret al modului în care a fost tratat Paraschiv de către Ursu este o evaluare făcută în februarie 2014. „În birou, de faţă cu alţi colegi, a rupt de trei ori la rând formularul de evaluare făcut de mine şi mi-a aruncat în faţă bucăţile de hârtie, invocând că nu este corect întocmit. În aceeaşi zi, la evaluarea mea, şeful meu mi-a adus la cunoştinţă că aş avea probleme comportamentale în ceea ce priveşte echipa de vânzări, în condiţiile în care răspunsurile date de membrii echipei erau total opuse“, zice Paraschiv.

În urma discuţiilor cu avocatul familiei, la următoarea convorbire telefonică cu şeful său, Paraschiv i-a spus că nu mai acceptă să fie tratat urât. „În două ore de la discuţia telefonică, acesta a venit la Iaşi şi mi-a cerut să ne întâlnim. I-am repetat în faţă că nu mai accept comportamentul său. Răspunsul lui a fost că, dacă nu îmi convine, să plec din JTI, pentru că aşa se comportă el şi că nimeni nu i-a cerut explicaţii până atunci şi nici nu se va schimba, pentru că nu are de ce“, povesteşte Paraschiv.

 

Mi-au înscenat o lipsă în gestiune”

Actualul reclamant mai spune că, în noiembrie 2016, când era în concediu, Ursu ar fi pus nişte colegi să ia nişte ţigări de la magazine de care acesta răspundea. „Când m-am întors din concediu, m-au pus să fac inventar şi bineînţeles că mi-a ieşit lipsă în gestiune de aproximativ 8.000 lei. Mi-au dat un timp scurt să recuperez acea sumă şi pe urmă, în decembrie, am fost anunţat că mi s-a desfăcut contractul muncă, fără a fi pus să dau vreun leu înapoi“, conchide Cristian Paraschiv, care acum lucrează ca PR la o reţea de firme din SUA.

REPORTER DE IAŞI a solicitat şi poziţia oficială a firmei JTI România, însă până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

 

Paraschiv spune că a trăit un coşmar în ultimii ani

 

Plata orelor suplimentare, câştigată în instanţă

Alţi patru foşti angajaţi din Iaşi au dat în judecată, în trecut, distribuitorul de ţigări JTI, solicitând plata drepturile băneşti cu titlul de ore suplimentare, pentru perioada aprilie 2012 – martie 2014, calculate prin adăugarea unui spor de 75% la valoarea orei normale de lucru. Celor patru li s-a recunoscut dreptul la plata a câte 1.500-1.700 de ore suplimentare.

 

 

Program de la ora 7.45

Într-un mail primit de la şeful său, în decembrie 2014, Cristian Paraschiv era înştiinţat că programul său începe la ora 07.45 şi se termină după ora 17.00.

Rezultă un program care depăşea 10 ore de muncă.

 

 

 

 

 

 

 

Al cincilea proces intentat la Iaşi de un angajat împotriva producătorului de ţigări JTI Cristian Paraschiv acuză faptul că nu i s-au plătit mii de ore suplimentare n Ceilalţi colegi ai săi intraţi în conflict cu angajatorul, din acelaşi motiv, au câştigat procesele n Ieşeanul mai susţine că a fost concediat după o înscenare a şefului său.

 

Cristian Paraschiv, un fost angajat al producătorului de ţigări JT International (România) SRL, a dat zilele trecute în judecată firma, solicitând plata orelor suplimentare prestate în perioada 2013-2016.

 

 

 

Război de trei ani

Am fost obligat să îndur multe timp de trei ani, să mă lupt, fără să-mi dau demisia şi să câştig procesele cu ei, fiind în continuare angajatul lor. Acum m-am hotărât să le cer plata orelor suplimentare. Ar fi vorba despre trei-patru ore pe zi, timp de trei ani“, spune cel care a ocupat funcţia de Trade Marketing Associate (TMA – agent promovare produs) în cadrul JTI Iaşi.

Paraschiv se află de mai multă vreme în conflict cu angajatorul: a fost sancţionat de firmă în 2014, dar a câştigat procesul prin care contesta decizia. Ulterior, acesta a câştigat în instanţă un alt proces în care a contestat o altă sancţiune dată de firmă.

Angajatul ieşean a făcut plângere şi la conducerea firmei de la Geneva, fără însă a avea sorţi de izbândă. „M-am adresat headquarter-ului de la Geneva, însă cei de acolo au solicitat rezolvarea problemei de către cei din România. Era clar că şefii din ţară nu aveau cum să recunoască şi să-mi dea dreptate“, adaugă Paraschiv.

 

Cel mai bun agent din ţară

Paraschiv susţine că rezultatele foarte bune l-au speriat pe şeful său direct. „Am câştigat un concurs la nivel naţional, în cadrul JTI, ieşind cel mai bun TMA din aproximativ 100, câţi eram în toată ţara. Am avut cel mai bun QPI (quarter point investigation – indicatori ce trebuiau atinşi într-o anumită lună). Se vorbea în firmă că aş putea chiar să-i iau locul şefului meu direct, care era Trade Marketing Manager, şi cred că acest lucru l-a speriat. Dacă până atunci eram «cel mai bun om» din echipa lui, brusc şi-a schimbat atitudinea faţă de mine“, menţionează Paraschiv.

Fostul angajat JTI consideră că atitudinea faţă de el a fost determinată şi de faptul că, de două ori la rând, în septembrie 2013, a refuzat să-i împrumute bani şefului său. „Mi-a cerut să-i împrumut o dată 3.000 lei şi pe urmă 500 lei. Am refuzat pentru că ştiam că orice sumă o am de recuperat de la el, ca decont, o recuperez foarte greu“, zice Paraschiv, care adaugă că, începând de atunci, şeful său a făcut tot posibilul să scape de el. „Sistematic, fie prin telefon doar cu mine, fie în conferinţă cu colegii mei, fie faţă în faţă sau în birou în faţa colegilor mei, managerul meu direct, Gheorghe Ursu, mă critica, mă înjosea, mă acuza că fac foarte multe greşeli în munca mea, ţipând sau vorbindu-mi pe un ton batjocoritor şi încercând să mă intimideze. Scopul lui clar era să mă determine să renunţ la job. Mă făcea dobitoc, prost, idiot, etc! Frecvent în vocabularul lui erau expresii precum: «Vezi că ai început să mă enervezi», «Nu-ţi convine, pleacă!», «Eşti cel mai praf pregătit din toată echipa» - expresie folosită in conferinţe telefonice - şi multe altele“, îşi aminteşte Cristian Paraschiv modul în care era tratat de şeful său.

 

Umilit de faţă cu alţi colegi

Un exemplu concret al modului în care a fost tratat Paraschiv de către Ursu este o evaluare făcută în februarie 2014. „În birou, de faţă cu alţi colegi, a rupt de trei ori la rând formularul de evaluare făcut de mine şi mi-a aruncat în faţă bucăţile de hârtie, invocând că nu este corect întocmit. În aceeaşi zi, la evaluarea mea, şeful meu mi-a adus la cunoştinţă că aş avea probleme comportamentale în ceea ce priveşte echipa de vânzări, în condiţiile în care răspunsurile date de membrii echipei erau total opuse“, zice Paraschiv.

În urma discuţiilor cu avocatul familiei, la următoarea convorbire telefonică cu şeful său, Paraschiv i-a spus că nu mai acceptă să fie tratat urât. „În două ore de la discuţia telefonică, acesta a venit la Iaşi şi mi-a cerut să ne întâlnim. I-am repetat în faţă că nu mai accept comportamentul său. Răspunsul lui a fost că, dacă nu îmi convine, să plec din JTI, pentru că aşa se comportă el şi că nimeni nu i-a cerut explicaţii până atunci şi nici nu se va schimba, pentru că nu are de ce“, povesteşte Paraschiv.

 

Mi-au înscenat o lipsă în gestiune”

Actualul reclamant mai spune că, în noiembrie 2016, când era în concediu, Ursu ar fi pus nişte colegi să ia nişte ţigări de la magazine de care acesta răspundea. „Când m-am întors din concediu, m-au pus să fac inventar şi bineînţeles că mi-a ieşit lipsă în gestiune de aproximativ 8.000 lei. Mi-au dat un timp scurt să recuperez acea sumă şi pe urmă, în decembrie, am fost anunţat că mi s-a desfăcut contractul muncă, fără a fi pus să dau vreun leu înapoi“, conchide Cristian Paraschiv, care acum lucrează ca PR la o reţea de firme din SUA.

REPORTER DE IAŞI a solicitat şi poziţia oficială a firmei JTI România, însă până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

 

Paraschiv spune că a trăit un coşmar în ultimii ani

 

Plata orelor suplimentare, câştigată în instanţă

Alţi patru foşti angajaţi din Iaşi au dat în judecată, în trecut, distribuitorul de ţigări JTI, solicitând plata drepturile băneşti cu titlul de ore suplimentare, pentru perioada aprilie 2012 – martie 2014, calculate prin adăugarea unui spor de 75% la valoarea orei normale de lucru. Celor patru li s-a recunoscut dreptul la plata a câte 1.500-1.700 de ore suplimentare.

 

 

Program de la ora 7.45

Într-un mail primit de la şeful său, în decembrie 2014, Cristian Paraschiv era înştiinţat că programul său începe la ora 07.45 şi se termină după ora 17.00.

Rezultă un program care depăşea 10 ore de muncă.

 

 

 

 

 

 

Bani publici „cablaţi” la o reţea formată exclusiv din membri ai partidului de guvernământ n O firmă înfiinţată de Alexandru Bîndar în august a semnat două contracte, atribuite direct, cu Casele de Cultură ale Studenţilor din Iaşi şi Bucureşti n Ambele sunt conduse de colegi de partid ai lui Bîndar, cel de la Iaşi fiind şi consilier local n Anunțul a stat pe SEAP doar 48 de minute

O ciubucăreală ordinară. Aşa poate fi descrisă, în câteva cuvinte, afacerea pe care au făcut-o trei tineri pesedişti. Alexandru Bîndar, consilier al ministrului Educaţiei, a prins, prin firma BVA Condev la care este asociat, două contracte în valoare însumată de aproape 53.000 lei cu Casele de cultură ale studenţilor din Iaşi şi Bucureşti.

Cele două instituţii sunt conduse de tinerii pesedişti Bogdan Crucianu şi Doru Iamandi. Pentru a salva aparenţele, casele de cultură au selectat firma BVA Condev de pe portalul de achiziţii publice (SEAP).

Culmea eficienţei: Alexandru Bîndar a înfiinţat firma, cu sediul social în Cepleniţa (judeţul Iaşi), la sfârşitul lunii august şi, la doar câteva săptămâni, a obţinut cele două contracte. Pe 16 octombrie a câştigat la Bucureşti, iar pe 24 la Iaşi. Curat murdar, cum ar zice Caragiale. Obiectul contractelor a fost similar, cursuri de formare profesională.


Două contracte pe tavă


Firma BVA Condev s-a înfiinţat la sfârşitul lunii august 2017 şi îi are ca fondatori pe Vasile Bandar şi pe Alexandru Bîndar, ambii originari din comuna Tulnici (judeţul Vrancea). La doar câteva săptămâni de la înfiinţare, pe 16 octombrie, firma la care este acţionar Alexandru Bîndar a câştigat un contract de 48.000 lei cu Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti. Cursuri de formare profesională în cadrul proiectului „Studenţiada 2017”. Mai exact, servicii de training pentru studenţi – 10 cursuri în domeniul „Accesare fonduri pentru tineret” şi 10 cursuri în domeniul „Training Management vs Leadership în mediul asociativ”, a câte 25 cursanţi, în perioada 20–22 octombrie în 10 centre universitare din ţară.

Pentru aceste cursuri, cu un total de 500 de participanţi, s-a estimat un cost de 96 lei/persoană. Aşadar, un total de 48.000 lei. Pe lângă cursurile propriu-zise, firma lui Bîndar trebuia să asigure şi suportul de curs (tipărit), consumabile, cafele pentru cursanţi şi sala de pregătire.

Firma a fost înfiinţată la sfârşitul lunii august, dar eu şi colaboratorii mei lucrăm de mult timp în domeniul ăsta, de 3 - 4 ani”, a declarat Bîndar. Despre faptul că a prins două contracte cu Casele de cultură ale studenţilor la câteva săptămâni de la înfiinţarea firmei, Bîndar a spus că nu-i nici coincidenţă, nici noroc, nici o reţetă magică: „Pur şi simplu am urcat firma pe SEAP şi am fost selectat”. A fost selectat pe 16, iar pe 20 ţinea deja primul curs.

 

Selectat în doar 48 de minute

La fix o săptămână şi o zi după obţinerea contractului de la Bucureşti, firma BVA Condev a fost selectată (pe 24 octombrie) şi de Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi, tot pentru cursuri. În acest caz, contractul a fost de doar 4.800 lei. „Au fost cursuri la Iaşi şi în perioada 20 – 22 octombrie pe primul contract, dar şi week-end-ul trecut. Însă au fost tematici diferite”, a explicat Bîndar.
La selecţia de la Iaşi, portalul de achiziţii publice arată că iniţierea procedurii s-a făcut pe 24 octombrie la ora 9:27, iar atribuirea s-a făcut în aceeaşi zi, la ora 10:15, adică la doar 48 de minute distanţă. „N-am ce să comentez despre asta”, a zis Bîndar. Acesta a adăugat că pentru ambele contracte s-a strâns numărul suficient de cursanţi. „Toate documentele s-au depus pentru decont, o să se analizeze materialele şi apoi se face plata. Încă n-a fost făcută”, a declarat acesta.
Despre natura relaţiei cu Bogdan Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi, Bîndar a afirmat: „Îl cunosc, avem o relaţie instituţională, dar nu suntem prieteni”. În ciuda repetatelor apeluri telefonice, Crucianu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune propriul punct de vedere legat de această afacere.

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

Crucianu a scris în declaraţia de avere că a plătit pentru o casă cu un avans de 16.500 de euro primit „cadou” de la bunicul lui din Cogeasca

CV-urile celor trei „muschetari” PSD

Alexandru Bîndar a fost numit în februarie anul acesta în funcţia de consilier al ministrului Educaţiei Naţionale. Despre activitatea profesională anterioară şi despre legăturile sale cu Iaşul sunt informaţii inclusiv pe pagina sa de Facebook. Astfel, Bîndar a fost şef de cămin în Campusul „Tudor Vladimirescu”, student evaluator ARACIS, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Studenţilor din România, dar a fost şi reprezentant al studenţilor în Consiliul de Administraţie al Universităţii Tehnice din Iaşi.

Originar din judeţul Vrancea, Bîndar şi-a finalizat studiile de licenţă şi de master la aceeaşi universitate, unde este acum doctorand. „Între funcţia pe care o deţin la minister şi firmă nu e nicio legătură, sunt lucruri diferite”, a spus Bîndar. Este membru PSD, în acestă calitate fiind desemnat recent, conform Agerpres, drept reprezentat al partidului în juriul care evaluează candidaturile oraşelor Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România.

Doru Iamandi conduce Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din august 2014 ca director adjunct şi din decembrie 2015 ca director plin. Între 2012 şi 2016 a fost consilier local PSD la Sectorul 1. La acelaşi sector a fost şi preşedinte al organizaţiei de tineret a partidului (TSD). Şi Iamandi a îndeplinit diferite funcţii în organizaţii studenţeşti.

 

Bogdan Crucianu a intrat în Consiliul Local Iaşi din partea PSD în luna decembrie 2016, înlocuind-o pe Camelia Gavrilă care a fost aleasă deputat. Din august 2017, Crucianu a fost numit director la Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi. Acesta este şi prim-vicepreşedinte al TSD Iaşi. Este cunoscut ca un apropiat al primarului Mihai Chirica şi al viceprimarului Gabriel Harabagiu.

12.624 lei a raportat Alexandru Bîndar că ar fi câştigat anul trecut, în urma unui proiect POSDRU, potrivit propriei declaraţii de avere. Adică, o medie de 1.052 lei pe lună.

Pagina 1 din 23

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Go to top