Joi, 19 10 2017
Jurnalismul de tip „Watchdog” este dificil și enervant, dar reprezintă un produs de lux într-o comunitate. E greu să înțelegi bucuria unor ziariști care vor doar să facă anchete în interes public, profesia fiind singurul lucru care le-a mai rămas.

 

Mihai Chirica trăiește în paradigma unui război în care nu mă simt implicat. Latura paranoică a anturajului său se face simțită prin zidurile artificiale ridicate prin tot orașul, între diversele grupuri sociale, economice și chiar culturale. În fiecare zi îi este alimentată psihoza că există o conspirație care îi vrea răul, filtrându-i perceperea realității prin intoxicări administrate cu lingurița. Alunecarea în această paranoie care prinde viteză, ca pe-o pârtie în care ai uitat cum să frânezi, duce la comiterea unor ticăloșii care transced planul profesiunilor noastre – a lui, de primar, a mea, de ziarist.

 

Jurnalismul de tip „Watchdog” este dificil și enervant, dar reprezintă un produs de lux într-o comunitate. E greu să înțelegi bucuria unor ziariști care vor doar să facă anchete în interes public, profesia fiind singurul lucru care le-a mai rămas.

 

Mihai Chirica trăiește în paradigma unui război în care nu mă simt implicat. Latura paranoică a anturajului său se face simțită prin zidurile artificiale ridicate prin tot orașul, între diversele grupuri sociale, economice și chiar culturale. În fiecare zi îi este alimentată psihoza că există o conspirație care îi vrea răul, filtrându-i perceperea realității prin intoxicări administrate cu lingurița. Alunecarea în această paranoie care prinde viteză, ca pe-o pârtie în care ai uitat cum să frânezi, duce la comiterea unor ticăloșii care transced planul profesiunilor noastre – a lui, de primar, a mea, de ziarist.

 

Din păcate, unul dintre minerii prinși sub pământ a murit. O galerie s-a surpat, joi, la mina Lupeni din Hunedoara. Trei persoane au rămas prinse sub pământ. Echipele de salvare au intervenit ore bune la fața locului până când au reușit să scoată la suprafață o primă victimă. Operațiunea de salvare s-a extins pe parcursul nopții.

 

Primul miner scos din subteran are multiple traumatisme şi fracturi şi a fost transportat în stare gravă la Spitalul Floreasca, în timp ce al doilea miner nu are probleme grave, fiind dus la Spitalul Petroşani. La momentul incidentului, în galeria respectivă se aflau 11 mineri, 8 dintre ei reuşind să se salveze.

 

Infractori mărunți se amestecă în Căminul Groazei cu bolnavi cronic, bătrâni și oameni cu retard. Evacuările recente au scos la iveală o sumedenie de cazuri sociale. DAC susține că are anchete făcute și că sunt la zi cu măsurile de protecție. Blocul e plin de țevi sparte și igrasia e prezentă mai peste tot.

 

Căminul din Canta 60B este Cighid-ul Iaşului pentru adulţi, un spaţiu de asistență socială cufundat în întuneric și mizerie. Cele mai expuse sunt persoanele cu handicap care au fost repartizate în camerele pline de mucegai ale căminului.

Infractori mărunți se amestecă în Căminul Groazei cu bolnavi cronic, bătrâni și oameni cu retard. Evacuările recente au scos la iveală o sumedenie de cazuri sociale. DAC susține că are anchete făcute și că sunt la zi cu măsurile de protecție. Blocul e plin de țevi sparte și igrasia e prezentă mai peste tot.

 

Căminul din Canta 60B este Cighid-ul Iaşului pentru adulţi, un spaţiu de asistență socială cufundat în întuneric și mizerie. Cele mai expuse sunt persoanele cu handicap care au fost repartizate în camerele pline de mucegai ale căminului.

Ministerul Afacerilor Externe transmite că în prezent, în unităţile de medicină legală din ţările europene cu comunităţi mari de români se află trupurile neînsufleţite a 18 cetăţeni, cauzele întârzierii repatrierii fiind lipsa banilor sau cercetări în curs.

 

„În Italia se înregistrează 11 cazuri, în Germania 4 cazuri, în Marea Britanie 3 cazuri, în timp ce în Spania şi Franţa nu există în prezent cetăţeni români decedaţi, ale căror trupuri neînsufleţite nu au fost repatriate. Aceste cifre se bazează pe notificările transmise de autorităţile locale din statul de reşedinţă. Precizăm faptul că misiunile diplomatice şi oficiile consulare iau cunoştinţă în mod oficial de decesul unui cetăţean român, survenit în străinătate, numai în măsura în care sunt notificate de către autorităţile statului de reşedinţă în acest sens, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena din 1963 privind relaţiile consulare”, precizează MAE, conform Mediafax.

 

Săpăturile la o fostă casă pentru mame necăsătorite condusă de călugărițe din Irlanda au scos la iveală „cantități semnificative de rămășițe umane" care, potrivit testelor, au aparținut unor copii mici. Descoperirea pare să confirme dezvăluirile din 2014 despre îngroparea anonimă a aproape 800 de copii din această instituție în perioada 1925 - 1961, transmit AFP și CNN.

 

Rămășițele au fost găsite în camerele unei structuri subterane de lângă o fosă septică, care ar fi putut fi utilizate pentru stocarea de ape uzate, a anunțat vineri într-un comunicat comisia oficială însărcinată să ancheteze cazul, descriind descoperirea ca „șocantă".

 

Aproape 10.000 de persoane din Turcia se află sub anchetă, fiind bănuite că ar utiliza reţelele de socializare pentru a sprijini activităţi teroriste. Anunţul a fost făcut de Ministerul de Interne de la Ankara, care a precizat că lupta împotriva terorismul se desfăşoară „cu hotărâre" pe Internet.

 

Mai multe informații strânse de Europol privind anchetele internaționale asupra unor organizații teroriste au ajuns, din greșeală, pe internet, fără să fie protejate de vreo parolă, relatază Reuters, care citează postul de televiziune olandez Zembla.

 

Există o vorbă spusă cu amar de mulţi români: „Intri în spital şi ieşi mai bolnav”. Asta dacă nu eşti scos cu picioarele înainte. Paradoxul suprem: sistemul românesc de sănătate, subfinanţat, a raportat, ani la rând, de 20 de ori mai puţine infecţii nosocomiale decât spitalele echipate ultimul răcnet din Uniunea Europeană. Explicaţia e macabră: o lege tâmpă care i-a încurajat pe şefii spitalelor să ascundă datele reale. Ceva s-a schimbat după tragedia de la clubul Colectiv, dar nu îndeajuns: la „Sf. Spiridon” au murit infectaţi trei oameni într-o lună, dar nimeni nu a fost găsit vinovat.

 

România raportează la Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) un procent de 20 de ori mai mic de infecţii nosocomiale decât media înregistrată în unităţile medicale din Uniunea Europeană.

Problema nu este nouă şi ţine atât de posibilitatea identificării bacteriilor, cât şi de falsificarea intenţionată a rapoartelor din spitale, pentru că numărul infecţiilor intraspitaliceşti este unul dintre indicatorii de performanţă ai managerilor.

 

Şef DSP: „Să se respecte regulile de igienă spitalicească”

Potrivit directorului Direcţiei de Sănătate Publică (DPS) Iaşi, Liviu Stafie, cauzele infecţiilor nosocomiale sunt multiple. „Există mai multe cauze, factorii fiind multipli şi într-o continuă evoluţie. Putem vorbi despre acte chirurgicale tot mai complicate şi invazive, care constituie mai multe posibilităţi de intrare pentru infecţie. Mai există vulnerabilitatea bolnavilor: sistem imunitar slăbit, boli acute grave, organism fragil prin vârsta înaintată, cancer. În plus, numărul infecţiilor nosocomiale este mai mare în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă sau dacă durata de spitalizare este îndelungată“, susţine Liviu Stafie.

Pentru reducerea numarului de infecţii nosocomiale, şeful DSP crede că „trebuie aplicată eficient o strategie de prevenţie şi control. Important este să se respecte regulile de igienă spitalicească. În plus, recent a fost elaborat Planul Strategic de Combatere a Infecţiilor Nosocomiale care include noi măsuri de prevenţie a apariţiei acestora.”

 

 

 Doctorii au fost acuzaţi că s-au spălat pe mâini de consecinţe în cazul multor pacienţi decedaţi suspect în unităţile medicale

Statisticile groazei

Potrivit raportărilor făcute de spitalele ieşene în 2015, procentul de infecţii nosocomiale este 0,82%, cu mult sub valoarea existentă în realitate. Astfel, au fost raportate 2.035 de cazuri de infecţii nosocomiale, la un număr total de pacienţi externaţi de 247.558.

Cele mai multe infecţii au fost semnalate de Spitalul „Sf. Spiridon“ – 956, raportat la un număr de 57.429 de pacienţi externaţi, rezultând un procent de 1,66%. Cel mai mare procent din judeţul Iaşi a fost înregistrat la Elytis Hospital, unde au fost înregistrate 9 cazuri de astfel de infecţii la un număr de 540 de pacienţi externaţi, adică 1,67%.

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria“ Iaşi a raportat 115 cazuri, la 8.634 de pacienţi externaţi, adică un procent de 1,33%, în timp ce Spitalul Clinic de Neurochirurgie „Prof. Dr. N. Oblu“ Iaşi a transmis la DSP un număr de 126 de cazuri de infecţii nosocomiale la 14.060 de pacienţi externaţi.

 

4,1 milioane de pacienţi dobândesc anual, în spitalele din Europa, o infecţie asociată asistenţei medicale

37.000 de oameni mor din cauza infecţiilor nosocomiale

20–30% din aceste infecţii ar putea fi evitate prin igienă intensivă şi programe de control.

 

Dosirea adevărului

La o simplă analiză a raportărilor făcute de spitalele ieşene privind numărul de infecţii nosocomiale, se observă o creştere destul de mare în 2015 faţă de anii anteriori. Ceea ce nu înseamnă neapărat o creştere a numărului de infecţii, ci a celor recunoscute în raportări. Astfel, în 2010, au fost raportate 1.154 de cazuri, în 2011 – 1.230, în 2012 – 1.568, în 2013 – 1.669, în 2014 – 1.761 şi anul trecut 2.035. Dacă în perioada 2010-2014 procentul a fost de 0,65%-0,68%, anul acesta s-a ajuns la 0,82%, oricum cu mult mai puţin decât situaţia reală din spitalele ieşene.

Este posibil ca recunoaşterea mai multor infecţii, centralizare care are loc la sfârşitul/începutul fiecărui an să fi fost influenţată de controversele din jurul tragediei din clubul bucureştean Colectiv, din octombrie 2015, în media declanşându-se un scandal legat de posibilul deces al unor victime din cauza unor asemenea infecţii. 

 

 

„La noi, raportările se situează la 0,2 – 0,5%, dar, în urma unor controale făcute în spitalele din 17 oraşe, am ajuns undeva la un procent de aproximativ 5% infecţii din total internări“, susţine Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. În prezent, se încearcă crearea unui set de reglementări prin care să fie încurajate raportările reale

Lumea reală: cazul Austria

În Austria, după eforturi uriaşe ale sistemului sanitar, media infecţiilor din 2015 a fost de 5,3%, faţă de 6,2% în 2012. Aceasta, în condiţiile în care Austria este una dintre puţinele ţări europene care are o lege privind igiena în spitale şi este primul stat european care a prezentat datele pe 2015 pe un protocol revizuit, mai exigent, al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

La Spitalul AKH din Viena, al treilea ca mărime din lume şi unul dintre cele mai renumite, care are 2.200 de paturi şi 51 de săli de operaţie şi unde vin la tratament peste 1.000.000 de pacienţi anual, a fost anunţat un procent apropiat de 5%.

Potrivit postului France 5, care a citat Ministerul Sănătăţii de la Paris, în clinicile şi spitalele din Franţa, aproximativ 800.000 de persoane au astfel de infecţii anual. În 2015, aceste infecţii au fost principala cauză a decesului a 800 de persoane, iar în alte 4.000 de cazuri au fost una dintre cauzele decesului.

În Ungaria, toate spitalele trebuie să raporteze cazurile de infecţii nosocomiale Sistemului Naţional Nosocomial de Supraveghere. Această raportare a devenit obligatorie în 2005, când au fost înregistrate doar 733 de cazuri. În 2012, acest număr a fost 3.263.

 

Măsuri care sună bine. Efecte?

În urma anchetei interne efectuate după cele trei decese din luna iunie, s-a constat că se luaseră toate măsurile necesare şi nimeni nu este vinovat.

Totuşi, cei de la DSP Iaşi au stabilit o serie de reguli care sună bine pe hârtie, dar cu greu pot puse în practică în România. „În urma cazurilor de la Spitalul «Sf. Spiridon», şi DSP Iaşi a efectuat o anchetă şi, împreună cu epidemiologii spitalului, au fost luate o serie de măsuri, printre care respectarea Ghidului de diagnostic, tratament şi prevenire a infecţiilor, evitarea supraaglomerării prin internarea prioritară a urgenţelor şi programarea cazurilor non-urgente, respectarea cu stricteţe a programelor de vizită a pacienţilor, cu obligativitatea de acces a maximum doi aparţinători pentru un pacient şi respectarea cu stricteţe a protocoalelor de decontaminare, dezinfecţie a ustensilelor, precum şi depozitarea lor în spaţii special destinate“, a declarat Liviu Stafie, şeful DSP Iaşi.

 

 

Cum se explică acea scădere a numărului din 2008? În luna august a acelui an, apărea Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1490/2008 privind aprobarea Metodologiei de calcul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului, care lega şansele managerului de a fi în funcţie de numărul mic de infecţii nosocomiale

Epidemiolog: „Medicii nu raportează infecţiile nosocomiale“

Medicul epidemiolog Mihaela Prelipcean, de la Spitalul „Sf. Spiridon“ consideră că sunt mai multe cauze pentru care infecţiile nosocomiale nu sunt raportate la DSP. „Infecţiile trebuie raportate de medicul curant. Aceste le raportează către Serviciul Supraveghere Control Infecţii Nosocomiale. Aceste serviciu întocmeşte o fişă, pe care o prezintă medicului curant, iar raportarea pleacă spre DSP. Medicul curant nu raportează toate cazurile deoarece nu este învăţat să o facă sau nu este informat cum să o facă. În plus, consumul de antibiotice este necontrolat, iar organismul devine rezistent, iar orice microb poate crea probleme mari“, susţine Mihaela Prelipcean. Ea spune că, la „Sf. Spiridon“, infecţiile nosocomiale sunt în jur de 2%: „Procentul variază de la lună la lună. În august, spre exemplu, a fost de 2,20%. Pe anul trecut, spitalul nostru ştiu că a avut un procent de 1,9%, nu 1,66% cât apare în statistica DSP Iaşi“.

 

„Sf. Spiridon”: Trei decese într-o lună

La Spitalul „Sf. Spiridon“, trei pacienţi au decedat în luna iunie din cauza infecţiei cu bacteria Clostridium Difficile.

Petru Horodnicu a murit pe 6 iunie, după ce a fost operat în Clinica de Chirurgie III şi a fost infectat cu bacteria. A suferit, apoi, o altă intervenţie, pentru tratarea infecţiei, dar a făcut septicemie şi a murit în secţia ATI a spitalului.

Mihai Petrilă a decedat la Spitalul de Boli Infecţioase, pe 15 iunie, după ce a fost infectat cu bacteria amintită în urma unei operaţii efectuate la Spitalul „Sf. Spiridon“.

Bibiana Balint a murit pe 27 iunie, tot la Spitalul de Boli Infecţioase, după ce s-a infectat cu Clostridium Difficile în urma unei operaţii efectuate la „Sf. Spiridon“.

 

Citește și Povestea cutremurătoare a unei mame căreia drogurile i-au luat copilul: marijuana, etnobotanice, cocaină, heroină și o tinereţe pierdută

 

Pagina 1 din 2

ajofm

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top